897 matches
-
drumul comunal 9 și drumul național DN51A. Municipiul Alexandria, reședința județului Teleorman se află la o distanță de 32 km, legătura realizându-se pe DN51A până la Piatra (2 km), DN65E până la Furculești, (10 km) și DN52 până la Alexandria ( 20 km). Viișoara se află la 21 km de orașul Zimnicea, cel mai sudic punct al țării și la 34 km de municipiul Turnu Măgurele legătura cu acestea fiind asigurată pe DN51A. Cea mai apropiată stație de cale ferată este Zimnicea, situată la
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
și lunca Călmățuiului. Teritoriul administrativ însumează 4.036 ha, este orientat pe direcție NE-SV, între punctele extreme, valea Găuriciului și vărsarea râului Călmățui în lacul Suhaia. Distanța în linie dreaptă între aceste puncte este de 13 km. Teritoriul comunei Viișoara este situat la contactul Câmpiei Boianului cu terasa a VI-a Greaca a Dunării, la vărsarea râului Călmățui în lacul Suhaia. În lucrările mai vechi câmpia drenată de râul Călmățui în sectorul său sudic este socotită partea vestică a câmpiei
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
a câmpiei Burnazului (Ghe. Vâlsan, Câmpia Română, 1915), datorită asemănării cu aceasta și anume: existența văilor adânci și meandrate, a microreliefului cu crovuri și găvane dar și a solurilor și vegetației (B.S.R.R.G.,1915, tomul XXXVI). În atlasul R.S.R., teritoriul comunei Viișoara este cuprins în Provincia extracarpatică, Câmpia Dunării de Jos, Câmpia Munteniei de Vest, Câmpia Boianului. Câmpia Boianului cuprinde două subunități morfogenetice (Grigore Posea, 1987) și anume: în partea de nord în bazinul superior al râului Călmățui, Câmpia Iminogului o câmpie
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
în partea de nord în bazinul superior al râului Călmățui, Câmpia Iminogului o câmpie piemontan-getică, iar în partea de sud în bazinul mijlociu și inferior al Călmățuiului, o câmpie piemontan- prebalcanică, Câmpia Urluiului în care se încadrează și teritoriul comunei Viișoara. Ca tip de relief, sudul Câmpiei Urluiului este o câmpie tabulară (fluvio-lacustră veche) formată ca rezultat al interacțiunii alcătuirii petrografice cu condițiile climatice, hidrologice precum și intervențiilor antropice (Grigore Posea, Tipuri ale reliefului major în Câmpia Română- importanța practică, revista Terra
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
plane sau ușor înclinate cuprinse între lunca Călmățuiului și valea Găuriciului (Brânceanca), monotonia fiind întreruptă de numeroasele măguri și crovuri de tip găvan. Relieful prezintă următoarele caracteristici morfometrice și morfografice: Din analiza hărții hipsometrice s-a stabilit că teritoriul comunei Viișoara se desfășoară la altitudini cuprinse între 20 și 98 m dispus pe două fâșii hipsometrice; Cea mai mică altitudine o întâlnim în lunca Călmățuiului la vărsarea acestuia în lacul Suhaia, 20 m, iar cea mai mare altitudine de 98 m
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
vest spre lacul Suhaia și lunca Călmățuiului, datorită existenței câtorva văi scurte (Siliștea, Adâncata Cazanului și Marcului), valorile fragmentării ajung la 3,4-4 km/km². Panta este un indicator ce reflectă marea uniformitate altitudinală și orizontalitatea reliefului pentru teritoriul comunei Viișoara. Din acest punct de vedere situația se prezintă astfel: Din punct de vedere morfologic caracteristica principală este aceea a cuprinderii teritoriului în marele interfluviu Călmățui- Vedea, partea de est a câmpiei Boianului, prezența a numeroase crovuri iar la extremități existența
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Blejan, măgura Arapului, măgura lui Sică Neacșu, măgura lui Zamze, măgura Mirchii, măgura Viișorii, măgura Țintei, măgura Drăgăicii. Unele denumiri au fost modificate din diferite motive, alte măguri au fost nivelate în urma lucrărilor agricole, astfel au existat pe teritoriul comunei Viișoara denumiri de măguri: măgura Coțofeni, măgura Duminecă, măgura Bâtlanu, măgura de la sosea (Ion Spiru, "File de istorie teleormăneană", 1996, pag. 65),care astăzi nu mai sunt cunoscute. ...cărora localnicii le spun găvane indiferent de mărimea lor, sunt formațiuni morfologice negative
