1,300 matches
-
fatal un moment deosebit de greu: primul Crăciun fără Mihai, fără Buțu. Sărbătoarea lui cea mai dragă... Sărbătoarea cea mai dragă a întregii familii... Dar ce rost mai aveau acum cozonacii, mâncărurile deosebite sau bradul împodobit? Afară poate de simbolul veșnicei viețuiri, sau a împărțirii la cei săraci a pomenilor de bogdaproste... Nu știu însă dacă în acea Sărbătoare a Sărbătorilor Alice a mai avut puterea să încropească ceva, fie pentru a cinsti milenara tradiție, fie pentru a da de pomană. știu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
că dacă am putea ieși din „ghemul” nostru ne-am simți mai puțin siguri în țara și în lumea asta! Scrisoarea 176 O victorie povestită în amănunt nu mai știi cum s o deose bești de o înfrângere - Sartre Istoria viețuirii în Italia este o victorie. A supraviețuirii într-un mediu care nu-i al tău, a rezis ten ței în fața sentimentelor și a dorului, a înălțării măcar cu o treaptă față de sărăcia și lupta de zi cu zi din țară
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
un sentiment de încântare, iar realul înseamnă întâlnirea cu natura, percepută ca primitoare generoasă a idealului. Prin urmare, acest real este condiționat de ideal, încât aspirația noastră numai acum are suportul unei existențe care s-a desprins de banal, de viețuirea anostă. 24 M-am întrebat și altădată, mă întreb și acum dacă încă mai putem crede că lumea noastră de azi, nebună de legat, mai are șanse să redevină lumea plină de iubire și dreptate. Te copleșește gândul că viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a japonezilor pare o enigmă greu de descifrat.Sunt reguli care domnesc într-o familie pe care un om obișnuit nu le înțelege.Mie mi-a devenit clar pe ce se bazează întemeierea unui cumplu și care sunt principiile de viețuire într-o familie. Consider oportun a vă vorbi despre... Familia japoneză Odată cu deschiderea porților spre lume, deși conservatori, japonezii au adoptat, din occident, ceea ce le-a plăcut... Ei sunt adepții „shintoismului”, dar și ai budismului, sărbătorind Valentine’s day, dar
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
în sudul țării, în părțile Muscelului, unde copilul urmează clasa a III-a la Văcarea, pentru a reveni la Mălini în 1945. Copilăria lui L. a fost marcată de două experiențe, una fericită și alta tragică. Prima experiență o reprezintă viețuirea în peisajul miraculos al pădurilor din zonele premontane, pe care copilul le-a colindat împreună cu tatăl său, încercat vânător; aici a întâlnit sălbăticiuni, ciobani cu turme de oi, rapsozi populari, un tărâm feeric, protejat de expansiunea civilizației și marcat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
ești în primejdie, căci poate să înceapă a sufla vântul cel tare În crucile nopții = miezul nopții. Știma nopții alburie trecând peste hârtoape, ape și lanuri. În genele zilei (r.t.) S-au săvârșit și s-au mutat întru veșnica viețuire. (r.t.) Contimporanii lui Ștefan: Ludovic XI, Carol VIII, Ludovic XII, (Franța) Ludovic Morul (Sforza); Borgia Matei Corvin (Ungaria) Albert (Polonia) Timp și bucurii: Caii se hrănesc cu orz. Mămăliga se face din malaiu mărunțel Plosca la drum. Meii la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dator nu-s, că nimeni nu-mi dă pe datorie Vorba rea merge ca săgeata A lăsat toate în pământ Umblă cu vorba (boierii) Dealul poticnea într-o vale. (r.t.) S-a săvârșit și s-a mutat întru veșnica viețuire. 1471 50 1421 14 Sept. 1472. Maria din Mangop Ioanichie dela Rădăuți Laiotă Mihai Vrânceanu a îmbrăcat Birtoc (cuscru) ( ) straiul de Spătar Bodea, vornic Varlaam dela Zografi Duma dela Hotin hram Sf. Gheorghe Mârza dela Cetatea Albă (r.t.) Luca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
este aspră și, nu rareori, inexorabilă. Ea lovește cu degetu-i de fier În „butoiul vieții” și dacă el sună a gol... nu e vina nimănui! Dar nici nu este vina acelui „deget” care uneori sfârtecă norii unei calme Înaintări sau viețuiri și apasă asupra unui suflet, asupra unei conștiințe, sau ne indică un „detaliu”, o „pată” pe lângă care privirea noastră a trecut de sute de ori și care, deodată, prinde semnficații neașteptate. De ce ne este nouă frică de moarte?... Numai pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care nu-l alungase, ci îi dăruise în trecut liniște și adăpost: Țările Române. Parcursul său românesc din a doua jumătate a vieții, va fi un drum de lumină care construind un sistem de gândire, de predare și de împreună viețuire la Dragomirna (1763-1775) și Secu (1775-1779), va culmina cu organizarea obștii de peste opt sute de suflete de la mănăstirea Neamț (1779-1794) și cu prolifica Școală de Traducători. Aceasta, sub îndrumarea starețului Paisie, a dăruit lumii creștin-ortodoxe sute de traduceri din textele patristice
