1,001 matches
-
Mă gândesc la banii ce se vor cheltui, la murdăria ce se va face și la meșterii de azi. La începutul lunii septembrie am fost la Miroslăvești, județul Iași, satul meu M-am bucurat nespus de mult și ne-am veselit cu toții. Glasul frumosului sat și amintirile au cântat în inima mea. Între toate rudele mele de azi, eu sunt cel mai bătrân și din partea tatei și din partea mamei. Un strănepot mi-a spus: „Dumneata ești patriarhul nostru” Am făcut o
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
gunoi, pe jos, dar am găsit acolo o sticlă goală, poate vreau apă, Cu dulceața pomilooor / Și apaaa izvoarelooor, circular recital, dar și Scaraoțchi-i cel mai mare! Amin, amin / C-un pahar de vin! / Omul cît trăiește /Bea și veselește / Și la moarte nu gîndește! eu, dac-aș fi rău, trebuia să fiu spînzurat! îți dau eu un ștreang, spînzură-te! da, dar nu sînt rău! nene, chiar nu-mi dai și mie un leu? trickster, tașca de piele neagră pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la Taza, luăm masa și ne odihnim mai îndelung, convenim întreaga familie. Foamea ne dădea tîrcoale cînd mai aveam încă 100 km pînă la Taza. Mai răbdăm puțin și vom mînca civilizat într-un restaurant acătării. Taza 60 km, anunță veseli copiii. Accelerez și trec de sută. Ultimii kilometri treceau foarte greu și toți eram încordați și cu ochii pe bornele care ne anunțau misterioasa Taza. Taza 50 km, strigă copiii. Acuși, acuși ajungem. Fiatul buburuză se enervează și trece de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
300 metri. Seamănă cu o gîscă fără picioare. În micul port ne așteaptă primarul și vreo sută de copii de pînă la 6 ani. Nu cer nimic, aplaudă și întind mînuțele să-ți strîngă mîna. Dumnezeule, ce frumușei sînt! Sînt veseli, curăței și nemaipomenit de prietenoși. O negresă mă abordează direct. Sînt Brigitte Bardot, vă rog să-mi vizitați magazinul, vă fac un preț bun. -Brigitte... și mai cum? -Bardot, așa mă cheamă. Ghidul ne vorbește despre istoria insulei. Are o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
moralului familiei. Uite, Amanda. Nu-i așa că merită să vezi un astfel de spectacol? Rîd, rîd cu toții în hohote, mai ales copiii care și-au revenit. Tati, mami, uitați-vă și valul ăsta ajunge pînă la noi... Ce frumos! Sînt veseli cu toții. Oare? Chiar și părinții, Amanda și Raul? Eleggúa nu glumește Am un sentiment ciudat, un soi de frică amestecată cu o curiozitate bolnăvicioasă. Mă plimb de o oră pe o străduță sărăcăcioasă din Havana Veche. Puținii oameni care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
revoluționară între oameni. Este cald și transpiri. Gras sau slab, prost sau deștept, nădușești. Doamne, cu 25 de litri de apă pe zi. De băut, de făcut mîncare, de spălat rufe, vase, de făcut duș... Dar acești oameni rîd, sînt veseli și au niște priviri... Cel care supraveghează corectitudinea distribuției apei este un "ales" al poporului... spune compañera. Ne întoarcem la aeroport. Nori negri, grei, s-au adunat peste Holguin. Fulgeră și trăsnește. V-am adus ploaia, țipă ambasadorii. O, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu sine. Creștinul vrea împăcarea cu ceva mai adânc decât sinele propriu. Sinele singur, sinele în dimensiunea lui curentă, strict mundană, e plicticos. În cel mai bun caz își administrează porunci de acomodare: nu te întrista prea tare, nu te veseli prea tare, abține-te, acceptă-ți soarta. „Cine va voi să-și scape sufletul îl va pierde“ sună, dimpotrivă, mesajul hristic. În fraza aceasta nu se mai simte nimic de ordinul regulii, al garanției raționale. Ea aduce în scenă o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
e tristețea, dezamăgirea, descumpănirea. Are pagini cutremurător patetice, după cum are pagini de un haz nebun și de o devastatoare savoare ludică. Dincolo însă de umorile lui schimbătoare, de suișurile și coborâșurile destinului și ale firii sale, trebuie, cred, să ne veselim, clipă de clipă, de veselia lui, de râsul lui genuin, de aplecarea lui spre chef așezat și amuzament. Caragiale e, firește, un observator critic, un om al ironiei și al deriziunii, dar toate pe un fundal de voioșie existențială, de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