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Spiru, "File de istorie teleormăneană", 1996, pag. 65),care astăzi nu mai sunt cunoscute. ...cărora localnicii le spun găvane indiferent de mărimea lor, sunt formațiuni morfologice negative cu o mare răspândire în cadrul interfluviului Vedea- Călmățui, deci și pe teritoriul comunei Viișoara. De altfel ele se integrează marelui clastocarst sufozional prezent în sudul câmpiilor Boian și Burnas( Petre Coteț, Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie aplicată, 1976, pag 163, fig 12 ) . Aceste crovuri ocupă 25 % din suprafața interfluviului, având suprafețe de la 1-2 ha
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
cea mai coborâtă în partea de est. Solurile de pe cuprinsul acestor găvane sunt de tipul cernoziomurilor argiloiluviale vertice și pseudogleizate de la puternic până la moderat decarbonatate, cu conținut slab până la moderat de humus, cu textură lutoasă până la luto-argilo-prăfoasă ( "Studiu de fertilitate T.C. Viișoara, Județul Teleorman, Oficiul de studii pedologice și agrochimice Teleorman", Alexandria, 1996). Pământurile sunt numite de localnici “pământuri iuți” în sensul că primăvară perioada optimă pentru efectuarea lucrărilor agricole este scurtă și trebuie aleasă cu mare grijă, prea devreme nu se
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
în cadrul terasei a VI-a Greaca a Dunării și micro-terasele locale ale râului Călmățui. Terasa a VI-a a Dunării, al cărui pod de terasă are altitudini de 60- 62 m este cuprinsă între localitățile Daia din județul Giurgiu și Viișoara din județul Teleorman, având un aspect discontinuu (Geografia Văii Dunării Românești, 1969). Podul terasei ocupă suprafața de sud a teritoriului pe care se găsește vatra satului și o parte a câmpului de cultură, străjuind lunca Dunării și lacul Suhaia asupra
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
între 50 și 80 m. În partea de sus și sud-est este presărat cu numeroase crovuri de mici dimensiuni și străpuns de două văi scurte ; valea Siliștea și valea Adancata. Micro-terasele locale ale Călmățuiului, ce se găsesc pe teritoriul comunei Viișoara, fac parte din sistemul de micro-terase asimetrice din cadrul văii Călmățuiului, de la confluența cu pârâul Urlui. Aceste micro-terase sunt slab dezvoltate, sub forma de petece (Harta geologică, Foaia Giurgiu, Institutul de Geologie, 1966) cu depozite aluvionare și pătură groasă loessoidă. În
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
53 m, numele provenind de la planta cu același nume care creștea în zonă. Micro-terasa a II-a se găsește la altitudini de 50-80 m cu o dezvoltare pe direcție N-NE continuându-se pe teritoriul comunei Piatra. ...ce mărginesc câmpul Viișoarei, au în general expoziție vestică și sudică, continuând în cea mai mare parte a lor fruntea terasei Dunării. Versantul vestic, limitează vatra satului la sud, are valori ale pantei de 10-11 grade, prezintă rupturi de pantă pe profil în partea
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Vidra este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Burca, Irești, Ruget, Scafari, Șerbești, Tichiriș, Vidra (reședința), Viișoara și Voloșcani. Comuna se află în zona centrală a județului, într-o zonă de deal, pe malurile râului Putna, în zona unde acesta primește apele râului Vizăuți. Este traversată de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
sate, 1542 de locuitori. În 1950, cele trei comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul Părosu din comuna Tichiriș a luat în 1964 denumirea de "Viișoara". În 1968, comunele au fost transferate la județul Vrancea, iar comunele Irești și Tichiriș au fost desființate, satele lor fiind transferate comunei Vidra. Tot atunci, satele Căliman și Cucuieți au fost desființate, fiind comasate respectiv cu satele Vidra și Șerbești
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
Văleni este un sat în comuna Viișoara din județul Vaslui, Moldova, România. Se află în partea de est a județului, în Dealurile Fălciului, pe valea râului Văleni (numit și Făgădău), între dealurile Dumbrava Mare și Comoara. La recensământul din 2002 avea o populație de 194 locuitori, grupată
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
Viișoara este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vaslui, Moldova, România. Numele său istoric a fost Băsești. Atât satul Viișoara cât și celelalte sate ale comunei sunt așezări de răzeși, atestate încă din secolul al XV-lea
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
Viișoara este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vaslui, Moldova, România. Numele său istoric a fost Băsești. Atât satul Viișoara cât și celelalte sate ale comunei sunt așezări de răzeși, atestate încă din secolul al XV-lea. În 1463 Ștefan voevod emite un ispisoc întăritor unui Petre Viltoteanul pe Viltotești, lângă Băsești. Într-un extras din hrisovul lui I. Sandu
