10,163 matches
-
mitropolit și arhiereu, iar "acțiunile sale de peste hotare - de reorganizare și unificare a Bisericii Ortodoxe Române din Occident - sunt considerate nule" - n.n.). După mărturia preotului Dumitru Emilian Popa, foarte apropiat sufletește și spiritual de mitropolit, trecut și el la cele veșnice nu de multă vreme, Iustin Moisescu i-a promis reabilitarea juridică și canonică, un apartament în Iași, în Spiridonie, și o pensie viageră, iar Sadoveanu i-a zis în finalul argumentărilor: "Aveți garanția noastră". La aceste propuneri, Visarion Puiu a
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
unei anumite priviri, visurile "detracate" ale fostului adolescent devin aproape suave, ca și la oniricul Leonid Dimov. Cu o percepție vizuală neobișnuită, poetul se va vedea învăluit într-o lumină "albă, rece, sfâșietoare"; și își va dori să locuiască "o veșnică după-amiază", privind "această substanță necunoscută ce curge din cer". Ar vrea să mângâie la nesfârșit blana motanului psihopomp Scămoșilă, ciorapii lesbienei Nastasia Filippovna, ceașca de teracotă galbenă cu cafea tare, samovarul cu ceai călduț. În clipele lui de grație senzorială
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
unei anumite priviri, visurile "detracate" ale fostului adolescent devin aproape suave, ca și la oniricul Leonid Dimov. Cu o percepție vizuală neobișnuită, poetul se va vedea învăluit într-o lumină "albă, rece, sfâșietoare"; și își va dori să locuiască "o veșnică după-amiază", privind "această substanță necunoscută ce curge din cer". Ar vrea să mângâie la nesfârșit blana motanului psihopomp Scămoșilă, ciorapii lesbienei Nastasia Filippovna, ceașca de teracotă galbenă cu cafea tare, samovarul cu ceai călduț. În clipele lui de grație senzorială
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
fost mințit, am fost trădat!ť - și, după prima revoluție culturală a noii burghezii instalate la putere, să fii decapitat și îngropat sub dosarul propriilor convingeri și bune speranțe. Acum ce ești? Un amărât și un păgubos euro-moralist catolic, în veșnică ilegalitate: împletești cu mâna-ți proprie, din economiile tale de caracter și omenie, funia cu care vom fi spânzurați amândoi..." (II, 202). Desiderius Candid sau I. D. Sîrbu se pot consola că sunt cei mai buni specialiști, ca etică, filosofie, politică
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
de bilete ne spune în tramvai, de față cu toată lumea: ŤUnchiule, biletul acesta e greșit perforat. N-aveți cumva prin buzunar un altul?ť" Iată un mod cu totul inedit de a lua act de faptul că tinerețea nu este veșnică. Umilința personajului aproape că arde urechile cititorului. Autorul are, odată în plus, capacitatea de a decupa din realitate secvențele cele mai ilustrative și de a le expune simplu ("cu stranie austeritate poetică" - }eposu), fără comentarii inutile, lăsându-i lectorului său
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
școală nouă la adresa "ideologiei" poetului. Inspirat, ca în aproape tot ceea ce scrie, editorialistul ridiculizează judecarea funcționărească, în conformitate cu normele "corectitudinii politice", a unui spirit vizionar ca Eminescu. Acesta - își întărește expresiv ideea Adrian Popescu - "nu e Ťcadavrul din dulapť, ci Adolescentul veșnic din imaginarul modern, sau eroul din basmele românilor." Pentru edificarea deplină a cititorilor, semnatarul articolului face și o comparație cu modul cum este tratată amintirea lui Goethe în Germania: "La Frankfurt, nu demult, cu ocazia Târgului de Carte, am vizitat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
moare... viața, filosofia și abisul. Înțelepciunea. Și vocea lui Victor Rebengiuc care mă tulbură. Și marinarul lui Baltazar Baltazarovici Jevakin! M-am dus de vreo șase ori ca să văd scena intrării lui în "Căsătoria". Acolo e nemărginitul duioșiei viguroase a veșnicului pretendent codoșit de-a pururi. Fără succes. Eu m-am îndrăgostit de el cum n-a reușit nici una dintrele cele șaptesprezece - sau cîte or mai fi fost - femei visate cu pirostriile pe cap. Cînd iese din scenă, plec cu el
Despre Victor Rebengiuc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8821_a_10146]
-
au uscat de-atîta umblet în mașină." Încet, însă, succesul se ițește. De la Adevărul literar, de la România literară. Din Sărindar, din Brezoianu, din Pasajul Victoria. Bețiilor lui, simple fraternizări între săraci sau familiarități cu lumea "mare", ajunsă, li se opune, nelipsită, veșnica foame. Foamea azilului din Palatul Știrbey, unde pe bani mai mulți sau mai puțini se doarme singur sau la comun, cu văduve pudice, cînd folosesc oala de noapte, sau cu sărmani de toată mîna, dintre frumoșii beciurilor lui Arghezi. Între
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
