19,273 matches
-
publicarea unei dispute extrem de importante pe care a provocat-o cartea lui Jan T. Gross Vecinii. Distrugerea comunității evreiești din Jedwabne. După ce, cu luni în urmă, 22 a publicat articolul lui Adam Michnik Polonezii și evreii. Cît de mare e vina?, revista revine acum cu schimbul de scrisori dintre Michnik și Leon Wiseltier pe aceeași temă din The New Republic. Foarte, foarte interesant totul! În fine, în nr. 29 din 17-23 iulie, 22 vine cu un instructiv și spiritual studiu al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
Catrinel Popa La apariția volumului despre tragic al Ilenei Mălăncioiu (Vina tragică - tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, Editura Cartea Românească, 1978), mulți critici și cărturari de prestigiu și-au exprimat părerile în legătură cu cartea proaspăt ieșită de sub tipar, dar foarte puțini au îndrăznit atunci să remarce caracterul ei profund subversiv. Dacă înainte de
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
revelează, înainte de orice, o voce care subminează prejudecata stupidă - vehiculată insistent de regimul comunist - conform căreia scriitorul ar fi trebuit să servească "idealurile partidului", "angajarea colectivă", politicul în defavoarea eticului ș.a.m.d. O carte despre tragic - scrisă așa cum este scrisă Vina tragică - este, indirect, o pledoarie pentru individualitate, pentru verticalitate și probitate morală, este, cu alte cuvinte tot ceea ce poate fi mai străin uniformizării și "angajării colective". Căci autoarea abordează tragicul nu doar ca pe o categorie strict estetică, generală și
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
asupra ideii de responsabilitate și de examen al conștiinței, asupra tribulațiilor personajului tragic în lumea devenită o închisoare, face, în ultimă instanță un elogiu sui-generis al speranței acolo unde nu mai este nimic de sperat. În plus, o discuție despre vină, astăzi, ne duce cu gîndul nu numai la eroii paradigmatici ai tragediei dintotdeauna, precum Oedip, Antigona, Iov, Hamlet, Ivan Karamazov, Joseph K., ci și la originile, reale și istorice, ale culpabilității moderne, la exterminarea evreilor de către naziști și complicii lor
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
tărie cu care crede Creon în ordinea sa în numele căreia o îngroapă de vie pe Antigona pentru că i-a încălcat porunca, s-a supus legii nescrise a Hadesului și l-a înmormîntat pe fratele său." Sînt pagini în care conceptele de "vină", "culpabilitate", "păcat" (niciodată perfect suprapuse) sînt străbătute de un suflu vital puternic, luciditatea este dublată de elanul participativ, iar elogiul vieții, al existenței "trăite uman, între oameni, nemaculate de crima care îl contaminează și îl izolează pe făptaș în deșertul
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
de elanul participativ, iar elogiul vieții, al existenței "trăite uman, între oameni, nemaculate de crima care îl contaminează și îl izolează pe făptaș în deșertul ei", cînd nu dezvăluie credința într-un ideal, trădează nostalgia după pierderea lui. Conștiința, suferința, vina compun o lume a conceptelor morale, o familie, o alianță ce pare durabilă și prin care existența capătă un sens : "Revolta lui Oedip, a lui Iov, a lui Ivan, a lui Joseph K. și a oricărui alt erou tragic a
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
forța realității trăite. Dacă Ivan Karamazov este "un Hamlet bolnav", condamnat să constate cu amărăciune că "după ce sensul vieții e suprimat, rămîne totuși viața", prințul danez e absolvit, prin moarte, de supliciul unei existențe lipsite de sens. Moartea survenită o dată cu vina pe care a fost constrîns de împrejurări să și-o asume, îl eliberează pe Hamlet, dar după ce va fi parcurs drumul pe care se ajunge la macularea gîndirii prin faptă. Trebuie să notăm că în analiza celebrei tragedii shakespeariene, autoarea
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
că iei act de săvîrșirea ei te pune în pericol și ca atare nimeni nu mai comunică în mod real cu nimeni", scrie Ileana Mălăncioiu, și e greu să nu ne gîndim la momentele cînd, fără a ne cunoaște precis vina, aveam sentimentul că nu doar restul, ci totul, era tăcere. Și tot în acest sens am putea foarte bine să interpretăm admirabila demonstrație consacrată tragediei lui Sofocle. Cine îi mai poate cere oare păstrarea totală a calmului și a dreptei
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
nu se vede, ceva nenumit, ceva inexprimabil(...), căruia unii îi zic ideal, alții conștiință; unii sminteală, alții rătăcire; unii orgoliu, alții delir; unii misionarism, alții manie" după fericita formulare a lui N. Steinhardt, din articolul său Antigona agonistă. Ileana Mălăncioiu - Vina tragică: tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, ed. a-II-a, revăzută, Editura Polirom, Iași, 2001, 308 pagini, preț nemenționat.
