1,369 matches
-
viii) voi discuta mai mult despre importanța lor (vezi, de asemenea, capitolul 22, „Drepturile”). Drepturile sunt entit]ți misterioase pe care le descoperim în natur]; de fapt, ele nu sunt deloc entit]ți. A spune c] oamenii au dreptul la viat] înseamn] s] spui, în mod aproximativ, c] nu ar trebui niciodat] uciși în mod deliberat sau lipsiți de cele necesare vieții, decat dac] unică alternativ] este un r]u mai mare. Drepturile nu sunt absolute, dar nu pot fi inc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru binele altora. Drepturile morale primare sunt acele drepturi pe care le are orice persoan], în contrast cu acele drepturi care depind de anumite circumstanțe, spre exemplu, promisiuni sau contracte legale. Drepturile morale primare ale persoanei includ, în mod obișnuit, dreptul la viat], libertate, autodeterminare și libertatea fâț] de v]ț]m]ri corporale. Interzicerea avortului pare s] încalce toate aceste drepturi primare. Viețile femeilor sunt puse în pericol cel puțin în dou] moduri. Acolo unde avorturile sunt interzise de lege femeile tind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nașterilor involuntare atunci cand avortul nu este disponibil sau când sunt presate s] nu apeleze la avort. Desigur și nașterile voluntare prezint] un risc fâț] de viață femeilor, dar f]r] elementul de coerciție nu exist] o violare a dreptului la viat] a femeilor. Interzicerea avortului încalc], de asemenea, dreptul femeilor la libertate, autodeterminare și integritate fizic]. A fi forțat] s] porți o sarcin] nu este doar o „inconvenient]”, așa cum afirm] cei care susțin interzicerea avortului. A duce o sarcin] pan] la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Studii asupra femeilor care au dat copii spre adopție arăt] c], pentru mare parte dintre ele, separarea de copil este o suferinț] mare și îndelungat]. Chiar dac] accept]m punctul de vedere conform c]ruia f]tul are dreptul la viat], este greu s] justific]m impunerea unor astfel de greut]ți asupra unor indivizi refractari de dragul vieții f]tului. Precum a ar]țâț Judith Thomson în mult discutatul articol din 1971, „Pledoarie pentru avort”, nu exist] nici un alt caz în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rezolv] în mod exhaustiv problemă moral] a avorturilor. Pentru c] una este s] ai un drept și alta s] poți justifica din punct de vedere moral exercitarea acelui drept într-un caz particular. Dac] f]tul are un drept la viat] deplin și egal, atunci poate c] dreptul femeilor de a avorta ar trebui exercitat doar în cazuri extreme. Și poate ar trebui s] ne întreb]m în continuare dac] ființele umane fertile, de ambele sexe, sunt îndrept]țite s] se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de populare duc la moartea a milioane de „persoane” nevinovate (fetușii avortați), atunci nu ar trebui m]car s] încerc]m s] renunț]m la aceste relații? Pe de alt] parte, dac] f]tul nu are un drept substanțial la viat] avortul nu este atat de greu de justificat. Întreb]ri despre statutul moral al f]tului Care este momentul din ciclul de dezvoltare a unei ființe umane în care aceasta dobândește un drept total și egal la viat]? Cele mai multe sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
substanțial la viat] avortul nu este atat de greu de justificat. Întreb]ri despre statutul moral al f]tului Care este momentul din ciclul de dezvoltare a unei ființe umane în care aceasta dobândește un drept total și egal la viat]? Cele mai multe sisteme juridice contemporane consider] nașterea că momentul în care o nou] persoan] legal] își începe existența. Astfel, infanticidul este considerat ca fiind o form] de omucidere, în timp ce avortul, chiar și unde este interzis, nu este, în general, considerat astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chiar și unde este interzis, nu este, în general, considerat astfel. Dar, la o prim] vedere, nașterea pare a fi un criteriu total arbitrar al statutului moral. De ce ar trebui că ființele umane s] dobândeasc] dreptul total și egal la viat] în momentul nașterii și nu mai devreme sau mai târziu? Mulți teoreticieni au încercat s] stabileasc] un criteriu universal pentru statutul moral, pentru a face distincția între acele entit]ți care au drepturi morale depline și entit]țile care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi considerate în mod rațional ca fiind relevante pentru statutul moral. În al doilea rând, o teorie a statutului moral trebuie s] ofere argumente plauzibile nu doar pentru ființe umane, ci și pentru animale, plante, computere, posibile forme extraterestre de viat] și orice altceva ce ar putea ap]rea pe parcurs. Voi argumenta c] viața, senzitivitatea și personalitatea sunt toate relevante pentru statutul moral, deși nu în aceeași manier]. S] consider]m aceste criterii pe rând, incepand cu cel elementar, viața
