1,008 matches
-
că suntem în asentimentul tuturor - că visa următoarele: se făcea că el era un băiețel de șase-șapte anișori și se juca în nisip cu trupșoru-i grăsuliu lângă un stejar, pe undeva pe lângă Borzești. Desena cu un bețigaș triunghiuri, cerculețe, mulțimi vide, rățuști. Deodată, pe cerul senin, apăru întunecat un stol de corbi grămadă croncănind din răsputeri: „Vin tătarii! Vin tătarii!” Micul Metodiu se sculă pe piciorușele-i rozalii, își puse mâna streașină la ochi și văzu în zare pâlcuri-pâlcuri de călăreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care acoperă domeniul politic, politicienii și electoratul/audiențele media. Atenția excesivă acordată de canalele românești elementelor de conflict ne determină să credem că, tot mai mult, publicul pierde controlul asupra procesului democratic. În raportarea noastră la societate se nasc spații vide, în care media ar trebui să intervină ca un mediator, ca un facilitator al participării civice și o portavoce a cetățenilor. Din păcate însă, de cele mai multe ori, logica profitului este cea care ghidează acțiunile instituțiilor media și orientează felul în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sculptorul modelator se teme că, sculptând, descătușează și pune în libertate un soi de umbră a cărei existență îl va obseda, îi va tulbura tihna”. „Arta” înțeleasă, desigur, în sensul occidental al termenului, ca pură fabricație estetică a unor efigii vide lăuntric, nelocuite de dublul lor. Abia odată cu dispariția acestei „arte” se va instaura acea magie legată de înfrângerea morții, capabilă să rețină sufletul la marginea vieții, să elibereze umbrele ce vor ieși la lumină desprinzându-se din strânsoarea pietrei, aidoma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
forțelor supranaturale ascunse în fiecare formă, stă la baza concepției potrivit căreia orice efigie închide în ea puteri nevăzute, în vreme ce arta occidentală nu-i oferă conștiinței spectatorului decât priveliștea unor pietre moarte, incapabile să se însuflețească și să vorbească, efigii vide, golite de conținut și, ca atare, lipsite de orice umbră. Altfel spus, viziunea occidentală asupra artei conduce, în opinia luiArtaud, la o cultură care separă piatra de psyche, care ignoră veritabilul eidolon, care nu știe să înalțe adevăratul colossos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
lipsite de haz: „Dacă viezure și vizuină - cuvinte eminamente geto-dace, la care nu știm dacă veți ajunge în acest dicționar - descriu microcosmosul nostru, numit mai popular - pădure, cuvântul viziune descrie aspirația noastră către lumea largă, macrocosmos și Universul nemărginit. Prefixul «vizi» a fost preluat, de altfel, de la goți. Dar viziunea vizigoților s-a limitat la Atlantic. Viziunea noastră nu a cunoscut niciodată limite. Poate și datorită faptului că noi am rămas devotați înmulțirii pur aritmetice, și nu ne-am aventurat în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
primele patru litere ale cuvântului „vizigoți“. Se mai putea apela la „vizir“, la „vizitator“, dar care ar fi fost poanta? Rareori descoperim câte un licăr de umor în cartea lui Laurențiu Orășan. Tot aducând în discuție cuvinte care încep cu „vizi“, autorul explică la un moment dat, cu o seriozitate de om de știință, că noi, geto-dacii, am fost superiori vesticilor prin faptul că nu am purtat vizieră: „În bătăliile de la Nicopole, sau de la Marienburg, cavalerii apuseni n-au văzut nici măcar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
lacrimă de pe obraz. Când Brel își ia la revedere și de la Antoine - amantul nevesti-sii - și își dă duhul, pe fir - adică în difuzor - se bagă Gilbert Bécaud cu Nathalie. Când ajunge la partea aia cu Quand la Place Rouge était vide, Roman dă un răcnet de parcă l-ar fi înjunghiat cineva. Tot localul întoarce capul spre el și încremenește. Pe fază, domnul Claude, personal, îi dă primul ajutor cu o vodcă dublă. — Unde te doare? îl întreabă el pe rus, crezând
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
gât/ Cine-mi zice puiu-n pat/ Are-un galben de-mpărat/ Cine-mi zice puiu-n brață/ Are-un galben de verdeațăăă... Vrei despre bătrânețe: Și-mi pare rău după lume/ Eu mă duc și ea rămâne/ Doamne, câte n-aș vide/ Tânăr de aș rămâne/ Anii vin, anii se ducu/ Și eu n-apucai să cântu... Tinerețe, stai pe loc/, lele, lele,/ Unde fugi?, parcă pui foc, lele, lele... Cum vedem noi moartea: Nu-i lumina nicări/ Și-or muri toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
