1,712 matches
-
Mihail Kogălniceanu cerea compensații economice pentru fosta capitală a Moldovei, între care și realizarea canalului navigabil Bahlui-Prut, prin care Iașul să devină ""port-franc"". În jurul anului 1880, lângă podul de cale ferată de pe linia Iași-Ungheni (1874), într-o baltoacă lărgită de viituri care era din vechime scăldătoarea târgului, ieșeanul Gafencu a amenajat gherete și bufete, transformând zona în "Băile Bahluiului". Fete în costume de baie, cu pantalonași treisferturi, îmbiau pe turiști cu cafele și bere rece. Aceste amenajări au atras nemulțumirea unor
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
în bazinul hidrografic al Begăi, bazinetul Fibiș-Beregsău și numai o mică parte, situată în nord-vestul perimetrului, aparținând de bazinul Mureșului, teritoriul comunei este străbătut de un singur curs de apă permanent, pârâul Fibiș, care prezintă un debit mic vară și viituri primăvară, în valea acestuia aflându-se numeroase depresiuni periodic înmlăștinate. În văile menționate anterior, în care debușează o serie de vai de mică importantă, cursurile de apă sunt intermitențe, ele fiind periodic inundate de apele ce se scurg de pe versnți
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
de Asigurări, inundațiile au cauzat pagube de 450 de milioane de euro doar în Baden-Württemberg. În districtul Rottal-Inn, inundațiile au distrus 500 de case și au blocat traficul pe Bundesstraße 20. În Passau a fost decretată starea de urgență, după ce viitura a afectat între 400 și 500 de locuințe. Cancelarul german Angela Merkel și-a exprimat condoleanțele rudelor victimelor, în timp ce Ministrul de Interne bavarez Joachim Herrmann a anunțat ajutor financiar pentru cei afectați. Belgia s-a confruntat, de asemenea, cu ploi
Inundațiile din Europa (2016) () [Corola-website/Science/336328_a_337657]
-
hidrografice: Râul Negru (județele Harghita și Covasna), afluenții din bazinul superior și mijlociu al Bistriței (județele Suceava, Harghita și Neamț), Trotuș (județele Harghita, Neamț și Bacău), Putna (județul Vrancea). Inundațiile au afectat șapte județe ale țării, majoritatea în nord-est. Aici, viiturile au inundat sute de case, peste 200 de persoane fiind evacuate de pompieri din casele lor. Cursurile au fost suspendate la două școli din regiune. Peste 4.500 de pompieri, jandarmi și polițiști au intervenit în cursul nopții de 2
Inundațiile din Europa (2016) () [Corola-website/Science/336328_a_337657]
-
din cauza închiderii circulației între Adjud și Pufești, în urma inundațiilor provocate de ploile abundente. Un bărbat de 70 de ani din comuna vrânceană Ruginești a murit, după ce, căzut de pe bicicletă, a fost luat de apele unui canal colector umflate de o viitură. Un alt bărbat și-a pierdut viața în Helegiu, județul Bacău. În județul Harghita, cea mai afectată comună a fost Ciumani, unde peste 500 de pivnițe, 200 de anexe gospodărești, 565 de grădini și curți și 950 de hectare de
Inundațiile din Europa (2016) () [Corola-website/Science/336328_a_337657]
-
afluent Răchita care izvoresc de pe versanții sudici ai Plopișului. Deasemeni mai primește afluentul Chicera, iar mai în aval primește râul Cetea care izvorește din dealurile de la poalele munților Plopiș. Rețeaua hidrografică se caracterizează în general printr-un regim variabil cu viituri pluviale în timpul anului și ape mari de primăvară de proveniență mixtă. Există o rețea torențială bine dezvoltată. Valea principală este puțin adâncă, pe alocuri meandrată cu caracter asimetric. În amonte de confluența cu valea Răchita (cca 700m amonte), lunca este
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
se întâlnesc alunecări de teren. De asemenea se mai întâlnesc și pe Dealul Codrișoare în localitatea Cetea. Pe alocuri apar aflorimente și linii de izvoare care indică o zonă de descărcare a stratului freatic. Râul nu a secat niciodată , iar viiturile se produc destul de des, accesul la miră este posibil la orice viitură, malurile fiind în această zonă destul de înalte. Fenomenele de iarnă sunt destul de intense mai frecventă este gheața la mal, gheața la fund, pod de gheață și zapoare. H
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
Dealul Codrișoare în localitatea Cetea. Pe alocuri apar aflorimente și linii de izvoare care indică o zonă de descărcare a stratului freatic. Râul nu a secat niciodată , iar viiturile se produc destul de des, accesul la miră este posibil la orice viitură, malurile fiind în această zonă destul de înalte. Fenomenele de iarnă sunt destul de intense mai frecventă este gheața la mal, gheața la fund, pod de gheață și zapoare. H maxim înregistrat-484 cm la 23.08.1974 Q maxim -128 mc/sec
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
și bordeie la biserica din sat, iar de mulțimea lor și a hainelor negre se vedeau pete negre pe zăpadă. O altă sursă ar fi inundațiile de la început de secol XX, când mai mulți arbori rupți de vânt, aduși de viiturile de pe versanți s-au oprit la confluența celor două pârâuri Neagra Mare și Neagra Mică, apa strecurându-se printre ei. Aceste lemne s-au carbonizat și câțiva ani apa a curs "neagră".
