1,883 matches
-
știu că-ți șunt dorința De-a mă avea pe veci, Dar pînă sus la mine, Ai șapte vieți să treci! Tu zici să mă cobor Trăind o viață pala? Printre misei și lași? Lumescul mă omoară! Instinct de animal, Venin ce curge-n sînge Și falsitate-nu gînduri, Si șoapte echivoce. Dar vreau prin renunțare Să dezbraci tu haină Durerii, suferinței Iubirii trecătoare. Astfel eliberat De-a lumii ei tupeu, Vei fi cu mine în veci, Nirvana, Tu și Eu! Referință
NIRVANA de TANEA ROMAN în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369131_a_370460]
-
acoperă sternul când te scuipă pisica și-și găsește loc în ungher și cu coada făcută covrig se acoperă ea și culcușul când se ceartă vecinii pe mejdina împărțită de ani de hârtii și de panglica de ruletă când plutește veninul între frații de-o mamă de-o prispă când pe stradă se plimbă cuțitul ascuțit în afara cămășii când străbate desculță aleea țâfna de orice din nimic când poetului noaptea pe lună îi e frig de sonată și fugite-s ascunse
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
când îți aperi în gând fapta bună și-ți bagi capu-între umeri numărând la mătănii când dreptatea nu-și găsește nici acul nici locul nici omul când se-ncuie sipetul cel de azi ca și cel din poveste când veninul lipește fișicul bancnotelor puse bine pentru zile mai negre când se uită-nțelegeri și răsar noi pretenții când nu știi de apare sau nu curcubeul după ploaia cu stropii de sânge când spre cer în plutire vezi pian răsturnat cu
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
acoperă sternul când te scuipă pisica și-și găsește loc în ungher și cu coada făcută covrig se acoperă ea și culcușul când se ceartă vecinii pe mejdina împărțită de ani de hârtii și de panglica de ruletă când plutește veninul între frații de-o mamă de-o prispă când pe stradă se plimbă cuțitul ascuțit în afara cămășii când străbate desculță aleea țâfna de orice din nimic când poetului noaptea pe lună îi e frig de sonată și fugite-s ascunse
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
când îți aperi în gând fapta bună și-ți bagi capu-între umeri numărând la mătănii când dreptatea nu-și găsește nici acul nici locul nici omul când se-ncuie sipetul cel de azi ca și cel din poveste când veninul lipește fișicul bancnotelor puse bine pentru zile mai negre când se uită-nțelegeri și răsar noi pretenții când nu știi de apare sau nu curcubeul după ploaia cu stropii de sânge când spre cer în plutire vezi pian răsturnat cu
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
Articolele Autorului ” A fi sau a nu fi? - Aceasta-i întrebarea” - Și gândul mă frământă de veacuri tot întruna. Întinde palma bine! Cuprinde-n ea chemarea! Nicicând să ai alături Trufia ori Minciuna! Picură-mi otrava, în sânge-al ei venin! Căci Patima se-ntinde în mine; e firesc. Durerea ei plăcută mă-nalță în sublim, Dar totul e zadarnic răspunsul nu-l găsesc. Și mă întreb acum de toate au un rost, Când Pandora, vicleană, Speranța mi-a lăsat Tovarășe
RĂMÂNE ÎNTREBAREA DE GÂNGU ELISABETA-SILVIA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374258_a_375587]
-
Femei frumoase și cu ochii stinși, De lacrimile ce adesea au vărsat, Obrajii fini și de durere-aprinși, În dorul celor, ce-acasă au lăsat. La sacrificiul vostru mă înclin, La vrerea voastră de mai bine, Dar cât de-amară-i cupa cu venin? Cât arde dorul, ce vine și tot vine? Mă-nclin în fața prețului plătit, Când de copiii voștri v-ați îndepărtat, Mă-nclin în fața dragostei ce-ați irosit, În fața ochilor frumoși ce-au lăcrimat. Mă-nclin în fața ultimului rid, Care la
PRINTRE STRĂINI de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378686_a_380015]
-
fără să meargă. Gem cărări de pași târâți Pe alocuri întrerupte, Unde rănile din suflet, Zac în chin și-n ofuri multe. Se văd urme care pleacă, Se văd urme care vin Și se văd cărări cu urme Înverzite de venin. Când privesc acum în urmă Spre cărări ce au rămas, Văd țesut prin dâra vieții, Printre lacrimi și-al meu glas. Sunt cărări de suflet triste Peste care-am plâns cu jale, Căci târându-mă lăsat-am Urme sângerii și-
CĂRĂRI DE SUFLET de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378687_a_380016]
-