după ce a pus mâncarea și vinul pe plită, l-a întrebat pe bătrân: ― Oari ci or fi făcut băiețî ciia? ― Da’ cini știi? Dacî o intrat pi poarta cazărmii, bun intrați îs. De-amu’ cini știi când i-om mai vide? Numa’ război sî nu fii... Cu valizele în mâini, Dumitru și Todiriță au intrat cu inimă grea pe poarta cazărmii. Se gândeau ce poate să-i aștepte dincolo de poartă, dar mai mult la ce or face cei de acasă fără
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Chiar cerul e de un roz iradiant. Trecutul imperiului e scris pe toate pietrele pe care calci. Vrei să-ți vorbesc despre mozaicurile Ravennei, despre nemuritoarea Veneție? Concertele lui Sergiu aveau loc în teatrul La Fenice, o bijuterie arhitectonică. Am vizi tat piața pisicilor, ne-am plimbat cu gondola, ferme cați de gondolierul care ne cânta O sole mio. În Piața San Marco, am mâncat în extaz înghețate cu frișcă, în vreme ce mii de porumbei învârtejau nebunește aerul din preajmă, nu aveam
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
urcau într-un tren accelerat și părăseau Bucureștiul. Erau amândoi pe cât de fericiți, pe atât de emoționați. Nu mai fuseseră niciodată împreună la Sibiu și Felicia nu mai avusese timp să-i scrie mamei sale, ca s-o prevină. Până la Videle, îi însoți și amicul Dobrescu, care mergea în vizită la niște rude. El pălăvrăgi tot timpul, vesel și pus pe glume ca întotdeauna, în vreme ce Victor se mulțumi mai mult să-l asculte, fumând și uitându-se pe fereastra compartimentului. Lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în vreme ce Victor se mulțumi mai mult să-l asculte, fumând și uitându-se pe fereastra compartimentului. Lasă, mă, nu te mai gândi atâta, că la-ntoarcere o să fii ginerică! îl asigură, bătându-l pe spate complice, Paulică, pe când soseau în Videle. Sărind din mers pe peron, el se grăbi să adauge: Și dacă nu te descurci, dă-mi, mă, o telegramă, că vin eu să-ți rezolv problema! Du-te dracului! îl afurisi Victor, aruncându-i în cap pachetul mototolit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
care acesta le conține. Într-un articol publicat de scriitorul Ben Frank de la Associated Press pe 24 aprilie 1970, dr. H.D. Youmans de la Beaureau of Radiologic Health este citat după cum urmează: Am descoperit că radiațiile care se pierd din tuburile vide sunt mai dure și de energie medie mai ridicată decât ne așteptam. Acestea au penetrat primii câțiva centimetri din corp la fel de profund ca și razele X de diagnosticare de 100 kW. Aceste raze vă afectează uniform ochii, testiculele și măduva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
dialogul intern pur și simplu se estompează. După ce ați numărat două sau trei seturi de inspirații și expirații alternative, mintea ar trebui să vă fie destul de calmă pentru a abandona numărătoarea și a vă adânci în liniște în golul „minții vide”. Mențineți starea de echilibru mental cât mai mult posibil sau până la sfârșitul perioadei de meditație. Pe măsură ce practicați și progresați în meditație, vă veți obișnui să-i comandați minții să „tacă” și să-i spuneți corpului să „stea nemișcat”, iar treptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
stea nemișcat”, iar treptat ele vor învăța să asculte. Exercițiul regulat descrește timpul necesar pentru a intra în starea de „minte vidă” de fiecare dată când meditați. Cu cât mai mult și mai profund rămâneți în liniștea și echilibrul „minții vide”, cu atât mai multe beneficii vor rezulta din meditația dumneavoastră. Orbita Microcosmică Primul semn al succesului în meditație este o senzație de căldură în regiunea buricului sau „Câmpul Elixirului” inferior. Acesta este sălașul vitalității, unde energia se adună în mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Să nu mă-nfurie unu, că-l fac arșice... Îi las sînge! În noiembrie dase frigul. Trebuia să se despartă, să-și piardă urmele din București, măcar o lună, până se mai linișteau comisarii. Stăpânului ce-i păsa? Pornise la Videle, de unde era Didina, să cumetrească. Când era groasă, acolo-și făcea veacul. Cine să-l știe? Țăranii îl credeau negustor, de avea case și prăvălie. Să-l fi văzut, nu-l mai cunoșteai. Se înțolea ca un barosan. Avea palton
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