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
îndulcește ceaiul din ceașca în care a fost pus. , crede autorul, nu este o calitate, ci o activitate. Ea se referă la felul în care un text creează anumite structuri de semnificație. Pare abstract și ambiguu? Probabil chiar este, dar vina nu e atît a lui Richard Lansdown, cît a tipului de investigație și argumentație pe care le propune autorul. Încercînd (implicit, nu declarat) să propună o tripartiție în locul distincției lui Genette, deci evitînd soluția esențialistă dar și pe cea a
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
teorie și nule în practică. Scrisoarea îndurerată a profesorului Ion Bulei, publicată acum două săptămâni în "România literară", confirmă - de parcă ar mai fi fost nevoie! - falimentul politicii de deschidere practicat de echipa guvernamentală. Sigur, impulsurile ironice mă îndeamnă să dau vina tot pe ridicolul termen "naționalșeț" din titulatura ministerului pe care tocmai l-am evocat. Actuala conducere consideră, probabil, că de vreme ce domeniul lor de activitate e "naționalul", să-i mai slăbim cu fandacsiile noastre "internaționale"! Așa se gândește în strada Nuferilor
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
însă Victor Ciorbea pentru acțiunea lui de a pleca din PNȚCD, după ce a fost debarcat din funcția de premier. Cu atît mai mult, cu cît, azi, el a devenit aliatul celor care au pus umărul la plecarea sa din partid. Vina lui Andrei Marga, după cum au observat mai mulți comentatori, e că n-a putut să tranșeze în favoarea sa luptele pentru putere din partid după ce a fost ales președinte. Dar la fel de judicioasă e și întrebarea unor analiști, ce nădăjduiesc cei care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
n-a mai dat, între timp, semne de viață. La drept vorbind, el nici nu rezistă în comparație cu urmașii lui. Acestora, pasiunea lui cerească a devenit un virus. În loc de trandafiri, ne-a făcut cadou o cunună de spini. Nu cunosc o vină mai mare decît a lui Isus". Și apoi: Nu se poate crede ceva precis și hotărît despre sfinți. Ei reprezintă un absolut, de care nu e bine nici să ne atașăm, dar nici să-l refuzăm. Orice atitudine ne condamnă
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
filosofică. De altfel, înjurăturile, în grade diferite, lui și numai lui i se adresează. De s-ar referi la oameni, ar fi iremediabil vulgare, fără inspirație și fără consecințe. Înjuri Dumnezeul unui om și nu omul. Acesta nu poartă nici o vină, căci Dumnezeu este sursa inițială a păcatului și a erorii... Tot ce în mine țipă după viață îmi cere să renunț la Dumnezeu. Și ce nu face omul pentru viață". Ediția aceasta, a treia, din Lacrimi și sfinți a apărut
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
să se facă. Șirul de întrebări apocaliptice nu apare în urma unei autochestionări serioase, cum ar fi normal. El exprimă mai curînd o deznădejde retorică. Ce rost mai are să fac critică dacă nimeni nu e interesat?' ' o astfel de întrebare aruncă vina pe ignoranții care nu citesc. Sînt însă și altfel de cititori: cei care citesc și-i apucă o lehamite asemănătoare cu aceea a 'ignoranților'. Cîte reviste culturale sau cărți se nasc moarte și nimeni nu-și asumă vina? Am ales
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
