2,162 matches
-
origine iudaică preluat din Biserica primitivă și repus în practică de Carolingieni în secolul al VIII-lea. Sub Vechiul Regim, dijma era adesea mai mică decît a zecea parte. Dioceză. În Antichitatea tîrzie, grup de provincii plasate sub autoritatea unui vicar. În Evul Mediu și pînă în zilele noastre, circumscripție ecleziastică dirijată de un episcop. Dogmă. Ansamblu de credințe care constituie baza unei religii. Dolmen. Cameră funerară destinată mai multor înhumări și construită din blocuri mari pe piatră sau megaliți. Această
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pastori. S-a cerut înființarea unui număr de 500 de școli confesionale, niciuna din cereri nu a fost aprobată; mai mult, s-a pornit o campanie inchizitorială împotriva petiționarilor"74. Această luare de cuvânt a provocat un dezacord zgomotos din partea vicarului episcopal de Cluj, Sándor Imre. Biserica greco-catolică română - privită cu suspiciune și de către Regat - încerca să pară o bună biserică română, motiv pentru care încuraja permanent deschiderea școlilor naționale confesionale. Ceea ce, și în ochii maghiarilor, însemna același lucru, fiind confirmat
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
segmentul din Transilvania de Nord al confesiunii catolice fiind condus de canonicul Sándor Imre, pe post de locțiitor de episcop. Episcopul de Alba Iulia apărea regulat la Cluj și slujea în biserica Sfântul Mihail. Márton Áron condusese un timp, ca vicar episcopal, înainte de re-anexare, și dioceza Satu Mare (rămasă fără preot prin plecarea, în 1939, a lui Fiedler István). În 1942 l-au înregistat aici pe Scheffer János. Pe post de guvernator apostolic, el conducea și dioceza Oradea. În Transilvania de Nord
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
păcat, trecut, dar și viitor. Acestea aveau să fie vândute pe teritoriul arhiepiscopului Albrech de Magdeburg și Mainz de către călugărul dominican Johann Tetzel, un foarte bun predicator și orator. Efectul pe care îl observă preotul, predicatorul și în același timp vicarul Martin Luther este considerat de către acesta a fi dezastros pentru enoriași, motiv pentru care se opune vânzării de indulgențe și cere și arhiepiscopului să renunțe. Pentru a-și exprima public dezaprobarea, în data de 31 octombrie 1517, Luther afișează cele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai mult cu cât nu există nici o legătură între înfrânarea arghirofiliei și problema patriarhului-regent, un aspect dogmatic care antrenează însăși esența Ortodoxiei 10. O replică elevată la argumentația naeionesciană vine din partea unui teolog, cărturar de marcă al Bisericii Ortodoxe Române, vicarul arhiepiscopal Tit Simedrea Târgovișteanul, care admite gradul de compatibilitate între funcția de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
esența Ortodoxiei 10. O replică elevată la argumentația naeionesciană vine din partea unui teolog, cărturar de marcă al Bisericii Ortodoxe Române, vicarul arhiepiscopal Tit Simedrea Târgovișteanul, care admite gradul de compatibilitate între funcția de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, incompatibilitatea celor două funcții. Raționamentul vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea este următorul: Statul are controlul numai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
funcția de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, incompatibilitatea celor două funcții. Raționamentul vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea este următorul: Statul are controlul numai în chestiuni de ordin material; Patriarhul nu execută chestiuni de ordin material; Ergo: Patriarhul nu cade sub cenzura statului. Valabilitatea întregului raționament este în funcție de valabilitatea celei de-a doua afirmații: Patriarhul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lege, actele economului, respectiv ale consiliilor, se execută după dorința chiriarhului, deci prin delegație. În acest caz însă, patriarhul face acte de gestiune financiară și, ca atare, cade sub controlul Ministerului Cultelor 11. Nae Ionescu cercetează, din perspectivă canonică, argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, dovedind că Biserica interzice asumarea oricăror atribuții de ordin politic de către clerici 12. Filosoful român subliniază distincția netă care există între puterea spirituală și puterea politică, distincție care este esențială în Ortodoxie. În acest sens, se invocă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Materia acestei puteri este tot ceea ce, în lucrurile exterioare și temporale, poate să comporte această rațiune formală; altfel spus, ea are o valoare morală ce privește activitatea etică a ființei umane 16. Nae Ionescu analizează și din perspectivă istorică argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, arătând că nu există o tradiție a faptelor care să susțină ideea unui