suspin te intrebi de ce zarea albastră trăiește fără legi,fără de chin rotind a anotimpului fantasma a câmpului fără sfârșit mireasma izvorul,care-și duce valul cristalin cerul...enigmă gândurilor noastre stă mereu cu scutul de oțel împidicând să cadă în venin... Rugăciunile care se duc spre el! Cine nu a spus „ Doamne ajuta!” care pământean nu s-a uitat la cer chiar dacă rugăciunea este muta scufundata în îndoială și mister sufletul va trebui să își revarse plinul prea încărcat ,își va
RUGĂCIUNE MUTĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378719_a_380048]
-
doarmă el la noapte? Vorbe rele tot socoate,să le-ascundă-n "măr" pe toate! Se târâ prin colți de lupi, și prin acele din stupi, Prin adâncuri de pământ de ai vrea să le astupi, Prin hidoase uși de-ocară,prin veninul cel presoară Și umplură-ncet în taină toată cămăruța goală! Când să vină Creatorul.: -Ce-ai făcut șarpe cu Omul? Din sculptura cea frumoasă ai făcut-o rău hidoasă! Sarpele,(că de'...e șarpe!)..:-Doamne ..stai un pic...socoate, Am văzut
VORBE DULCI SAU VENINOASE..? de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378762_a_380091]
-
amar căci eu Orișiunde m-aș ascunde Doru-mi arde tot mai rău. Vreau cu lacrimile-ți verzi Focul patimei să-mi stingi Și cu bratele-ți curgânde Sufletul să îmi cuprinzi. Plânsul din tăcerea-ți mută Trist mă umple cu venin, Iar privirea-ți aplecată Mă apasă cu-al tău chin. Încărcată ești de doruri Și de gânduri aplecată, Iar cu florile-ți și frunza Îți plângi trista vieții soartă. De-ai fi fost o fetișcană Cu-ale tale plete verzi
SALCIE PE MAL DE APĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378783_a_380112]
-
Cele dinaintea mea îmi spun că le-ai uitat Cum smerit le vei uita pe cele ce-or să vină Între-nduplecare, făr’delege și pelin Când pășesc prin lacrimi să ajung la tine Mă opresc să beau aceeași cupă de venin Ale celor dinaintea mea sau după mine Referință Bibliografică: Celor dinaintea mea sau după mine ( partea a doua) / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1980, Anul VI, 02 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Florescu : Toate
CELOR DINAINTEA MEA SAU DUPĂ MINE ( PARTEA A DOUA) de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378802_a_380131]
-
șoapte lovite. Cocorii într-un amurg însângerat, acum au ratat, Un ultim zbor și apoi s-au desprins în cerc repetat, Prin largul încercat și îngerul toamnei privește cu mine, cum au plecat. NOI NE-AM RĂNIT PE TREPTE DE VENIN... Noi ne-am rănit pe trepte de venin, Cuvintele preschimbându-le-n pelin, Și-am rupt iubirea ce ne era o pavăză Un stâlp s-a frânt acum în zbor de fum, Iar lacrimile fără gând atârnă ca un plumb
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
au ratat, Un ultim zbor și apoi s-au desprins în cerc repetat, Prin largul încercat și îngerul toamnei privește cu mine, cum au plecat. NOI NE-AM RĂNIT PE TREPTE DE VENIN... Noi ne-am rănit pe trepte de venin, Cuvintele preschimbându-le-n pelin, Și-am rupt iubirea ce ne era o pavăză Un stâlp s-a frânt acum în zbor de fum, Iar lacrimile fără gând atârnă ca un plumb. Tu dulcea rază, clădită fără aceea emfază. Acuma
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
om de ispravă: Miere-n vîrful limbii pune, 'N fundul inimii... otravă. [7] Chiar dacă l-ai ține pe omul rău în sîn (v. zicala românească: "ții șarpele-n sîn!"), rezultatul este același: Șarpelui de-i pui în gură Lapte, ... tot venin îi cură. [5] (cf. C. FORMICHI, Apologia del Buddhismo 2, A.F. Formiggini, Roma, 1925, p. 33.) Din păcate, observă gînditorul indian, în societate ajung să se pună în evidență oameni răi în genere, ca unii ce sînt fără rușine
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
propria perfecțiune spirituală; în acest caz, totul e pierdut fără putință de salvare: "înțelepciunea eliberează de nebunia trufiei; dar cine se trufește pentru propria înțelepciune nu mai găsește medic care să-l poată îngriji: pentru cel ce transformă nectarul în venin nu există vindecare" (C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 120). "Știința" implică în primul rînd convingerea că această viață nu-i decît o nălucire, o iluzie (măyă), care nu merită nici o valoare, în contrast cu părerea celorlalți muritori, care, "în această
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cel neocrotit și părăsit într-o pădure și piere în casă chiar cel bine ferit" (în: TH. SIMENSCHY, Tradiția învățăturii..., ed. cit., în capitolul final, intitulat: Din înțelepciunea indiană, p. 28 (156)). Cazi în foc, te-arunci în apă, Bei venin zeii de scapă, Dacă zeii ți-au menit Zile sub cerescul soare. Dar cînd timpul ți-a sosit, Tu te-atingi de-un spic, de-o floare Și-ai murit. (G. COȘBUC, Antologia sanscrită, n. L, p. 39 sq.) Ba