merge bine. Românul a numit frumos luna În care prea puține fructe și recolte sunt, cât să gustăm, chiar dacă grâul se mai recoltează uneori și În august, dar din vina noastră. Ar fi searbădă această lună dacă nu s’ar veseli În rotundul verde al unui harbuz care-și aburește coaja deîndată ce e scos din ciutura ridicată din fântână... și care, spintecat, dezvăluie complementarul roșu al miezului. O imagine atât de firească, de când lumea am spune repede dacă n’am
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
copil. De aici privesc satul; un sat mare și vesel, sat de țărani - în cea mai mare parte, cu oameni gospodari și harnici, care știu să mânuiască lucrul de dimineața devreme până seara târziu, dar care știu și să se veselească în zilele când se adună împreună de sărbători. Era în ziua de Sânziene. Bunicul ne-a împletit coronițe din florile grele de aur, făcându-ne să arătăm ca două zâne. Astfel, l-am rugat pe bunicul să ne spună câte ceva
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Jos la țară le-au lăsat, o Domnului nostru Taie mii de cuconași Dumnezeu nu s-a-ntâmplat, o Domnului nostru C-a fost voia tatălui Tatălui și-a fiului, o Domnului nostru Tatălui și-a fiului. Să te gazdo veselești, o Domnului nostru Ne-nchinăm cu sănătate. Colindă la casă cu fete. grupa 1. Colo josu mai în josu, hei ler, flori de măr în cel câmp verde frumosu grupa 2. Este-o verde de livadă, hei ler, flori de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Cu umerii turnurele Cu mâinile zăbrărele, hei ler, flori de măr Cu genele țăhuioară Cu sprâncene hotărară, hei ler, flori de măr Cu ochi negri saltă-n poartă Saltă-n poartă nu departe, hei ler, flori de măr. Să te veseli ( Lină) dalbă, hei ler, flori de măr Să crești mare și frumoasă. La acele vremuri, Ceata de feciori din Streza mai cânta la casele gazdelor și alte colinde precum : «Colinda Livezilor» care se cântă numai afară la geamul caselor în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de lucrurile în plus, pe care le-am pus în punga pentru gunoi, am aranjat paturile, am făcut ordine în frigider aruncând ce nu mai trebuia, am șters praful, am aerisit. Era curat și ordine. Să mergem la plajă, se veselea Janeta. Nu vom sta mult, ca să nu pierdem autocarul. ─ Mai trebuie să și mâncăm înainte de a pleca. Unde vom mânca? Cred că la restaurantul din fața vilei noastre, că ne este mai la îndemână. Ne-am dus la plajă. Tot ce
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
și pe lateral. Așa am observat și la casele de la sate. Culoarea albă în care sunt văruite casele este potrivită în zona lor cu climă mediteraniană că reflectă razele solare și totodată dă o față veselă locuințelor. Și oamenii sunt veseli. Ai văzut doamna Elena, grecoiacă get beget cât de drăguță era cu noi, sau vânzătorii din magazine. Bine, ei erau amabili și pentru că așa trebuie să fie când vor să-și vândă marfa. Dar grecul la care am apelat să
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
nu-i moarte fără pricină, nici nuntă fără minciună...", și de data aceasta au fost ceva discuții între coana Zitta și tatăl lui Bițu. Totul a început spre "spartul târgului", adică aproape de sfârșit, luni seara, când oamenii, adică nuntașii, erau veseli și cu chef. Ei, cuscre, zise coana Zitta, ce părere ai matale, că ți-am strâns feciorul de pe drumuri și-l facem băiat cu casă arătoasă și nevastă frumoasă? D-apăi ce să zic eu, cuscră dragă, răspunse hâtru, moș Costache
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care o peștește de zece ori mai Înțelept și mai cu folos decât sărmanul Pepino. Motănica se ocupă să-i aducă clienții la nas și-i face prețurile În așa fel Încât toată lumea să fie mulțumită și sătulă. Poporul se veselește și chefuiește În draci și pe lângă popor Își trage sufletul și Steluța și Motănica. Masa lor e plină mereu, pisicile se clatină pe picioare de grase, numai Gilbert mănâncă de unul singur un pui pe zi, de s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
rromi, cu obrazul lor de coloarea cuprului, cu părul lor creț și negru, cu trăsăturile lor regulate, cu dinții lor albi și ochii lor vii și sclipitori. Nimenea mai bine decât el n-a studiat caracterul, limba și obiceiurile lor. Veseli și fără griji, liberi ca păsările, cutreieră Moldova, fără a ști unde merg și unde vor găsi adăpost, În peregrinațiile lor cântă, joacă și strigă necontenit, neavând deseori ca haină, când o au, decât o camașă, care nici nu mai