patriarh-regent. Chiar dacă a existat exemplul împăratului Heraclius când un patriarh poartă război, ceea ce este o monstruozitate condamnată expressis verbis de Canonul 7 al Sinodului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dar fără altă vocație specială". Doctrina catolică cu privire la relația dintre papalitate și succesiunea apostolică este una extrem de clară pentru tradiția apuseană replica îndreptățită a tradiției răsăritene nu a întârziat să apară. Papa, urmașul lui Petru, primul dintre apostoli, este considerat vicarul lui Hristos pe pământ, capul văzut al Bisericii acestuia; el este infailibil în credința rostită ex cathedra. Mai mult chiar, Papa este deținătorul absolut al cheilor din Împărăția Cerurilor (are toată puterea în cer și pe pământ); este Domnul Domnilor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cu studii universitare de teologie la București, de teologie catolică și protestantă la Paris, de drept și sociologie la Sorbona (teza de doctorat cu titlul La Portée sociale du principe d'autorité); diacon la Capela Ortodoxă Română din Paris (1905-1909); vicar la Eparhia Dunării de Jos; Profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie din Universitatea București (1913); Locotenent de Episcop al Episcopiei Argeșului (1919-1920), Locotenent de Episcop al Episcopiei Râmnicului (1920-1921), apoi Episcop al Eparhiei Ramnicului Noului Severin (1921-1938). În 1938
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
tocmai asemenea texte pline de atrocități, minciuni, bestialități, lăcomie și cele mai înspăimîntătoare fapte imorale sînt considerate adevăratul Cuvînt al lui Dumnezeu. El preia modelul cleri- cal mozaic și susține că în iudeo-creștinism preotul nu mai este slujitorul frăției ci vicarul lui Dumnezeu pe pământ și numai în fața acestuia trebuie să dea socoteală pentru faptele săvîrșite, adică o tiranie divină trebuie să se instaleze pe pământ cu ajutorul iudeo-cretinismului satanist! După ce iudeo-creștinii ajung stăpînii absoluți ai imperiului roman și impun în anul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de capul lui, clerul parohial nu este deloc capabil să atragă populația, mai ales cea de la țară. Aici criza este resimțită cel mai tare. Trei calificative revin constant în tabloul situației clerului rural: absenteism (parohia este condusă atunci de un vicar), ignoranță mai mult sau mai puțin mare (mulți preoți abia știu să citească) și moravuri condamnabile (se denunță mai ales concubinajul). Această situație, datorată însăși structurii Bisericii, nu este, fără îndoială, nouă, dar este incontestabil agravată de criză. În orașe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
judiciare asupra cauzelor ecleziastice, în timp ce ceilalți sînt pătrunși de criticile intelectualilor împotriva decăderii monarhice și administrative a Sfîntului Scaun. În Franța, "Visul din livadă" scris în 1377 de un consilier al lui Carol al V-lea susține că regele "este vicarul temporar al lui Dumnezeu", adică reprezentantul său pentru toate problemele care nu țin de domeniul spiritual. Cît despre Universitatea din Paris, aceasta preconizează "sustragerea de la ascultare" față de Roma și cere transformarea Bisericii din Franța în biserică națională, supusă autorității regelui
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Aur. Bogdan cu Petru și fiii săi rămaseră aliați credincioși Marelui Duce Olgerd, atât în luptele contra mongolilor, cât și împotriva ungurilor. Papa Urban al V-lea era informat de călugării germani Paul de Schweidnitz (Silezia) și Nicolae de Mehlsack, vicarul provinciei rutene a franciscanilor, înainte de 29 iulie 1370, că nobilul bărbat Lațcu (dux Moldaviensis) și poporul său luptaseră cu bărbăție împotriva dușmanilor crucii (crucis hostes asserentium iugiter se pugnare) când ridica orașul Siret la rangul de civitas, pentru a înființa
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din Valahia și Moldova, după cum rezultă din raportul unui nobil italian, prezentat Delegatului Apostolic din Pera (Constantinopol). Delegatul Apostolic a hotărât ca franciscanul conventual Gerolamo Arsengo să păstorească Valahia și Moldova (16 ianuarie 1581). Apoi, părintele Arsengo a fost numit vicar apostolic și a rămas la credincioșii catolici din Bacău, mai bine de un sfert de secol. După 1580 franciscanii alături de iezuiți au combătut eficient luteranismul, ceea ce le-a adus multe elogii din partea domnitorului Gheorghe Movilă, a mitropolitului ortodox de Suceava
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
aprilie 1623, printr-un decret al Congregației de Propaganda Fide. Sediul Ordinului Fraților Conventuali se afla la Constantinopol, în cartierul Pera, pentru Provincia de Orient (Orientul Apropiat, Asia Minoră și teritoriile Imperiului Otoman), iar ministrul Provinciei ocupa și funcția de Vicar Patriarhal, activitatea misionarilor franciscani din Valahia și Moldova fiind direct sub jurisdicția sa. Atunci era ministru Giacomo Montanari, cel care a înființat Collegium missionum din Assisi (1612), din Cracovia (1628) și din Leopoli (1628). Organizarea vieții catolice din Valahia, Moldova