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
adevărului". Simțul conservărei naționale, adică conștiința națională, din cauza ideilor veninoase liberale și democratice, este aproape stins după acest program. Să vedem. Epocei noastre de astăzi, astfel cum o crede d. Manolachi Costachi, să-i opunem alta, unde nu exista deloc veninul acestor idei și să vedem cum sta cu conștiința națională? Poate să aibă dreptate d. Manolachi Costachi. O epocă în care a existat cele mai puține idei de libertate, o epocă de aproape robie, este în istoria noastră epoca fanarioților
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cuvin - cel puțin în asemenea momente - acestora și numai acestora, se răsfață o plebe uricioasă și lacomă ca și corbii ce rotesc asupra unui om murind. Cum e înnăscut în aceste naturi catilinare, în aceste inimi pline de minciună și venin, instinctul de corb și de cucuvaie, de se plantează tocmai atunci asupra unei nații când ea e în momente de grea cumpănă? {EminescuOpXI 291} Cu un semn de discordie ivit între actorii de căpetenie ai unei viitoare conflagrațiuni cată să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
viitorul. Dar nici asta nu ne e dat, căci fatalitatea e între noi înșine, e în acei oameni care a izbutit a constitui din gunoaiele societății române un partid politic și o putere în stat, care au izbutit a băga veninul discordiei în nație tocmai în momentul în care ea ar avea mai multă nevoie de trezvie și de unire, de claritate în conducere și de caractere nestrămutate. [ 8 august 1880] ["D. JULES FERRY, NI SE PARE... "] D. Jules Ferry, ni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va sili să ia asupră-le trista moștenire a acestei secte de speculanți ai intereselor publice și de comedianți politici. Dar într-adevăr nu avem ce face nici țării, nici moștenitorilor puterii. Generații întregi vor avea să se lupte cu veninul pe care această sectă de oameni au introdus-o în sângele societății noastre, ei cari au falsificat ideea muncii, a meritului, a înaintării, ei care au falsificat totul în țările acestea, dărâmând zi cu zi toate pietrele edificiului istoric și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a deduce de acolo că aprobăm programul politicei sale balcanice. Deci ne atribuie opinii pe cari nu le avem, vorbe pe cari nu le-am rostit. Cu ocazia călătoriei M. Sale la Iași, Cocus Mocus află ocazie de-a-și revărsa veninul asupra partidelor din Iași și a le descrie ca interesate, îmblînd după funcții, ca cuib al simpatiilor rusești și câte alte grațiozități pe cari Cocus Mocus le scoate ca o lungă panglică din gură. Toată lumea - "Monitorul oficial" în frunte - știe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sa proprie moșia și că averile proprietății rurale sânt de regulă, mai însemnate decât în Țara Românească. Săraci sânt țăranii în Moldova de nord, pe calea mare a evreimei, pe colțul dintre Galiția și Rusia. Ca stoluri de lăcuste vechiul venin social al desființatei Polonii trece din Rusia în Galiția, din Galiția în Rusia, dar în cale multe, foarte multe, se așează pe pământul Moldovei. Element nemuncitor și de-o barbară cupiditate, trăind din traficul băuturilor spirtoase și al alimentelor, ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făcătoare de minuni. De cîte ori mi-i dor de Picasso, urc în Turnul Goliei. 21 iulie Păstorel și Pallady, dublu-portret într-o singură fotografie, care ar putea fi comentată și așa: unul înțepa cu zîmbetul pe buze, celălalt împrăștia venin cu superbie. Și, atenție! pe spatele acestei fotografii (comunicată mie de criticul de artă Radu Ionescu și reprodusă în numărul unic al revistei Mona Lisa pe care, entuziast, am editat-o în 1990), se află epigrama lui Păstorel, spadă de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
totul mai frumos". El s-a întristat, dar așa e de regulă". Trucul ca regulă. Tot Jünger, despre cele două tăișuri ale drogului. Șarpele, caduceul medicinei: "El este animalul zeilor morții și cel al lui Esculap o natură în care veninul (drogul n.n.) își unește cele două potențe: cea ucigașă și cea curativă". Dăm, astfel (trucînd enciclopedic), în titlul la fel de celebru al lui Irving Stone: Agonie și extaz. 9 noiembrie Pictori care n-au ieșit, o viață, din ulița lor. Dacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]