4,489 matches
-
DE SUPERIORITATE A FIINȚEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Orașul istoric, Buhuși, a ajuns să fie cârciumăresc, dughenizat, plin de cașcarabete și îngrădiri în jurul blocurilor, pentru straturi, copaci fructiferi, viță de vie, culmi cu expoziții de rufe, mai ales când se întorc acasă „italiencele”...! Răpus de jale și sărăcie, acesta-i Buhușiul cel cu o cultură furată, cu excelențe mistificate, cu o fabrică, furată și ea, orașul ciuntit, ca și
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
gângurituri scârțâieli guguieli miauri și lătrături - da-s tare - înving jungla mă fac iaca vreun tarzan cât mai deosebit îndrăgostit de toate cele (“adică da”) După acest act de curaj îți vine să crezi că poetul nostru, foaie verde ca vița/ o să devieze pe Dâmbovița și te aștepți să găsești în poezie cai verzi îndrăgostiți de pereți. Nici vorbă, el își asumă existența ca sens: da, să m-arunc în copacul din fața mea cu durere ca după o mare pierdere trecută
“ALTĂ TRĂSNAIE” DE GENIU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369515_a_370844]
-
S-ascult învățătura lui Hristos/. Urmează apoi să învețe Alfabetul luminii și principalele dominante ale ființei creștine: dăinuirea, înflorirea, jertfa,răbdarea, ascultarea. Apoi, întreaga natură reprezintă un manual de îndrumare în viață, încât copilul poate să învețe câte ceva și de la vița de vie, de la măslin , de la bobul de grâu și sămânța de floare până la piatra de râu.Cine știe să citească, descoperă prezența lui Dumnezeu și în lucrurile mai neimportante, miniaturale , dar și în gigantica arhitectură cosmică. Dar câți văd că
LANSAREA VOLUMULUI DE POEZII CONSTELAȚIA INIMII” AUTOR ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370591_a_371920]
-
Printre ele începuseră să-și întindă "tentaculele" căpșunul care urma să ia locul florilor primăvăratice. Cireșul de lângă una dintre cele două sere, începuse să-și deschidă câte un buchețel de flori pe vârfurile ramurilor superioare, mai expuse luminii solare, iar vița de vie să-și desfacă frunzele. De-a lungul întregii grădini erau o mulțime de jardiniere pline cu alte flori care nu aveau încă perioada de înflorire, fiind mai târzie, sau în vară. De asemeni rafturile din cele două sere
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
se coase, nu se țese, nu se toarce că, șarpe de lângă case, pagubă-n vite-i va face. Când dezghețat e pământul, se-nsămânțează legume: ceapa, varza, usturoiul... că, vor face roade bune. Bătrânii toarnă puțin vin la rădăcină de viță, ca-n noul an să dea rod bun, cu speranțe noi de viață. Femei fertile și bunici mânjesc pomi în semn de cruce, cu zeama de la mucenici. Rod bogat în flori să lege. Iar copiii-n bătătură, bat pământul cu
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji[Tulpini de porumb], ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul era nelipsit în fiecare duminică de la liturghia ținută de părintele Plutașu în biserica din comună. Preotul dacă nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi precis l-ar fi certat. Era un participant important în
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că s-a aflat sub ocupație otomană, și-a păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
destine în popor, După cum regimul politic E conciliant sau dictator. Cât România a fost Regat, La Tron, mai mulți regi s-au succedat, Până la Mihai, ce-a abdicat De comuniști fiind exilat. Destinul și-a unit cu Ana, Prințesă de viță regească, Din suflet să-i vindece rana; Urmând cinci fiice să se nască. Dar drumul istoric se frânge Și regim comunist apune În revoluție de sânge, Pentru destin cu vremuri bune. Regele în țară revine, După o viață-n pribegie