debutat editorial în 1970, cu volumul Versuri, (Editura Albatros). Spiritul epicurian, extazul senzual produs de formele, culorile și mirosurile fructelor, legumelor, mirodeniilor, borcanelor și mâncărurilor din cămară și bucătărie, amețeala voluptoasă dată de formele generoase, întrezărite sau ghicite, ale femeilor, veșnica tensiune pricinuită de atacurile unui imaginar nerușinat, la limita perversiunii (și, în expresie, adesea dincolo de ea), asupra unei structuri de sublimă candoare, eleganța clasică a prozodiei sunt elementele din care se hrănește forța și mereu proaspăta originalitate a liricii lui
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
revistelor. Panorama presei naționale - revistele "capitaliste", în speță, sînt vizate de ochiul cronicarului de provincie - și spicuiri din cea internațională. Tipicuri gazetărești păstrate și azi: polemici șterse cu o sintagmă evazivă, îndemnîndu-i la lectură pe amatorii de picanterii literare, și veșnica bucurie cu care revistele profită și-și laudă colaboratorii cînd scriu (și) pentru alții. Pe bună dreptate, cînd ei se cheamă Sadoveanu și Arghezi. Pe coperta a treia - ultima face reclamă la titlurile editurii, semnate, de obicei, de colaboratori - un
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
simte obligat să-și asume o direcție "de centru" între tradiționalismul provincios și avangardismul riscant în inovația excesivă. Un pretext de meditație, de la tinerețe până la bătrânețe, pentru E. Lovinescu a fost condiția criticii: este critica o artă sau o știință? Veșnica dilemă! În tinerețe, triumfa un principiu euforic, posibil a fi rezumat în formula aceasta: critica este din fericire o artă. Pentru E. Lovinescu asta era critica: o artă. Toate ranchiunele și polemicile lui sunt împotriva celor care cred într-o
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
de vorbe, care-ți făgăduiește și-ți propune atâtea. Vorba lungă, sărăcia omului, cum zice poporul. Pe când dugheana aceasta modestă de pe Lipscani, pe a cărei firmă scrie: Nasturi la Arthur... Nici o îngâmfare. Nici o pălăvrăgeală. Nici o promisiune mirobolantă și deșartă. Demonul veșnic nemulțumit din client și băgăcios șoptește că Nasturi la era inutil, și că mai atrăgător pentru mușterii ar fi fost să scrie misterios, doar: La Arthur. Așadar, nu că fără nasturii, pe care i-ai fi cumpărat de la acest Artur
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]
-
că și formele fără fond sunt un pas înainte și că în următoarea perioadă ele se umplu de conținut, așa cum au dovedit-o primele trei momente, nu pot să nu sufăr - asemenea lui Caragiale - de precaritatea lumii noastre și de veșnicul suspans al întrebării dacă vom reuși sau nu să ne salvăm în ultima clipă. Pentru că for-mele fără fond, asemenea bășcăliei, dar, spre deosebire de ea, neexcluzând construcția, au fost pentru noi realități complexe născute din tensiunea între vechi și nou, între Est
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
care urinează femeile). Cu toate acestea, erotismul lui Emil Brumaru este mai degrabă unul suspendat. Actul sexual propriu-zis lipsește, poemele și prozele sale confesive nu sunt niciodată libații ale dragostei împlinite. Totul pare a fi o curiozitate de copil, o veșnică și explozivă promisiune, în care fervoarea imaginației umple amețitor golurile realității. De altfel, în cele mai senzuale dintre textele sale, iubirea este imposibilă, trupul gigantesc al Femeii fiind văzut prin ochii unui copil-adolescent aflat la vârsta trezirii simțurilor. Dorința este
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
este utilă? Ce este de făcut? Înghite-și disperarea, lucrează ca o cîrtiță, nu spera, nu aștepta nimic. Așa va fi totdeauna, nu-i nimic de făcut. Lucrează pentru tine, pentru singura ta satisfacție, cu pămîntul pe cap, cu un veșnic perete lipit de ochii tăi. Închide-ți ochii, astupă-ți nasul, nu te mișca și moartea, cînd va voi, să te găsească așa, drept și orb. Asta e tot. Nicăieri - nimic." A treia dimensiune e evadarea. Imposibilă, de neașteptat. Notele
Axele memoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9929_a_11254]
-
adecvată unei aniversări, Discriminarea după vîrstă. Că Dilema "a rămas neschimbată în bine", cum spune cu umor Andrei Pleșu, directorul săptămânalului, e limpede. Un argument și în numărul acesta (de care s-a ocupat Alex. Leo Șerban) în care, după veșnicele dispute tineri-bătrîni se pune, încă din Argument, altfel problema vîrstelor, dintr-o perspectivă general-umană și totodată perfect ancorată în actualitate: "Astăzi, parcă un vis de Ťtinerețe veșnicăť a-nceput să bîntuie mai peste tot în lume. Dacă ai bani (mulți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
bastonul în tăblie, de înțepeneau. Mai erau doi bătrîni scandalagii, din generația staliniștilor agresivi, care aveau o veche rîcă de rezolvat între ei. Iși dădeau întîlnire să se împace la un pahar și după ce se pupau și-și jurau prietenie veșnică, în loc să se ducă acasă, continuau cu paharele pînă se auzea dinspre ei un zgomot de scaune răsturnate și începeau să se tăvălească. După cîteva zile își trimiteau vorbă să se împace și se întîlneau din nou, cu același rezultat. Deveniseră