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea ap]rea pe parcurs. Voi argumenta c] viața, senzitivitatea și personalitatea sunt toate relevante pentru statutul moral, deși nu în aceeași manier]. S] consider]m aceste criterii pe rând, incepand cu cel elementar, viața biologic]. Etică „respectului pentru viat]” Albert Schweitzer a susținut o etic] a respectului tuturor viet]ților. El consideră c] toate viet]țile, de la microbi la oameni, au o „dorinț] de a tr]i”. Astfel, el afirm] c] oricine are „o sensibilitate moral] activ] va g
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] avorturile târzii sunt mai greu de justificat, el nu implic] ideea c] aceste avorturi sunt greu de justificat din punctul de vedere al omuciderii. Principiul respect]rii intereselor ființelor senzitive nu implic] dreptul egal al tuturor ființelor senzitive la viat]. Pentru a vedea de ce lucrurile se prezint] astfel trebuie s] acordăm mai mult] atenție ariei de aplicare a acestui principiu. Majoritatea animalelor mature vertebrate (mamifere, p]s]ri, reptile, amfibieni și pești) dețin în mod clar aceste capacit]ți. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de iubire, grij], cooperare și responsabilitate moral] (care implic] capacitatea de a-și ghida acțiunile conform unor principii și idealuri morale). Poate c] aceste capacit]ți mintale și sociale pot s] ofere motive solide pentru a atribui un drept la viat] mai puternic persoanelor decât altor ființe senzitive. Un argument care susține aceast] concluzie este acela c], datorit] capacit]ților distinctive pe care le posed], persoanele sunt capabile s] își aprecieze propria viat] și pe aceea a celorlalți membri ai comunit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obține un avantaj net din această, atunci relațiile sociale ar deveni incomensurabil mai dificile și viețile tuturor persoanelor, cu excepția celor mai puternice, ar fi în mod evident constrânse. O persoan] senzitiv] din punct de vedere moral va respecta dreptul la viat] tuturor formelor de existent] și va avea grij] s] evite producerea unor dureri sau a morții lipsite de folos asupra ființelor senzitive. Va respecta, de asemenea, drepturile morale primare ale unei alte persoane ca fiind egale cu ale ei, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
va avea grij] s] evite producerea unor dureri sau a morții lipsite de folos asupra ființelor senzitive. Va respecta, de asemenea, drepturile morale primare ale unei alte persoane ca fiind egale cu ale ei, nu doar pentru c] sunt în viat] și pentru c] sunt ființe senzitive, dar și pentru c] se pot aștepta în mod rezonabil că și ceilalți s] le arate același respect. Șoarecii și țânțarii nu sunt capabili de o astfel de reciprocitate moral], cel putin nu în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aparent dintre drepturile f]tului și drepturile femeii, unii s-ar putea întreba de ce ar trebui s] prevaleze drepturile femeii. De ce nu ar trebui favorizat f]tul, spre exemplu, deoarece sunt mai neajutorați sau pentru c] au o speranț] de viat] mai mare? Sau de ce nu se caut] un echilibru între drepturile f]tului și cele ale femeii care s] aib] consecințe egale pentru fiecare dintre p]rți? Dac] f]tul ar fi deja o persoan] în sensul descris de mine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fel se poate afirma și despre un ovul uman nefecundat, împreun] cu destui spermatozoizi viabili pentru a realiza fertilizarea; și totuși puțini ar fi aceia care ar sugera în mod serios c] aceste entit]ți umane care se afl] în viat] ar trebui s] aib] un statut moral egal și complet. Așadar, argumentul conform c]ruia f]tul este o persoan] potențial] r]mane valabil. Poate c] acest lucru se datoreaz] faptului c] potențialul f]tului este un motiv solid pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un asemenea de angajament enorm. Rezumat și concluzii Avortul este adesea tratat ca fiind o problemă doar a drepturilor f]tului; și adesea ca fiind o problem] doar a drepturilor femeii. Negarea avortului legal și sigur încalc] dreptul femeii la viat], libertate și integritate fizic]. Dar dac] f]tul ar avea același drept la viat] că și o persoan], avortul ar r]mane