Neagra, Neamț () [Corola-website/Science/301653_a_302982]
-
a cumpărat moșiile lui Persescu și Borănescu și a continuat tentativele de dezvoltare a turismului în jurul hotelului lui Borănescu, înființând stațiunea Bâsca-Penteleu, cunoscută pentru restaurantul cu orchestră și promovată ca loc de vindecare a ftiziei. Cum stațiunea era amenințată de viiturile ce antrenau bolovani venind de pe dealul neîmpădurit Tega, pe care se formaseră crevase, Maican a ordonat plantarea de brazi pe acel deal și a interzis pășunatul. Acea zonă este astăzi o pădure deasă de brazi care a înlăturat pericolul viiturilor
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
viiturile ce antrenau bolovani venind de pe dealul neîmpădurit Tega, pe care se formaseră crevase, Maican a ordonat plantarea de brazi pe acel deal și a interzis pășunatul. Acea zonă este astăzi o pădure deasă de brazi care a înlăturat pericolul viiturilor. În timpul Primului Război Mondial, zona a fost ocupată între 1916 și 1918 de armatele germane, care au găsit la Gura Teghii un loc propice pentru construirea unui sanatoriu cu 20 de camere, cu iluminat electric și apă caldă curentă pentru tratarea răniților
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Iacobeni până în lacul de baraj Bicaz) și Dorna (afluent al Bistriței, de la Poiana Stampei până la vărsare). Se mai găsește ocazional în Suceava (afluent al Siretului, la Rădăuți) și Moldova (afluent al Siretului, la Câmpulung și Fălticeni), exemplare probabil antrenate de viiturile ocazionale ale râului Bistrița în Siret, de unde au urcat ulterior în Suceava și Moldova. În Cerna a dispărut, localnicii păstrându-i doar amintirea sub numele de "puică". În România au fost repopulate cu lostriță după anii 60 râurile Lotru (în
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
lungi. Depune icrele pe sau sub pietre de care acestea se lipesc până la eclozare. Prolificitatea (numărul boabelor de icre depuse de o femelă) este scăzută, o femelă depune aproximativ 120-150 icre pe sezon. Icrele sunt foarte sensibile la turbiditatea apei, viiturile bruște sunt în măsură să compromită întreg sezonul de reproducere. Maturitatea sexuală este atinsă la sfârșitul celei de-a doua veri; în primăvara următoare, la vârsta de 2 ani, exemplarele se reproduc. Nu s-a reușit reproducerea în captivitate a
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
anuală a precipitațiilor este cuprinsă între 850-1000 mm. Cantitatea cea mai mare de precipitații se înregistrează în sezonul cald, mai-august, când cad aproximativ 60% din totalul precipitațiilor anuale. Topirea zăpezilor primăvara și ploile torențiale din perioada iunie-august pot produce uneori viituri ale cursurilor de apă și inundații limitate în Lunca Moldovei. Vânturile dominante sunt cele din direcția N-V, care pot atinge viteze de până la 4 m/s . În comuna Valea Moldovei hidrografia are un rol important în evoluția peisajului geografic
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
carstice poate fi întâlnite aici, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, coloane, etc. Dupa 700 m galeria se termină cu Lacul Sifon. Acesta a fost trecut de scafandru autonom în 1974 făcând joncțiunea cu Peștera Neagră. Peștera este foarte periculoasă din cauza posibilelor viituri, se recomandă numai speologilor experimentați. Sunt necesare costume impermeabile, surse multiple de iluminat, corzi, blocatoare coborâtoare, barcă, pitoane.