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
un spațiu în care istoria se întâlnește cu legenda, iar practica religioasă este ridicată pe culmile ascezei celei mai aspre. În acest spațiu de impresionante rezonanțe petru toată spiritualitatea slavă de răsărit, Petru/Platon își va consuma ultimul episod de viețuire pe pământul Ucrainei natale, aici va culege culorile ultimei amintiri despre această țară. Primul lucru pe care îl aflăm despre obștea de la Lavra Pecerska este faptul că monahii doritori să se alăture comunității deja existente sunt primiți și rânduiți în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
primiți și rânduiți în ce chilie să viețuiască și la ce ascultare să slujească, numai după o „lungă cercetare ” în fața întregului sobor. Este vorba așadar, despre un tărâm care nu se deschide oricui, având legile proprii și propriul ritm de viețuire, accesibile numai celor dornici de ascultare. Ritmul zilnic de viață se structurează în jurul celor trei mari slujbe bisericești zilnice: Utrenia, Liturghia, Vecernia. Rucodelia (lucrul de mână) încredințată mai cu seamă novicilor, completează lucrul spiritului cu cel al mâinilor. Există aici
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
vârstă, trăitor, ni se spune într-o peșteră mai îndepărtată, ieroschimonahul Ioan. Acesta vorbind despre Marea Lavră, o vede ca pe un loc „aflat în mijlocul lumii”, în care un suflet tânăr poate suferi derute mai rele decât cele aduse de viețuirea înafara mănăstirii: „Dar deoarece vrei să fii în această Sfântă Lavră, care se găsește în mijlocul lumii, și să stai alături de noi păcătoșii, tare mă tem ca nu cumva , cum ești încă tânăr, să nu suferi surparea de pe urmă a sufletului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
marea Lavră a Peșterilor ne apare dintr-o dată ca o posibilă oprire temporară pe drumul spre desăvârșire al personajului și nu o stație terminus, așa cum o vede personajul însuși. De altfel, acest ieroschimonah și aspru critic al propriului lăcaș de viețuire, Ioan, deschide o serie de portrete literare ale călugărilor și preoților întâlniți de Platon la Lavra Pecerska, ce ocupă un loc bine stabilit și de ample dimensiuni în organizarea textului. Se oprește asupra a șapte chipuri de monahi, trăitori cu toții
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
o continuă pantă ascendentă, de mai bine de două veacuri, atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Mai mult, în regiunea Vrancea-Buzău, monahismul în schimnicie, avea o vechime de patru veacuri deja la acea dată, fiind un centru de viețuire isihastă, care își desfășura viața liturgică și de obște după rit athonit și în perfectă sincronie cu activitatea de la mănăstirile muntelui Athos și cu centrele de spiritualitate isihastă din munții Rodopi, apărute în Bulgaria, odată cu cele din Vrancea-Buzău și tot
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din pustia Egiptului în veacul al treilea și ajuns până la noi pe ruta Sinai, Anatolia, Athos, Bulgaria. Este probabil și motivul pentru care, înțelegînd prin discuțiile cu ceilalți monahi și stareți întâlniți în Vrancea, originile și sensul acestui mod de viețuire eremită, tânărul Platon se hotărăște să se deplaseze către izvoarele acestui model și părăsește Muntenia în 1746, la vârsta de douăzeci și patru de ani, pentru a se îndrepta spre mănăstirile muntelui Athos. ÎN LOC DE CONCLUZII O HERMENEUTICĂ A VISULUI „Autobiografia” lui Paisie
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
familiei care să fi cunoscut stilul de viață adventist și credința acestora în Dumnezeu. Aici, foarte mulți au aflat că există un Dumnezeu Creator și Mântuitor, au înțeles că furtul, minciuna, injuriile, scandalurile sunt condamnate, iar în timp, au început viețuirea sănătoasă înțelegând că folosirea tutunului, alcoolului și a altor alimente interzise de Cuvântul lui Dumnezeu afectează grav sănătatea lor și a copiilor lor. Tot aici au fost învățați respectul față de părinți, de soții și de semeni, preocuparea pentru o mai
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
cei prezenți au apreciat implicarea noastră în acest program, chiar dacă am fost un număr destul de mic, în comparație cu autobuzul pe care l-am plătit. Personal, mi-au plăcut foarte mult seminariile prezentate cu această ocazie. Îi îndemnau pe romi la o viețuire sănătoasă, principii sănătoase, morale, etc. Păcat pentru că cei care aveau nevoie de ele nu au venit, sau au venit și au plecat imediat, simțindu-se ,,jigniți” de seminariile prezentate.În toamnă au început grupele de rugăciune, iar după sărbători, seminarii
