1,900 matches
-
prins de băț, printr-un nor de azot lichid. La Numele Trandafirului (6 ore, un chin!), Beligan adoarme pe fotoliu în mijlocul unei replici și-l trezește Mihai Călin. La Hamlet, regelui i se picură niște apă-n urechi în scena veninului. Nu mai vorbesc de Vlaicu-Vodă, Apus de soare și-alte minuni patriotice scoase trimestrial de la naftalină, pe care nici măcar nu le poți citi, darămite suporta pe viu. Sălile duduiau de spectatori, ai fi jurat că suntem o țară de intelectuali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dureri morale și fizice, și nu pentru el, pentru binele și mântuirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității. Nu nepăsare, nu despreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Suedia, Parlamentul Engliterei i-a votat asemenea o însemnată pensie. [9 august 1881] ["CE VOR MAGHIARII CU ALIAȚII LOR... "] Ce vor maghiarii cu aliații lor evrei de la "Pesther-Lloyd" și de la alte ziare oficioase cu tonul plin de necuviință și de venin pe care-l țin față cu românii în genere, cu statul român îndeosebi? Ploaia de invective căzute ca din senin din nenumăratele foi ungurești au ele vro rațiune suficientă, subiectivă măcar, sau sunt produsul căldurilor caniculare ale acestei veri? In
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai puțin inteligentă decât poporul nostru, fizic decrepită, moralicește putrezită. Nu xenocrație prin cucerire, ci xenocrație prin furișare, prin introducere în mod clandestin, prin înveninare. De aceea nu e de mirare că toate instituțiile noastre s-au discompus de acest venin cadavaric. Biserica nu mai e biserică, căsătoria nu mai e căsătorie, școala nu mai e școală; nimic nu e acătării. Dar unde punem trebuințele acestei plebe? Trebuințe aristocratice, pariziene, de cari clasele dirigente vechi nici nu visau. La toate adevărurile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici o ocupație, ba adesea nici capacitatea unei ocupații serioase. Față cu aceste varii nevoi sociale, lupta ideilor conservatoare este desigur mai ingrată decât la națiile istoric închegate, cu tradiții, cu datine, cu un puternic și pururea întineritor geniu național. De veninul inoculat al unor culturi străine, a căror forme goale le-am adoptat fără a le fi pătruns spiritul, s-a discompus organizația veche, biserică, familie, corporații ș. a. și în locul lor n-a venit nimic acătării. În asemenea stare de lucruri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
d-lui Dumitru Brătianu, care, suindu-se pe scaunul de prezident al Adunării, a comparat pe coreligionarii săi cu niște putregaie care se macină de sine. {EminescuOpXII 346} Măcinatu-s-ar -fi oare țara aceasta întreagă cu oamenii ei fără veninul descompuitor adus din Fanar, fără ca asemenea venetici să fi avut influență asupra destinelor ei? Stinsu-s-ar fi orice patriotism adevărat, orice iubire de adevăr, fără ca să existe o asemenea moară a sufletelor moarte, o anume organizare care să încurajeze corupția și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
uinț ]a munca, cu atât mai mic va fi prețul productelor noastre. Toate țările cari n-au comerț înlăuntru și cari sunt avizate la esport la piețe depărtate decad intelectual, economic, moralicește chiar. Negoț, comunicații, drumuri de fier sunt ca veninurile tari: vindecă bine întrebuințate, nimicesc rău întrebuințate. Pentru state bine organizate, în care producția internă e foarte diversificată, orice drum nou aduce un spor de putere și de dominațiune asupra naturii; în state rău și inept organizate orice drum nou
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
capăt spada romană. In împărăția răsăritului ridicată de romani se substituie grecii și împărăția cade prin săcătuire morală și intelectuală. În împărăția turcească chiar pătrund fanarioții în regiunile determinante ale statului și-l aduc la deplina risipă. Rasele îmbătrînite au venin cadaveric în ele, sunt corozive, descompuitoare. Ele nu cred în nimic, și credința e ceva care zidește; ele n-au nimic sfânt și numai lucruri sfinte creează idealuri și 'mboldesc pe oameni să se-ncumete a lupta pentru ele. La
