1,771 matches
-
poată orienta rapid, fără să depindă de ajutorul nesigur al altora. Al treilea document conținea sfaturi sau, mai bine zis, dispoziții autoritare cu privire la felul cum trebuie gestionată puterea în interior și cum trebuie să se procedeze în relațiile cu vecinii, vasalii, aliații sau dușmanii; se numea De administranda Republica. Tiberius, spunea Iginus, primise imediat copiile lui. Al patrulea document era povestea sa; se intitula Index rerum a se gestarum, “înșiruirea faptelor sale“. Iginus puse scrierea pe pupitru și-i ordonă lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
vedem răzbunând vrăjitoare și eretici arși pe rug. Ura mea se îndrepta împotriva lui Grigore IX și a altor papi. În spatele frontului, în vestul Prusiei, țăranii polonezi erau alungați din gospodăriile lor cu femei și copii cu tot; eu rămâneam vasalul lui Frederic II, care instala sarazini loiali în Apulia și vorbea cu șoimii săi în arabă. Retrospectiv, se pare că gimnazistul care se strâmba întruna izbutise să-și mute simțul dreptății, alimentat de cărți, în teritoriile sigure ale Evului Mediu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a făcut din mine scriitor, dacă nu imediat, atunci cu timpul. Ei i-am rămas aproape fidel. De ea nu puteam și nu voiam să mă despart. Cu „lettera“ mea mă purtam foarte atent. Până în ziua de astăzi am rămas vasalul ei. Întotdeauna știa despre mine mai mult decât voiam eu să știu. Își are locul ei pe unul dintre pupitrele mele înalte și mă așteaptă cu toate tastele ei. Recunosc: mai târziu am încercat alte modele - lumea numește asta „escapade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
libertăți folosite de principi pentru Episcopi, pe de o parte, erau acte de pietate, iar pe de altă parte erau asemenea darurilor clienților către judecători. Mai mult, natura însăși a beneficiilor regale aproape că necesita înrobirea Bisericii. Episcopii au devenit vasali, obligați să depună jurămînt de fidelitate înaintea regilor 182. Asemenea regelui, ei se gîndeau la mărimea pămînturilor lor și îl urmau ca niște camarazi și soldați în expedițiile și războaiele pe care le întreprindea; nu era posibil să mai simtă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de puteri, nemaiștiind cum să-și mențină și să-și apere dreptul să-și numească propriii Păstori (Plaga a IV-a). Și spun că feudalismul a aservit Biserica și toate ale sale pentru că barbarii conducători, obișnuiți să nu recunoască decît vasalii, au privit astfel toate lucrurile bisericești; iar legislatorii adulatori au știut să reducă despotismul barbar la teoria de drept, să acopere faptele, dînd următoarea învățătură: "principalul își atrage accesoriul"; și cum feudele regale erau declarate principale, mergînd pe acest raționament
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
frumusețe și rînduiala sa firească, s-ar transforma într-un monstru sau, mai degrabă, nu ar mai putea exista; așa stau lucrurile și în cazul Bisericii. Dar aceasta este exact ceea ce a vrut să facă din Biserică sistemul feudal. Fiindcă vasalul nu se poate reprezenta decît pe sine și persoana căreia îi slujește și prin aceasta lucrurile sale. Mai mult, această vasalitate și aceste servicii prestate conducătorilor temporari îndeplineau în esență funcțiunile temporare; în această măsură, bogățiile libere puteau căpăta o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
scrinuri în care Biserica își păstra comorile ferite de rapacitatea omenească; și făcînd toate acestea, maica enoriașilor nu se îndepărta de slujirea ecleziastică, fiindcă este vorba aici de o slujire în spiritul iubirii materne și al mizericordiei creștine.293. Dar vasalul, servul care trebuie să se gîndească să-și slujească Domnul, iar prin acest serviciu trebuie să administreze posesiunile, are deja un alt scop, esențial diferit, care nu mai este ecleziastic; el nu mai este bonus miles Christi Jesu, dacă se