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
drum ce se afla pe culmile lui și care servea în trecut cărăușilor de a transporta cereale la Brăila și Galați. "Râpa Manole" este o râpă în mijlocul satului Băsești prin care trece pârâul cu același nume "pârâul Manole" Prin satul Viișoara trece râul Urdești (vechea denumire este pârâul Manole). Pârâul izvorăște din "Dealul Podișul", curge prin satul Viișoara formând o râpă cu același nume, trece în comuna Urdești și se varsă în râul Elan aproape de satul Giurcani. În satul Viișoara sunt
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
la Brăila și Galați. "Râpa Manole" este o râpă în mijlocul satului Băsești prin care trece pârâul cu același nume "pârâul Manole" Prin satul Viișoara trece râul Urdești (vechea denumire este pârâul Manole). Pârâul izvorăște din "Dealul Podișul", curge prin satul Viișoara formând o râpă cu același nume, trece în comuna Urdești și se varsă în râul Elan aproape de satul Giurcani. În satul Viișoara sunt 479 gospodării în care trăiesc 1317 persoane. În prezent în localitate funcționează "Școala de arte și meserii
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
satul Viișoara trece râul Urdești (vechea denumire este pârâul Manole). Pârâul izvorăște din "Dealul Podișul", curge prin satul Viișoara formând o râpă cu același nume, trece în comuna Urdești și se varsă în râul Elan aproape de satul Giurcani. În satul Viișoara sunt 479 gospodării în care trăiesc 1317 persoane. În prezent în localitate funcționează "Școala de arte și meserii" construită în 1908 (corpuri anexe construite în 1962 și 1980). Prima școala a fost înființată în sat în 1878 - "Școala primară". "Școala
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
revine în țară pentru a lua tronul. Pe 24 august trece prin pasul Rucăr, apoi se îndreaptă spre Slatina pentru a face joncțiunea cu trupele lui Barbu al II-lea Craiovescu. Pe 29 august 1530, într-o luptă dată la Viișoara, cei doi sunt uciși iar armata strânsă de ei este spulberată. Familia Craioveștilor nu se oprește aici cu ura față de noul domn; în octombrie, Drăghici, fiul lui Danciu, comisul Gogoasă și fratele marelui ban Barbu Craiovescu ucis la Viișoara, adună
Vlad Înecatul () [Corola-website/Science/298680_a_300009]
-
la Viișoara, cei doi sunt uciși iar armata strânsă de ei este spulberată. Familia Craioveștilor nu se oprește aici cu ura față de noul domn; în octombrie, Drăghici, fiul lui Danciu, comisul Gogoasă și fratele marelui ban Barbu Craiovescu ucis la Viișoara, adună în jurul lui toată nobilimea olteană și „[...] înșelând împărăția că ar fi fecior de domn, i-au dat domnia și dovedindu-l boierii de mincinos, l-au spânzurat la Țarigrad [...]“ („Cronologia tabelară“ în „Operele lui Constantin Brâncoveanu“, ed. Nicolae Iorga
Vlad Înecatul () [Corola-website/Science/298680_a_300009]
-
intră în Țara Românească prin pasul Rucăr în drum spre Slatina, unde erau tabăra și trupele cumantului său, Barbu al II-lea Craiovescu cu care se întâlnește în ziua de 28 aceeași lună. Pe 29 august 1530 în luptele de la Viișoara de lângă Slatina, Moise și Barbu Craiovescu sunt uciși și oastea spulberată. Mormântul lui , alături de cel al cumnatului său, se află la Mănăstirea Bistrița, ctitorie a Craioveștilor. Domnia lui Moise poate fi luată drept o domnie model a timpului său: scurtă
Moise Vodă () [Corola-website/Science/298696_a_300025]
-
satelor comunei sunt amplasate pe cursurile râurilor Valea Lata și Valea Largă, pe relieful delurilor joase ale Câmpiei Transilvaniei. La nord, comuna se învecinează cu comună Cojocna, la nord-vest cu comună Frata, la vest cu comună Ploscoș, la sud cu Viișoara și Tritenii de Jos, iar la est cu comună Valea Largă din județul Mureș. Climă zonei este temperat-continentală, moderată. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ceanu Mare se ridică la de
Comuna Ceanu Mare, Cluj () [Corola-website/Science/299576_a_300905]
-
(n. 11 februarie 1911 - d. 24 decembrie 2005) a fost un scriitor, traducător și jurnalist român. S-a născut într-o familie de țărani din comuna Viișoara, județul Constanța. A urmat cursurile liceului "Mircea cel Bătrân" din Constanța și ale Facultății de litere și filozofie din București (licența în filozofie). A debutat încă de pe băncile liceului, primele încercări apărându-i în "Gazeta Transilvaniei". Ca student a colaborat
Pericle Martinescu () [Corola-website/Science/299696_a_301025]