Peripeții tinerești la Târgul de Carte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9042_a_10367]
-
o ființă din afara societății, un marginal, cel mai adesea un călugăr rătăcitor. Ca să poți sta de vorbă cu morții, ne spune teatrul nÜ, trebuie să ai experiența peregrinării, trebuie să fi cutreierat lumea în lung și-n lat. Așadar, doi veșnici călători și două memorii se întâlnesc în acest spațiu-limită de la marginea vieții, singurul loc unde cei vii se pot alătura celor morți. Acesta este spațiul propriu teatrului nÜ: numit și "răspântie a viselor" - yume no chimata - el găzduiește dialogul viilor
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]
-
a gnoseologicului. Iar criticul o explică. Într-o primă sinteză, privirea Eului are o putere fixatoare și unificatoare. "Eternul chip/ al lucrurilor trecătoare" se impregnează în versul tânărului poet, care optează - între Platon al durabilității Ideilor și Heraclit al fluviului veșnic schimbător - pentru un punct de vedere unic în fața universului multidimensional. Sinteza gnoseologică absolută eșuează însă, tensiunea dintre unitate și diversitate se amplifică. Sarcastic în ceea ce-i privește pe comentatorii comozi, vorbind la nesfârșit despre parnasianismul și statuarul lui Doinaș, criticul
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
repetări de stiluri și etape. Ucenicii îi copiază pe maeștri. Iar maeștrii - zic scepticii distructivi - îi copiază pe alți maeștri, într-un mod imperceptibil pentru profani. Dar unde-i zestrea inalienabilă și indiscutabilă de originalitate, unde ne oprim cu aceste veșnice întoarceri înapoi la un model ireductibil și nedeductibil din altceva? În istoria culturii lucrurile sunt sau par mai complicate decât în istoria politică, socială, economică, pentru că inflația de bunuri simbolice e foarte mare. Problema etică a limitelor imitației și ale
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
însăși alcătuirea firii. Ca în lupta lui Iacob cu Îngerul Domnului, pe care pictorul o invocă încă de la începutul albumului pentru a da dimensiunea luptei sale disperate cu tainele culorilor, Baba se războiește cu marile fisuri ale creației: perisabilitatea, autoamăgirea, veșnica proximitate a dispariției prin degradarea substanței și prin pierderea identității. în acest sens, dincolo de ponderea sa obiectuală și de voluptățile vizuale pe care le stimulează, albumul Baba , această expoziție încremenită, aruncă în jur o lumină palidă, de amurg în plină
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
bronzează egal cu ecran 25,/ poți să alegi cinci nuanțe de roz pentru norii/ telecomandați pe linia orizontului.// Îngeri blazați zboară intermintent prin aer trăgînd reclame/ pentru sîni de alge/ testicule de oțel/ inimi interșanjabile/ în nisipul de aur femeia veșnic tînără/ își îngroapă extatic fesele... Vară!// Bătrînețea a devenit o rușine tratabilă/ vitaminele/ ajută poliția mondială să vîneze cei din urmă microbi/ cu spada lui de foc binele alungă răul/ din toate cotloanele/ bivoli albi se tăvălesc prin mocirle curate
Poeme-graffiti by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9354_a_10679]
-
Ioan Holban La 13 mai 2007 s-au împlinit cincizeci de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Camil Petrescu - prozator, dramaturg, eseist, teoretician al artei, publicist, una dintre personalitățile cele mai complexe ale culturii noastre. A fost o comemorare săracă, jenant de discretă, cum s-a întîmplat, în fapt, în toți anii tranziției, cu evenimentele
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
mea, și, odată cu ŤGeniusť, mai dispare ceva din veșnic însoriții ani '60. (...) ajungea să deschidă gura Ray, Pat, Chuck, Fats sau cei patru Beatles, pentru ca praful să se aleagă instantaneu din ultimele directive de Partid și de Stat. Încruntătura moralizatoare, veșnicele indicații ventriloce, perdaful politico-milițienesc, suficiența buldogilor din CC al PCR (inițiale dătătoare pe atunci de fiori și care nu mai spun nimic) se topeau ca zăpada la soare la cel mai simplu acord al chitarei lui Elvis începând să depene
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
este și cauza esențială care ne fură bucuria deplină a vieții. Cred că am dat o explicație cinstită pentru apariția aceste cărți. În unele momente, când vedem și cu mintea ceea ce vedem cu ochii, descoperim ceea ce părea zidit în uitarea veșnică. Numai că ceea ce praful dorea să transforme în "natură moartă", în garajul meu ,cu rafturi pline de dosare, fusese cândva parte din viața mea. Praful acoperea totul, fără o sumară selecție și, practic, îmi dădea impresia că-și bate joc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]