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a înștiințat Congregația de Propaganda Fide că la mănăstirea din Târgoviște există un misionar franciscan conventual care păstorea opt familii de catolici, deoarece celelalte familii trecuseră la biserica ortodoxă. Era cunoscut că bunurile mănăstirii puteau întreține fără probleme șase călugări. Vicarul patriarhal de la Constantinopol a fost numit prefect al Misiunii din Valahia și au fost trimiși primii doi misionari: Pietro Paolo Bruni și Gregorio da Bari. Prin învățătura lor, prin exemplul lor de viață și, mai ales, prin angajarea totală în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Târgoviște, București (unde au ctitorit prima biserică catolică) Câmpulung (unde i-a convertit la catolicism pe mulți luterani). P. Bruni, O.F.M. Conv., s-a aflat la mănăstirea din Târgoviște, pe 16 august 1629, de unde i-a scris prefectului și vicarului patriarhal, că episcopul de Sofia, împreună cu doi frați observanți au vrut să-l alunge, dar a reușit să fugă noaptea la București. În 1631 Leon Voievod al Valahiei i-a conferit lui Gregorio da Bari, comisar al misionarilor Conventuali din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Bartolomeo Pantaleoni (1879-1886), poliglot și bun cunoscător al limbii române. În 1885 au venit la Brăila călugărițele de la „Sfânta Maria” care au înființat o școală primară și secundară foarte căutate de către familiile din localitate. Episcopul Paoli (1870-1885) a numit ca vicar la Brăila, pe absolventul Seminarului din București, pe preotul Ioan Pasko, originar din această localitate, bun predicator (și în limba maghiară) și educator la școala de băieți. Succesorul lui B. Pantaleoni a fost franciscanul polonez, preotul Conard Piramovicz, dar pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
primul rând a bărbaților, pentru a se înrola în armatele statelor lor. Cetățenii străini de pe teritoriul României, în primul rând cei ce aparțineau statelor inamice au fost internați în lagăre; această soartă a avut-o și preotul I. Knossala și vicarul său, părintele S. Hüber. În acest interval de timp în parohia catolică din Brăila a slujit distinsul preot franciscan Iosif Tălmăcel. Canonicul Ioan Knossala a slujit cu devotament timp de 36 de ani comunitatea catolică din Brăila dovedindu-se a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de către pictorul Trybalski, a fost prezent la Craiova. Istoria acestei parohii, dedicată „Tuturor Sfinților”, mai are o trăsătură unică: mulți episcopi și arhiepiscopi au fost preoți la această parohie. Primul exemplu l-a constituit Al. Cisar, care a fost numit vicar al parohiei Romano-catolice din Craiova. La Craiova a fost acordat azil politic mai multor polonezi, în septembrie 1939. La Palatul „Jean Mihail” a fost găzduit fostul președinte al Poloniei, profesorul Moscicki. Peste 100.000 de polonezi s-au refugiat atunci
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fost confirmat guardian și paroh de București, atât în capitulul provincial din 1938, cât și în cel din 1947. Din Raportul Ministrului general din 28 februarie 1948 rezultă că la București se aflau Dominic Niculăeș, superior și paroh, Ștefan Tătaru, vicar parohial și Iosif Binițeanu, frate laic. Din data de 1 Decembrie 1948, de ziua națională, Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, bunurile ei au fost confiscate, iar bisericile ei au intrat în posesia Bisericii Ortodoxe. A început noaptea neagră
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1910. A fost un student eminent. În Italia a fost și profesor de teologie la Cherso și apoi la San Miniato. În 1912 a susținut la Roma examenul de misionar apostolic și apoi a revenit în țară. A fost numit vicar la Săbăoani, unde paroh era zelosul preot franciscan G. Carpati; împreună au înființat în 1913 revista „Viața”, cel mai important eveniment cultural al localității, după construcția bisericii „Sf. Arhanghel Mihail”. Între 1914-1923 a fost preot la Răducăneni, Galați, Brăila, Huși
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care a construit un salon parohial; aici se desfășurau conferințe, spectacole de teatru religios și patriotic. Programul educațional era afișat: 1. Mântuirea sufletului, 2. Luminarea minții, 3. Educația creștină, 4. Sănătatea prin leacuri naturale. Într-un asemenea context, parohul și vicarul său au știut să citească bine semnele timpului și să facă un alt fel de apostolat, prin publicarea Buletinului Parohial de Săbăoani (la început distribuit gratuit), „Viața” la 14.IV.1913. Programul publicației: „vom căuta din răsputeri ca poporul nostru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]