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
au pierit în groaznicele închisori sovieto-comuniste din țară". 97 M-am hotărît să mă întorc în Europa. Am plecat de la New York, în august 1955, pe un vapor olandez și am debarcat la Le Havre. Ochiul meu, după nouă ani de viețuire pe continentul american, era învățat a vedea totul "mare". Le Havre mi s-a părut un sat, iar cînd am ajuns la Paris, străzile strîmte, casele mărunte, m-au impresionat destul. Eram, însă, mai aproape de țară, unde nu a mai
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
științifice ale începutului mileniului al III-lea despre o problemă politică neglijată mai mult sau mai puțin benign în cercetarea românească a științei politice, mult prea axată pe macropolitici și pe puterea public exprimată și mult prea neglijentă față de problemele viețuirii și dezvoltării cetățenilor (în cazul nostru, a aproximativ 12% dintre ei, dintre care 85% femei). Scrie competent, complex, interesant, provocator pentru cercetători, necesar pentru ONG-urile care au nevoie de cunoaștere substanțială în această zonă. Scrie pentru oamenii politici (inclusiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Vieți între două refugii este o carte de memoriidocument despre durerile simple dar adânci ale populației de pe ambele maluri ale războiului, de pe ambele maluri ale sărăciei, de pe nenumăratele maluri ale viețuirilor. În acest context biografia familiei de învățători Constantin și Steluța Brumă prezintă atât cronicizarea disperării ( două refugii falimentare pentru starea lor materială), deschiderea generoasă a educatorilor spre lumea eteroglotă fără nici o reținere social-politică dar și drama satului interbelic din ținuturile
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pentru viață”. E un stil de viață specific României rurale interbelice pe care omul cu cartea trebuia să-l accepte ca pe un fatum special. Presupunea o relativă “proprietate” peste o clasă, câteva bănci și un număr diferit de elevi; viețuirea schimbătoare lângă cele mai interesante locuri (unde câinii dormeau cu lupii într-un straniu “pact de neagresiune”; mese servite uneori doar la praznice și hramuri; întâlniri rarisime cu zeul automobil și mult mai frecvente cu hoții de cai; o devoțiune
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mecanismele de tip pecere (pile, cunoștințe și relații) prin care se obțineau deseori numirile în posturile de conducere (fișe istorice pentru tratatul de artă a tragerii sforilor la români). Toate acestea se consumau sub semnul unei singure certitudini: cea a viețuirii de azi pe mâine. Tabloul social este întregit prin revenirile ca-n noduri de năvod la crâșmă, crâșmari și consumatorii de varii spețe și motive. Ei bine, într-un asemenea spațiu - azi suprarealist pentru mulți dintre noi - trăiau adevărați oameni
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de a nu face mai nimica pentru el. Cu toate acestea, cele mai durabile și respectate familii au fost și sunt încă cele formate din învățători. Familia Constantin și Steluța Brumă este una dintre ele. Aventura miraculoasă a întâlnirii și viețuirii lor împreună este recompusă cu talent și 8 fidelitate de fiul Aurel pe baza mai multor mărturii înregistrate în timp. * Nu lipsesc din acest roman document al epocii personajele locului, cele care făceau viața dulce-amară: revizorii școlari, obligatoriu licențiați în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
din sudul Basarabiei. Sunt învățător. - Aaaaa. Dobrâi celavec. Veți primi vagonul acoperit de care aveți nevoie. Noi știm să respectăm dascălii. Cele opt sute de mii de lei se cam topiseră de la inflație dar și de la cele trebuitoare reîncropirii celor necesare viețuirii. N-aveam decât un morman de lemne, gâștele, oarece așternuturi și mila Domnului. De ziua Sfintei Ocrotitoare a moldovenilor, Parascheva, mi-am urcat familia într-un vagon de marfă. Drumul a durat mai bine de o săptămână. Eu cu un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
poluarea era pe atunci, la puțin timp după apariția fotosintezei (acum măcar două miliarde de ani), datorată unei substanțe noi, inițial nocive chiar dacă folositoare astăzi, oxigenul. La rândul ei, fotosinteza a fost răspunsul evoluției la o altă problemă: poluarea consecutivă viețuirii până atunci a unui singur fel de organisme: heterotrofele (bacterii) ce consumau, fără a pune nimic În loc, substanța reducătoare rămasă din epoca prebiotică a planetei. Nu era vorba doar de epuizarea hranei, dar știm că heterotrofele au capacitatea de a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]