MONARHIA-FILE DE ISTORIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362565_a_363894]
-
liniște în casă... De viața aceea-mi este dor! Se începea cu-o rugăciune Și se serveau doar bunătăți, Era și o migală anume... Și-o poftă de-a mânca cu toți. Duminica se mai gusta Și-un vin de viță din ogradă Și se ura a se-ntâmpla Ca anu-n curs să dea ofrandă. Îndestulați si fericiți, Copiii masa părăseau, Și ,,sărut mâna!”, mulțumiți, Le spuneau celor ce-i creșteau. ICOANA ȘI PĂMÂNTUL NU SE VÂND Pământul sacru nu
POEME DE CRĂCIUN de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370126_a_371455]
-
Herei gelozie, divinul Dionysos a trebuit să fie ascuns apoi mereu pe alt meleag. Au pătimit Athamas și Leo pentru el și nimfele ajunse-n constelații pentru că Hera-n suflet avea crunte vibrații știind ce zeu se-ascunde-n băiețel. Îndrăgostit de vița de vie-a devenit zeul licorii boabelor divine făcând un cult din vinul în care-a pus din sine râsul și plânsul ce l-au însoțit. Cortegii de bacchante, sileni, satiri, râzând cântau și dănțuiau în sărbătoarea în care Dionysos
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370190_a_371519]
-
POEZIE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Joi, 19 Martie 2015 Sufletul miroase a floare de tei, Lumina acum e atât de curată! Se-aude cum picură lacrima ei Din vița de vie proaspăt tăiată. Zadarnică-i Poezia fără poet, Zadarnic e veacul fără de clipă- Te-aud și pe tine, șoptindu-mi încet, Ce dor mi-a fost de această risipă! Mâna ta înfiorată mă scrie, Scrie-mă toată, fără de teamă-
GEME NATURA DE POEZIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370193_a_371522]
-
toană, Ce leagă și-n mormânt inelul? Și-ar fi uitat ei duhu-n goană? * Credința asta e-n zadar, Nu-i demnă de vreun adevăr Clădit temeinic, după har - E-o vorbă spusă în răspăr. * Niciun popor nu-și smulge vițe Din stânca înrădăcinată Spre a le țese-n alte ițe - Plămada ni-i nestrămutată! * De ziserăți c-aș fi roman, Eu zic că-s dac, că sunt de-aici Mai dinainte de Traian, De când Carpații erau mici. Și urlă lupul cel
PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370270_a_371599]
-
misiunea Crucii încredințate, apostolatul Jertfei, acești iluștri Aleși au atins vocația hristică a iubirii lui Dumnezeu. Istoria îi așează în Panteonul celor Mari, iar Biserica Mântuitorului în Cetele alese ale Sfinților. Constantin, coboară din cetatea Naissul Moesiei trace (Niss-Macedonia), din vița nobilului general traco-get Constanțiu „o persoană dintre cele mai bune și de o dărnicie fără margini” (Eutropium Breviarium, cartea a 10-a, cap. 1) și din frumoasa și evlavioasa mamă daco-română Elena, care l-a educat să aibe „înțelepciune smerită
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
brânză. În Norvegia nu se găsește decât brânză topită și este finlandeză, la cutii de 200 gr. Cel puțin așa s-a întâmplat pe unde am fost noi. Produse pe care le consumăm în România, ca varză acră, frunză de viță, brânză, mălai, mirodenii, etc., le găsești doar la magazinele arăbești. Prin zona Lodingenului pe o rază de peste 150 km nu se găsesc asemenea magazine. Acela era singurul magazin cunoscut din zonă. Cum arabul pe care l-am salutat cu un
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
Să se facă vreme bună Pe la noi pe bătătură”. Acum e Soarele la ecuator, Șederea lui aici să nu te doară, E vremea dar după atâta Dor- Fii Echinocțiul meu de Primăvară! Se tulbură narcisele din noi, Floarea de vișin, vița cea de vie, Rămâne frigul iernii înapoi, Tu vino să te îmbrac în Poezie. Gândul meu, pe fruntea ta să-l pun, Să te-aud șoptindu-mi că ți-e bine- Fii Echinocțiul meu în tot ce spun, De-acum
ECHINOCȚIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353435_a_354764]
-
după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Tatlageac. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
De-a tristeței despărțire, vântul viscolește jale. A rodniciei zeiță, Toamna, ca o fată-mare își împletește-n cosiță, feunzele din chihlimbare. Gânduri toană în cuvinte, tristețe însângerată. Toamna să rămână-n minte. Să nu poată fi uitată. Ca vinul de viță nouă, frunzele-și lasă lacrimă. Gândul în condei să-mi plouă idei, să curgă în rimă. © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: MELANCOLII DE TOAMNĂ / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1375, Anul IV, 06 octombrie 2014. Drepturi de Autor
MELANCOLII DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353057_a_354386]
-
la amiezi. E-atâta revarsăre de lumină, Încât galbenul gutuii îmbată zarea. Doar amurgul se umple de rugină A venit iar toamna? Aceasta-i întrebarea! Din vii se culeg boabe de chihlimbar, Coșurile se-ndoaie sub greutatea lor. Frunza de viță, o pun într-un ierbar Și licuricii i-așez în calea astrelor. Ciocârlia a părăsit câmpia. Doar greierii vioi, mai cântă sub fereastră Imnul verii. Se cheamă: „aleluia”, Și-n spatele decorului, rămân sihastră. Deși-mi zvâcnesc călcâiele de doruri
TABLOU DE TOAMNĂ CU FINAL ÎN DOI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354343_a_355672]
-
toamna, furnica a lucrat pe câmp. Dar vremea a ținut pasul cu civilizația. Greierele i-a cântat cuceririle, și a fost răsplătit de războinicii recunoscători. Așa că acum, iarnă, greierele este încălzit de victoriile lui de pe front, și furnică, de joardele viței ei de vie, pe care strugurii s-au uscat. • Nu e răsplată mai mare pentru un bătrân, decât să fie sănătos, ca să își dea toată pensia la copii... și nepoți. Altfel, cum s-ar descurca tineretul ăsta? Apoi, primește o
DIALOGURI CU ELISE (3) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353795_a_355124]
-
Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1355 din 16 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului CIUPERCI • Nu orice om care-ți face un serviciu este om de serviciu. • El și-a scos frunzele de laur, ea și-a scos frunza de viță... (roman). • „Cercul originarilor din tată în fiu". Am citit mai multe autobiografii în care respectivii s-au născut fără ajutorul părinților... • Omul fără umbră trăiește în întuneric. • Pentru ca o profeție să fie plauzibilă, trebuie formulată cât mai vag posibil. Nimic
CIUPERCI & PÂINE ŞI SARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353793_a_355122]
-
cea a lui Ioan Slavici care este inexpresivă ce nu egalează cu Moara cu noroc, sau Popa Tanda. Atât Caragiale în corespondența căruia descoperim nevoia de dialog, legat de cârciuma din Ploiești, sau la Gib Mihăescu abordând probleme de cultura viței de vie, de pe Dealul Viilor din Drăgășani, scriitorii în postura lor de epistolar nu izbutește întotdeauna să-și ignore condiția lor de artiști, de personae deprinse a se adresa unui public. Această observație a subliniat-o george Călinescu în genul
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
neștire-n compresiune.. Când nu ești tu speranța scade, Flacăra veții mele se prăvale, Că-mi ești viață, surâs, speranță, Inima-mi lângă tine are creanță! De n-ai fi tu, nu văd altă mireasă, Nici nu văd cămin de viță aleasă, Ci doar a mea casă rece și pustie, Cea în care of-urile se adună o mie... De n-ai fi tu, eu pe cine să admir, Oare ? de-aș putea să nu mă mir, Când tot ce-am
DACĂ N-AI FI TU.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353964_a_355293]