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ajunsă, ea nu se va ajunge încă o dată; decadența și moartea e soarta tuturor creaturelor naturii. De-aceea se zice "Fericite popoarele cari n-au istorie". Dar răul cel mare este că urmașii acestor popoare înveninează dezvoltarea altor națiuni. Cât venin nu varsă evreii în Germania, în Austria, în Ungaria; cum întărîtă ei o clasă contra celeilalte, un popor contra celuilalt? Cât venin, câtă ură n-a băgat între clasele poporului nostru un singur grec, d. C. A. Rosetti? Tot astfel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari n-au istorie". Dar răul cel mare este că urmașii acestor popoare înveninează dezvoltarea altor națiuni. Cât venin nu varsă evreii în Germania, în Austria, în Ungaria; cum întărîtă ei o clasă contra celeilalte, un popor contra celuilalt? Cât venin, câtă ură n-a băgat între clasele poporului nostru un singur grec, d. C. A. Rosetti? Tot astfel [î]i descrie Matei Basarab și Radu Vodă (Leon) la noi. Unde aflau relații străvechi, bazate pe absoluta bună credință reciprocă, își
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adevărului". Simțul conservărei naționale, adică conștiința națională, din cauza ideilor veninoase liberale și democratice, este aproape stins după acest program. Să vedem. Epocei noastre de astăzi, astfel cum o crede d. Manolachi Costachi, să-i opunem alta, unde nu exista deloc veninul acestor idei și să vedem cum sta cu conștiința națională? Poate să aibă dreptate d. Manolachi Costachi. O epocă în care a existat cele mai puține idei de libertate, o epocă de aproape robie, este în istoria noastră epoca fanarioților
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cuvin - cel puțin în asemenea momente - acestora și numai acestora, se răsfață o plebe uricioasă și lacomă ca și corbii ce rotesc asupra unui om murind. Cum e înnăscut în aceste naturi catilinare, în aceste inimi pline de minciună și venin, instinctul de corb și de cucuvaie, de se plantează tocmai atunci asupra unei nații când ea e în momente de grea cumpănă? {EminescuOpXI 291} Cu un semn de discordie ivit între actorii de căpetenie ai unei viitoare conflagrațiuni cată să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
viitorul. Dar nici asta nu ne e dat, căci fatalitatea e între noi înșine, e în acei oameni care a izbutit a constitui din gunoaiele societății române un partid politic și o putere în stat, care au izbutit a băga veninul discordiei în nație tocmai în momentul în care ea ar avea mai multă nevoie de trezvie și de unire, de claritate în conducere și de caractere nestrămutate. [ 8 august 1880] ["D. JULES FERRY, NI SE PARE... "] D. Jules Ferry, ni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va sili să ia asupră-le trista moștenire a acestei secte de speculanți ai intereselor publice și de comedianți politici. Dar într-adevăr nu avem ce face nici țării, nici moștenitorilor puterii. Generații întregi vor avea să se lupte cu veninul pe care această sectă de oameni au introdus-o în sângele societății noastre, ei cari au falsificat ideea muncii, a meritului, a înaintării, ei care au falsificat totul în țările acestea, dărâmând zi cu zi toate pietrele edificiului istoric și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a deduce de acolo că aprobăm programul politicei sale balcanice. Deci ne atribuie opinii pe cari nu le avem, vorbe pe cari nu le-am rostit. Cu ocazia călătoriei M. Sale la Iași, Cocus Mocus află ocazie de-a-și revărsa veninul asupra partidelor din Iași și a le descrie ca interesate, îmblînd după funcții, ca cuib al simpatiilor rusești și câte alte grațiozități pe cari Cocus Mocus le scoate ca o lungă panglică din gură. Toată lumea - "Monitorul oficial" în frunte - știe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sa proprie moșia și că averile proprietății rurale sânt de regulă, mai însemnate decât în Țara Românească. Săraci sânt țăranii în Moldova de nord, pe calea mare a evreimei, pe colțul dintre Galiția și Rusia. Ca stoluri de lăcuste vechiul venin social al desființatei Polonii trece din Rusia în Galiția, din Galiția în Rusia, dar în cale multe, foarte multe, se așează pe pământul Moldovei. Element nemuncitor și de-o barbară cupiditate, trăind din traficul băuturilor spirtoase și al alimentelor, ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
saturat de cultură nu se poate stinge după "istovirea fizică" (G.I. Tohăneanu). Deși prezența (tot fizică) nu mai poate incomoda pe nimeni, foiesc "denigratorii moderni", continuând o tradiție, și ea bogată, pe linia anti-eminescianismului. Să reamintim că B.P. Hasdeu, incriminând "veninul pesimist" al Noii Direcții, condamna "deificarea postumă a nenorocitului poet", transformat în fetiș, așteptând "reacțiunea firească". Și Al.A. Macedonski, încrezător în "sfârșitul unei legende", deplângea gigantizarea, "sgomotul ce s-a făcut împrejurul lui Eminescu", prezența alaiului de "fetișiști" care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