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cu obrazul lor de coloarea cuprului, cu părul lor creț și negru, cu trăsăturile lor regulate, cu dinții lor albi și ochii lor vii și sclipitori. Nimenea mai bine de cât el n-a studiat caracterul, limba și obiceiurile lor. Veseli și fără griji, liberi ca păsările, cutreeră Moldova, fără a ști unde merg și unde vor găsi adăpost, În peregrinațiile lor cântă, joacă și strigă necontenit, neavând deseori ca haină, când o au, decât o camașă, care nici nu mai
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
se apăra de ploi, de a organiza ceremonii sacre sub clar de lună, dansuri, cântece rituale moștenite din strămoși divini. MUZICA ȘI DANSUL Temperamental aborigenii sunt oameni activi, care iubesc viața, le place să petreacă, cântă și dansează când sunt veseli și când sunt triști, pe Înserat, având la bază legende, dar și aspecte din viața cotidiană: vânătoare, pescuit, popasuri, despre mare, rechini, ploaie, bărci Încărcate cu pește. Cântecul este Însoțit de un acompaniament ritmic realizat prin lovirea unor instrumente de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Pasă și cum ai crezut, fie ție (NT.1648: 10v) m. să se iscălească 7 mărturii după porunca Pravilei sau cinci, iar la vréme de nevoie fie și 3 (ACP.1714: 10r) (50) Aceea dau știre domnivoastră și Dumnezeu vă veselească, amin. (DÎ.1599−600: XXV) Există o singură situație în care să poate coexista cu inversiunea subjonctivului, și anume structura cu recomplementare, în care să neelidat lexicalizează proiecția completivă superioară FORCE 0, nu FIN0, iar să inferior este elidat de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
exemplele (102b-d) este pronumele reflexiv; encliza pronumelui reflexiv a fost considerată un element de influență slavonă asupra românei vechi 38. Procliza pronominală cu subjonctivul în absența complementizatorului să este cu totul accidentală: (103) Aceea dau știre domnivoastră și Dumnezeu vă veselească, amin. (DÎ.1599−600: XXV) Rezultate de reținut • distribuția complementizatorului să prin raportare la procliza și encliza pronominală conferă argumentul distribuțional forte pentru identificarea poziției care găzduiește verbul în deplasarea la C: proiecția joasă a complementizatorului FINP • acest rezultat se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în casă pe taină și să culca cu dinsa. (...) Și pre cât să zăboviia bărbatul ei, ibomnicul tot au fost mergând de să culca cu fămeaia. (Sind.1703: 84v) (iii) a. Măritu-i-au Domnulu a face cu noi, fum veseli<n>du-ne(PH.1500-10: 111v) b. prespre totu anul fuiu lucrându Domnului cu toată smerita mândrie (CV.1563-83: 9v) c. Si petrecea Cain supțiindu-se și cutremurându-se pre fața pământului și născu feciori și fete și fu muncindu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Începutul multor Întâmplări fără final, li se poate cere uneori să găsească un sfârșit vesel, alteori unul trist, unul moral sau umoristic. Exemplu: "O Întâmplare hazlie” " Împreună cu mai mulți prieteni am plecat la pădure sa culegem mure. Ne-am apropiat veseli de murar. Deodată am auzit..." Activitatea lecțiilor cu astfel de temă se desfășoară În funcție de clasă (oral În clasa a Il-a și scris În clasele a IlI-a și a IV-a) și de nivelul de pregătire al elevilor: la
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Înțeles opus (Dacă nu-i așa, cum e?): mic - ......... harnic.............. gros - ......... frumos.............. 3. Jocul Găsește Însușirea potrivită (din paranteză): mama - ......... tata............. bunica - ......... ....bunicul............. (blândă, Înalt, bătrân, puternic, Înțelept, harnică, slăbuță, duioasă, gospodină). 4. Jocul Cuvintele Încurcate: Razele soarelui sunt mai ........ veseli Pasările călătoare pleacă În țările ..... palide Elevii merg spre școală ........ voioase Pe ogoare răsună glasuri ......... calde FIȘE DE LUCRU CLASA a Il-a 1. Găsește semnele de punctuație din textul „Vulpea și strugurii” și pune-le la locul lor: O
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
probleme în a-i înțelege spusele, graiul fiind împănat cu o mulțime de regionalisme din maghiară și germană. „Când eram eu tânără, aveam doar rochie de cânepă și o pereche de cizme ; veneam pe jos, cântând, aici la Nicula. Ne veseleam. Acuma, câte haine sunt și tinerii nu mai vin. Au saci de haine, le țâpă (aruncă) una-două, dar degeaba, de venit nu mai vin. Nu aveam ce încălța și ne făceam tăpăloage (un fel de ciorapi groși din lână), ne
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]