prefață de Magda Jeanrenaud. Le Rider, Jacques, Le cas Otto Weiniger. Les racines de l’antiféminisme et l’antisémitisme, Paris, PUF, 1982. Levillain, Henriette, L’esprit dandy. De Brummell à Baudelaire, Paris, José Corti, 1991. Lipovetsky, Gilles, L’ère du vide. Essais sur l’individualisme contemporain, Paris, Gallimard, 1983. Manolescu, Nicolae, Introducere În opera lui Alexandru Odobescu, București, Editura Minerva, 1976. Marino, Adrian, Dicționar de idei literare, I, București, Editura Eminescu, 1973. Marino, Adrian, Viața lui Alexandru Macedonski, București, EPL, 1966
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Cu dragoste să trăiesc. 140 Frunză verde din grădină, Arde inima în mine Și n-am cui să mă jelesc, Să spun pe cine doresc; Pe cine doresc aș spune Dacă ar fi lângă mine. Atunci toți că mi-ar vide Că-i aci iubita mea, I-aș spune niște cuvinte Care să mă țină minte, Care nu le-am isprăvit Pentru că ne-am despărțit. Dușmanii ne-au depărtat Și iubirea ne-au stricat. Dar când îmi aduc aminte De-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Când el vorba nu găta Dintre voinici mulți pica. Pic-un voinic, pică doi - Pic-un voinic în cărare Și-l văzu o fată mare; Pe fată mila o lovea Și la cătană mergea Și lumina aprindea; Căpitanul c-o vide, Sabia afar - o scotea Și la fată că merea Și, zo, el așa zicea: - Stinge-ți, fată, lumina Că la catană i-i dată El să șadă ne - ngropată 217 {EminescuOpVI 218} Până bătaia se gată, Fără copârșeu făcut, Numa
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
După un voinic ca eu. Mult mă mir, maică, de tine De ce m-ai făcut pe mine Că nu m-ai făcut nici d-un bine, Numai de-a îmbla pe lume. Când vine Dumineca Că tu maică că-i vide Voinicaș de sama mea Și ți-a arde inima, Ș-o arde cu flăcăraie De-i gândi că-s în bătaie. Pasăre, pasăre vie, Și tu-mi poți fi mărturie Că îmblu țară pustie; Pasăre din țara mea, Spune cătră
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ridice și să spună că noua procedură ar fi umilitoare. Nu într-atît însă încît să-l provoace la duel pe legiuitor, aș adăuga eu ; vremurile s-au schimbat. Această schimbare este rezumată de către Skidelsky astfel : „noua presupunere este că indi vizii nu vor acționa cinstit, ci profitabil”. Extraordinară Britanie : păi, morala asta ați construit-o tot voi, încă de pe vremea cînd vă băteați în duel în cel mai onorabil și neprofitabil mod cu putință ! Dar nu despre istorie e vorba aici
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să fie trimis în misiune, să aducă informații despre inamic, chiar din bârlogul lui... ...Era într-o noapte neagră ca smoala... când, s-o strecurat în bârlogul turcului, și pe o ploaie... urgia de pe lume... La câte-un fulger îl videi cum se strecoară ca o nălucă pe redută... o numărat turcii de pe parapet, care dormeau duși, adăpostiți de ploaie, și tunurile... Câteva puști le-o azvârlit peste parapet în vale. Și, chiar, când era gata s-o șteargă... unul dintre
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
aghe mă târâi. ― Vrei să te ajut? - am întrebat-o, întinzând mâinile spre papornița cu varză. ―Ei, da’ ghini ț-a șâde matali, conașule, cu ditai papornița cu curechi în spati. Lasî cî o duc eu șî când m-a vide Zâna mi-a ișî înainti. Aceste vorbe au făcut să-mi revin după noaptea aproape nedormită. Am ajutat-o pe Sevastița să-și aburce papornița în spate. Când a fost gata de drum, mi-a urat, cu glas moale: ― Sî
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vînturi mari de scorțișoară mi-ar răvăși presimțirile amăgindu-mă, un desfrîu de confuzii și fiecare strecurîndu-se insidios În capsula unui cuvînt. Aș Înșira acum un pomelnic de nume Ramona, Adolfo, Giuliamo, Dorothy, Hroswitha, vorbe neutre, atît de discrete, de vide, asemenea unor sunete acvatice, eoliene, asemenea căderii unei picături de ceară În vis. Aș Înșira acum un pomelnic de nume pentru că ele nu m-ar obliga să ajung nicăieri, să deschid o ușă, să aprind o brichetă. Și iată aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
în ședința următoare după cunoașterea referatului contabilității. Propunerea se apr oba. În ședința din 6 februarie 1932, Andrei Rădulescu arata că din cercetările făcute „s a văzut că unele din tre efectele aflate în succesiunea defunctului Hamangiu au dat di vide nde, altele n au dat. Totalizând veniturile, s-a ajuns la cifra aproximativă de 209.860 lei, din care scăzându-se prelevările cuvenite Academiei, rămâne 164.531 lei. Din venit, precum se cunoaște din cele comunicate în ședința de ieri
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]