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
de fotografie. Sava Henția și-a găsit o locuință cu chirie pe cursul Dâmboviței, pe locul unde în anul 1890 se afla Hanul Babic. Din cauză că apele râului nu erau canalizate, într-o noapte a anului 1863 s-a produs o viitură care a inundat casele și curțile de pe mal. Henția s-a salvat înotând spre Dealul Schitu Măgureanu, dar s-a îmbolnăvit de febră tifoidă și ca urmare a rămas surd pe întreaga sa viață. Din acest motiv, la școală, tânărul
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
râul Bahlui. Confluența celor două ape are loc în zona fostului Stadion Constructorul. Pe teritoriul municipiului Iași, albia râului Nicolina este regularizată, fiind controlate debitele salubre, cele necesare satisfacerii cerinței de apă a consumatorilor casnici și industriali sau cele de viitură. Au fost construite diguri de protecție cu parapeți pentru a feri orașul de consecințele unor inundații. Pe malul stâng al râului, în cartierul Nicolina, se află Crucea lui Ferenț, un important monument istoric al Iașului. Modul de variație a temperaturilor
Râul Nicolina, Bahlui (Iași) () [Corola-website/Science/306056_a_307385]
-
suprafață. În intervalul martie-aprilie, se scurge cam 37% din volumul total de apă dintr-un an, ca urmare a topirii zăpezilor. Cea mai redusă scurgere medie lunară se înregistrează în luna octombrie (2,4% din volumul anual). Cele mai mari viituri produse ca urmare a ieșirii din matcă a râului Nicolina au avut loc în ziua de 24 iulie 1980, când s-a înregistrat un debit maxim de 87 m³/s. Din punct de vedere antropic, mineralizarea medie multianuală a apei
Râul Nicolina, Bahlui (Iași) () [Corola-website/Science/306056_a_307385]
-
căzute variază drastic, perioadele de secetă sunt dese, dar mediile multianuale de precipitații se încadrează între 400 mm în sud și 600 mm în nord. Majoritatea precipitațiilor cad în lunile martie și octombrie atunci au loc și majoritatea inundațiilor și viiturilor. Minima absolută : -36 °C, maxima absolută : 41 °C. Iarna începe odată cu intrarea maselor de aer rece în țară : în nordul republicii temperatura medie în ianuarie este de -5°c , iar în sud de -3 °C. Stratul de zăpadă este forte
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
cu prioritate a cerințelor de apă pentru populație și a altor cerințe social-economice esențiale, Administrația Națională "Apele Române" elaborează programe de exploatare pentru perioade determinate de timp: săptămână, decadă, trimestru sau semestru. ... (2) În perioade deficitare, precum și în perioade de viituri, exploatarea lacurilor de acumulare și a prizelor de apă se subordonează necesităților perioadei respective, în conformitate cu prevederile planurilor de secetă, respectiv cu prevederile planurilor de apărare de inundații. ... Capitolul VII Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 20 (1) Prezenta metodologie este obligatorie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175156_a_176485]
-
lor că așa este, biserica de lemn a fost mutată din locul unde se construise inițial, loc ce se cheamă „La pustă”, situat la circa 1 km de centrul vetrei actuale a satului. Mutarea ei ar fi fost determinată de viiturile de primăvară ale Crișului Repede, care surpau pământul unde era așezată. Pe de altă parte, inundațiile râului îngreunau accesul la biserică, cu atât mai mult cu cât majoritatea caselor se mutaseră pe vatra actuală (în cadrul acțiunii de aliniere a satelor
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
5 și 4 metri. Debitul râului în dreptul localității Feldioara atinge în medie 30 m³/s, însă primăvara, condiționat de factorii de climă, poate ajunge până la sute de m³/s. Spre exemplu, în 1932 s-a înregistrat o puternică undă de viitură provocată de topirea intensă a zăpezilor, ceea ce a dus la înregistrarea, în dreptul localității Feldioara, a unui debit de 358 m³/s și a unui volum de circa 740 milioane m³. Teritoriul Țării Bârsei este străbătut de o serie de râuri
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
se așeză deasupra acesteia, se anunța vreme defavorabilă. Precipitațiile atmosferice variază de la 747 mm în zona Brașov, la sub 20 mm în zona Bod. Îndeosebi vara, ploile torențiale sunt destul de frecvente, fiind însoțite de grindină și trăznete, ducând la apariția viiturilor pe râuri. Aceste precipitații depășesc uneori valoarea de 200 mm. Numărul mediu anual al zilelor cu precipitații este de 135 zile la Bod și 142 zile la Brașov. Într-o iarnă obișnuită, ninsorile cad circa 35 de zile pe an
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
apelor de primăvară începe a crește în medie în prima decadă a lunii martie. Procesul durează intensiv, atingînd cotele de 1-4 m peste nivelul convențional al apelor; scăderea nivelului durează 10-20 zile. Pe curba de descreștere a hidrografului se suprapun viiturile pluviale în cazul ploilor căzute. La rezerve mici de apă în stratul de zăpadă din bazin fenomenul nu se manifestă.Cel mai mare debit al apelor mari de primăvară (8,33 m3/s) s-a observat în s. Pîrlița, în
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
manifestă.Cel mai mare debit al apelor mari de primăvară (8,33 m3/s) s-a observat în s. Pîrlița, în anul 1973, minim (0,16 m3/s) - în anul 1990.După apele mari de primăvară trec o serie de viituri pluviale cu creșteri mari de nivele și scăderi rapide. Nivelul apei atinge aici 1,0-2,5 m.Iarna, din cauza moinelor frecvente și ploilor ce le însoțesc, nivelele sunt instabile. Creșterile de nivel sunt mici - 0,2-0,6 m.Înghețarea rîului
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]