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și întinderea beneficiilor pentru români, mulțumită închinatei lor diplomații. Întrebați de presa conservatoare dacă au vreun tratat cu împărăția alăturea de care luptau, ei răspunseră cu cutezanță că acea împărăție nu putea să trateze cu un stat care este încă vasal și, adăogând la această umilă mărturisire lingușiri fațarnice pentru puternicul suveran ce ocupa România și Turcia cu cinci sute de mii de oameni, adăogau că ei nu fac insultă generosului țar a-i cere zapis, amanet etc.; cu aceste îndrăznețe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în mâinile sale destinurile Orientului. Parada (apărarea) era dibace, demnă de acea slugărească abilitate în care cei mai mulți dintr-înșii au fost crescuți. Niciodată însă nu s-a pus înainte o tactică mai basă și mai ineptă. Dacă eram un stat vasal cu care nu se putea trata, de ce Rusia a făcut cu noi tratatul de comerț subscris sub ministerul Lascar Catargi de însuși Maiestatea Sa împăratul Alexandru alăturea cu M. Sa Domnitorul? Știm că s-a făcut pentru aceasta mari dificultăți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
scrupulurile cancelariei rusești și apelul făcut la mărinimia împăratului a fost ascultat, și cînd? Când Rusia tratând cu noi ne acorda o concesiune diplomatică pur și simplu, fără să ne ceară în schimb nici aur, nici sânge. Dacă eram stat vasal, de ce înainte de intrarea noastră în acțiune guvernul rus a iscălit cu noi convențiunea pentru trecerea armatei în care se stipulează condițiuni curat politice, cum este integritatea teritoriului? Iată ce s-a făcut când era vorba din partea noastră de o neutralitate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a statului român, când acordă suveranului nostru distincțiuni care nu se dau decât suveranului unui stat independent, când ni se prodigă onorurile și decorațiunile (Trop de fleurs, trop de fleurs am putea striga), diplomația roșie ne declară că sîntem stat vasal și că nu putem trata. Așadară când vine vorba de interese pozitive, la un tratat în formă, d-nii Cogălniceanu și Rosetti ne spun neted, unul la tribună, altul în ziar, că nu putem trata, că sîntem un stat vasal și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
stat vasal și că nu putem trata. Așadară când vine vorba de interese pozitive, la un tratat în formă, d-nii Cogălniceanu și Rosetti ne spun neted, unul la tribună, altul în ziar, că nu putem trata, că sîntem un stat vasal și că ce este mai prudent este să ne încredem generozităței M. S. Țarului. Și noi avem cea mai deplină încredere în această generozitate și bunăvoință proverbiale. Însă este oare sigur că bunavoința personală a Majestăței Sale va putea totdeauna
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
astădată și pentru prima oară după sute de ani pe răspunderea noastră proprie. Oricâte ne-am fi închipuit în trecut despre drepturile noastre ab antiquo, fie cu, fie fără cuvânt, totuși marile puteri europene ne considerau parte ca pe niște vasali ai Turciei, parte ca pe niște epitropisiți ai Europei, și răspunderea pentru faptele noastre era adeseori ale suzeranului, dar și mai adesea ale epitropilor, așa încît părtinirea părințească a unuia ne scăpa adesea de supărul poate mai puțin părințesc al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
numai că sub Mircea I nu mai e vorba de domnie bulgară în cetățile de pe malul drept al Dunării și în Dobrogea. La 1389 e bătălia din Câmpul Mierlei, după care toți cei ce-au luat parte în contra turcilor devin vasali, afară de Mircea. La 1393 - cinci ani în urmă - se desființează și umbra regatului vasal din Tirnova, si Bulgaria devine pașalâc, afară de Dobrogea și cetățile de pe Dunăre. La 1394 bulgarii, statul și biserica națională, sânt desființați, patriarhul lor Euthimie e târât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de pe malul drept al Dunării și în Dobrogea. La 1389 e bătălia din Câmpul Mierlei, după care toți cei ce-au luat parte în contra turcilor devin vasali, afară de Mircea. La 1393 - cinci ani în urmă - se desființează și umbra regatului vasal din Tirnova, si Bulgaria devine pașalâc, afară de Dobrogea și cetățile de pe Dunăre. La 1394 bulgarii, statul și biserica națională, sânt desființați, patriarhul lor Euthimie e târât în robie. În starea aceasta de dezolațiune scaunul ecumenic din Constantinopol însărcinează pe mitropolitul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
art. 44, nu ți-o recunosc dacă nu-l admiți". Unde vede " Romînul" obligațiunea absolută de-a îndeplini art. 44 numaidecât și oricum ar propune-o guvernul? Neadmițând art. 44, rămânem în poziția în care am fost înaintea războiului, adecă vasali nominali ai Porții, cu deosebirea numai că Poarta însăși nu ne-a pus deloc această condiție, că ea ne-a recunoscut independenți din capul locului, încît am rămânea vasalii unei Puteri care s-a lepădat de vasalitatea noastră prin două
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