românilor de aici. Există deja două partide care-și propun să lupte pentru democrație în patria abandonată. Aceste partide sunt la cuțite, ca și cum scopul lor ar fi altul. Furioasa stare de spirit a membrilor parcă reflectă (ca o oglindă deformată) veninul și șuvoiul de înjurături din presa română. Nu fac parte din nici un partid. N-am fost niciodată implicată în vreo mișcare politică. M-am ocupat mai ales de munca mea. Ca jurnalist, am făcut numai observații critice, niciodată de pe poziția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ea să cadă în aceleași greșeli în care a căzut lumea toată? Oare noi să nu învățăm din greșelile altora? Să nu ne folosim de împregiurarea cea în sine favorabilă cumcă simțul poporului nostru e încă vergin și necorupt de veninul farselor și a operelor franceze și nemțești? - Din contra... să ne folosim de împregiurarea asta așa de favorabilă, într-un timp în care atmosfera Europei întregi e infectată de corupțiune și de frivolitate, ca tocmai într-un asemenea timp noi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bine Că ce fel de urmări are; Mă prinsesem dar cu mine Să stau normă de-nfrînare. Dar cum scapi de lăcomie Când vezi aur înainte? Încă azi o nebunie Ș-apoi mâni om fi cuminte. Luxul, celor căror place, E venin omorâtor; Hotărâsem dar a-mi face Un bun nume 'n viitor. Dar cum faci economie Cu un sânge - așa fierbinte; Încă azi o nebunie Ș-apoi mâni om fi cuminte. Prânzurile cele dese Sănătatea văd că-mi strică, Hotărâsem dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Nu-ș ce făcu, ce drese, că mi - ți muri dator; De am iubit din suflet, hoțește - am fost vândut; De am iubit cu punga și starea mi-am pierdut! Gustat - am vreo plăcere? Făcut-am vreun pas Pe calea desfătării? Venin mi-a dat pe nas; Slujit - am cu credință? Nevrednic am trecut; Prieteni obligat - am? Ingrați mi i-am făcut; Vreo rudă, vun de-aproape de-l rog a m-ajuta, Mi se bocește - atâta cât trebui - a - i mai da
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Relativ la notița Otrăvire, publicată în no. 62 al Curierului de Iași, medicul primar al spitalului Pașcanu, d-nul dr. Lukaszewcki ni trimite o dare de samă care rectifică notița și răspândește lumină asupra modului în care d-sa a combătut veninul. D-sa spune că d-nul asistent al farmaciei a dat otrăvitului o cantitate mare de lapte, albuș de ou etc. și că în urmă venind d-sa însuși la fața locului au ordonat un vomitiv și mai puternic și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sunt jertfele unei esploatări comune. Dar pe când România, prin justă frică de elementele străine și prin recunoașterea ranelor sale, are posibilitatea de a ajunge la întremare, îndată ce va înlătura scamatoriile care mistuiesc puterile ei cele mai bune, Ungaria a?? supt veninul în nobilele sale vine, și-a {EminescuOpIX 260} robit economicește popoarele sub dibaciul titirez austro-evreiesc, care-n Buda-Pesta își pune pană de cucoș la pălărie, precum bea în Viena bere în sănătatea principelui Bismarck. Deschisă industriei jidovești din Austria și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au făcut din băuturile spirtoase la noi - otravă. Ei au încercat a otrăvi și literatura germană cu acele scrieri pe cari oamenii c-un simțământ mai firesc le numesc francezo-ebraice, ci au introdus ușurința pariziană în discuțiile cele mai grave, veninul în relațiile sociale; în Austro-Ungaria sumuță popor contra popor, în Germania confesie contra confesie și ginte contra ginte. Evreul care redigează Pester-Lloyd și sumuță pe maghiari contra germanilor și a celorlalte naționalități este acelaș care prin Neue freie Presse sumuță
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e anormală; inima a încetat de a fi centru pentru unele din estremități; ci prin o mișcare cât de-nceată dar continuă partea amorțită intră iar în comunicațiune cu inima, care bate voioasă și repede, bate cât trăiește. Renegații sânt veninul pe care natura binefăcătoare l-a depărtat din corpul nostru. Fericire e că lamura aurului nostru e însemnată pe lângă zgura ce-am putut-o lepăda fără ca să ni pese. Am râs totdeuna de-ncercarea de-a rea duce în sânul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]