un eveniment tragic și greu de justificat cu exceptia cazurilor extreme. Astfel, chiar și cei care susțin drepturile femeii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o problemă doar a drepturilor f]tului; și adesea ca fiind o problem] doar a drepturilor femeii. Negarea avortului legal și sigur încalc] dreptul femeii la viat], libertate și integritate fizic]. Dar dac] f]tul ar avea același drept la viat] că și o persoan], avortul ar r]mane un eveniment tragic și greu de justificat cu exceptia cazurilor extreme. Astfel, chiar și cei care susțin drepturile femeii trebuie s] fie preocupați de statutul moral al f]tului. Pan] și o etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nedrept c] Sarah poate, în mod legitim, s]-i cumpere copilului ei o juc]rie scump] său s]-i ofere soțului o mas] bogat], în timp ce vecinii s]i mor de foame. Norocul joac] un rol excesiv în determinarea destinului în viat]. Morală ar trebui s] încerce s] diminueze, dac] nu chiar s] eradicheze efectele indezirabile ale norocului. În ciuda acestor aspecte, dac] suntem întru totul de acord cu sugestia lui Rachels, va trebui s] înfrunt]m câteva consecințe nedorite. Nu este just
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] preocuparea pentru cei apropiați ar trebui s] prevaleze celeilalte. În plus, aceasta pare s] fie în conflict cu principiul imparțialit]ții, și acest principiu se afl] în centrul înțelegerii noastre morale; mai mult, este extrem de nedrept că șansele de viat] ale cuiva s] fie afectate în mod semnificativ de norocul de a se fi n]scut într-o familie bogat]. Acest conflict nu poate fi rezolvat în totalitate în cadrul acestui eseu sumar, dar dați-mi voie s] ofer urm]toarele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
crim]. Unii retributiviști fac apel la legea talionului pentru a determina cantitatea potrivit] de pedeaps]. Acest principiu afirm] c] trebuie s] se r]sfrâng] asupra f]ptașului ceea ce acesta a f]cut victimei: „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” și „viat] pentru viat]”. Prin urmare, pedeapsa capital] este singura potrivit] pentru crim]. Ins] legea talionului este adânc contestat]. Se axeaz] pe r]ul f]cut de infractor f]r] a lua în calcul starea lui mintal]. O viat] poate fi luat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
retributiviști fac apel la legea talionului pentru a determina cantitatea potrivit] de pedeaps]. Acest principiu afirm] c] trebuie s] se r]sfrâng] asupra f]ptașului ceea ce acesta a f]cut victimei: „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” și „viat] pentru viat]”. Prin urmare, pedeapsa capital] este singura potrivit] pentru crim]. Ins] legea talionului este adânc contestat]. Se axeaz] pe r]ul f]cut de infractor f]r] a lua în calcul starea lui mintal]. O viat] poate fi luat] intenționat sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
privat, personal sau ordinar, pe de-alt] parte. O carte consacrat] în parte problemei „mâinilor murdare” este intitulat] sugestiv Public and Private Morality [Moral] Public] și Privat]], iar autorul ei, Stuart Hampshire vorbește despre „un conflict între dou] moduri de viat]” (p. 45). Michael Walzer, în principala s] lucrare asupra subiectului în discuție, procedeaz], în cea mai mare parte, ca și cum problemă ar fi specific] politicii, deși el spune c] nu vrea s] susțin] c] „este doar o dilem] politic]”, ci doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]-si foloseasc] sau nu cunoștințele, în funcție de nevoie” (The Prince [Principele], 1513, p. 52) el contest] într-adev]r o imagine adânc înr]d]cinat] și conving]toare a moralei. Potrivit acestei imagini, putem înțelege ce înseamn] a tr]i o viat] corect] în termeni de virtute și/sau îndatoririle unui cod moral, iar o asemenea înțelegere ne ofer] o îndrumare final], autoritar] asupra felului în care trebuie s] action]m. Rațiunea moral] s-ar putea s] nu aib] întotdeauna ceva de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țile morale sunt variate, si c] unele nu pun probleme la fel de dramatice că cele invocate de paradigmă machiavelic]. Este una s] susții c] politică ar putea cere crime morale, si cu totul altceva s] insisți c] implic] un stil de viat] care nu permite anumite opțiuni morale atractive. Viața politic] poate însemna c] valorile și pl]cerile prieteniei, ale vietii de familie și ale anumitor forme de spontaneitate sau intimitate sunt mai puțin disponibile. Este f]r] dubiu loc pentru regret
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]