44, rămânem în poziția în care am fost înaintea războiului, adecă vasali nominali ai Porții, cu deosebirea numai că Poarta însăși nu ne-a pus deloc această condiție, că ea ne-a recunoscut independenți din capul locului, încît am rămânea vasalii unei Puteri care s-a lepădat de vasalitatea noastră prin două tratate consecutive, prin cel de la San-Stefano și prin cel de la Berlin. Poziția noastră ar fi așadar o independență reală, fără atârnare de nimenea, nerecunoscută însă de o parte dintre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
abrupte, cel puțin la înălțimea de o jumătate de verstă pe verticală (asta înseamnă câteva verste pe poteci). Se știe ce e un castel: un munte întreg de pietre. O muncă teribilă, imposibilă! Și, desigur, castelele le clădeau oamenii sărmani, vasalii. Pe deasupra, erau obligați să plătească felurite biruri și să întrețină clerul. Cum să te mai hrănești tu însuți și să-ți lucrezi pământul? Erau pe-atunci puțini, probabil că sufereau groaznic de foame și într-adevăr n-aveau ce mânca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Rusia, ci Austria, antegarda Germaniei, are de pe acum preponderanța în Orient. Principalul obiectiv al politicei d-lui de Bismarck, de la Congresul din Berlin, stă în a întări în Peninsula Balcanilor influența rasei germane. Austria stăpânește Bosnia și Erțegovina, românii sunt vasalii Hohenzollernilor, sârbii știu că destinele lor se află în mîinele Curții de Viena. Cât despre Rumelia, Germania caută, a pune mâna pe dânsa nu prin violințe, ci printr-o invazie cu totul pacifică. Ea va vărsa în această bogată și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
destul ca unul din micile state din Balcani să ne stea 'mpotrivă c-o arogantă îndrăzneală, {EminescuOpXII 438} pentru ca să se desfășoare numaidecât nu numai întregul problem al politicei noastre orientale, ci chiar acela al relațiunilor noastre europene. Cine stă dindărătul vasalilor eliberați, cine-i mînî 'nainte? Această întrebare ni se impune de sine și e de natură a arunca o umbră întunecoasă asupra celor mai clare din relațiunile noastre. De azi pe mâni se turbură orizontul nostru asupra situației europene și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
c] nici o declarație universal] a drepturilor omului nu protejau popoarele cucerite. Bunurile personale ajungeau prad] de r]zboi, iar b]rbații, femeile și copiii deveneau sclavi. Li se cereau jur]minte de credinț], iar teritoriul cucerit, de acum guvernat de vasali, devenea parte a unui imperiu în expansiune. Textele și codurile de legi mesopotamiene reflect] cadre de guvernare monarhic] și templul-stat, ilustrând unirea Bisericii cu statul pentru a controla p]mântul și populația. Granițele teritoriale atestau identitatea cât]țenilor. Orașele erau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În 1324 Basarab se recunoaște vasal al regelui Ungariei Ludovic de Anjou; Basarab oferă regelui Ungariei 7 000 de mărci de argint (echivalent a 74 kg aur) pentru Banatul de Severin . 13) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Vladislav Vlaicu devine vasal al regelui Ungariei Ludovic de Anjou; primește ca feude Severinul și Făgărașul inaugurând o îndelungată tradiție de stăpânire munteană asupra acestor regiuni integrate regatului maghiar. 14) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
de la București era limpede că, mai devreme sau mai târziu, România se va amesteca în conflictul care opunea Bulgariei Serbia și Grecia. Regele Carol I reușise în aproape o jumătate de veac de domnie să transforme România dintr-un stat vasal Imperiului Otoman într-un regat care să conteze în cancelariile europene. Asta însă doar la nivelul elitelor, al partidelor Conservator și Liberal, și al cetățenilor cu avere. Nereformarea sistemului electoral, care permitea doar unei părți mici din populație să voteze
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
bazat în bună măsură pe mercenari, plătiți cu banii dați de boieri din exploatarea moșiilor și de primăriile orașelor. În lupta cu armata lui Sinan Pașa deschisă la Călugăreni, Mihai Titus este lăsat fără sprijin de Sigismund Báthory, al cărui vasal acceptase să fie. Nu este adevărat. Retrăgându-se după „victoria” de la Călugăreni, de fapt o capodoperă de tactică militară defensivă și de hărțuire realizată cu o miniarmată, până la Stoenești, după ce Bucureștii și Târgoviștea fuseseră cedate fără luptă, Mihai primește sprijinul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]