întrebare aruncă vina pe ignoranții care nu citesc. Sînt însă și altfel de cititori: cei care citesc și-i apucă o lehamite asemănătoare cu aceea a 'ignoranților'. Cîte reviste culturale sau cărți se nasc moarte și nimeni nu-și asumă vina? Am ales două culegeri de critică apărute recent care ilustrează perfect completa rupere de realitate a unei anumite critici literare. Alături de cele două pot fi puse zeci și zeci de titluri echivalente. Toate aceste cărți alcătuiesc o categorie pe care
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
pentru trecut, pentru decriptarea mecanismelor de conviețuire multietnică și multireligioasă din glorioasa perioadă interbelică - acum, cînd Polonia e una din puținele țări fără minorități. Relațiile ambigue dintre polonezii catolici și numeroasa minoritate evreiască înainte și după 1938 și sentimentul de vină pentru Holocaust explică de altfel și impactul avut asupra opiniei publice de dezvăluirea crimelor de la Jedwabne (a se vedea Vecinii lui Jan Tomasz Gross). Frumoasa doamnă Seidenman e o panoramă, a societății poloneze în vremea celui de-al doilea război
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
așijderea anecdotică, pusă în paranteză, să mai adauge înmuind îmbățoșarea apodictică inițială: "important e că din însăși relatarea sa se vede (?!) că L-AM RUGAT pe d. Gh. G. să nu mai scrie despre mine. Ba mai mult, am luat vina neînțelegerii asupra mea, afirmînd că sînt un rău conducător de Grigurcu, așa cum sînt și de Eugen Simion, de Dimisianu etc." Dar nu cumva, fie-ne îngăduit a ne întreba, intoleranța d-lui Alexandru George se lățește ca o pată, tocmai
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
Poemului, a Poeziei - la care am adăuga intrarea Versului și pe cea a Metaforei, neuitînd strada Lecturii, a Meditației sau a Nuvelei? Sînt gata să închid 'paginile aurii" cu un sentiment stenic, dar nu știu ce mă face să amîn gestul. De vină e, poate, televizorul care de vreo două săptămîni, mă răsfață cu emisiuni care mai de care: retrospectiva filmelor românești, muzică populară, duioase evocări ale Bucureștilor în arta plastică ș.a.m.d. Devin, brusc, curioasă și reiau cercetarea hărții orașului. Unde
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
dată de exemplu pentru cum nu trebuie făcută o campanie electorală. Cînd s-a aflat la Cotroceni, dl Constantinescu s-a străduit pe cît l-au ținut puterile să-i aducă la ordine pe membrii coaliției. Nu cred că e vina lui că liderii acestor partide au făcut toate jocurile politice posibile pe spinarea coaliției. Nu cred iarăși că în România un președinte care n-are în spate o forță politică de temut ar avea altă șansă decît dl Constantinescu. Fostul
Întoarcerea lui Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15668_a_16993]
-
este analizată fără a i se preciza statutul. Penibilitatea unor texte trebuie precis demarcată de contextul istoric. Benzile desenate, filmele de aventuri erau ideologizate, dar jucau un rol foarte important, acela de "cultură populară". Această nuanță nu-i absolvă de vină (de a fi ideologizat materiale pentru copii, spre exemplu) pe autorii materialelor respective. Dar ne absolvă pe noi receptorii, de vina de a fi înghițit necondiționat tone de ideologie. Un film precum "Pistruiatul" (după romanul lui Francisc Munteanu) este plin
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
aventuri erau ideologizate, dar jucau un rol foarte important, acela de "cultură populară". Această nuanță nu-i absolvă de vină (de a fi ideologizat materiale pentru copii, spre exemplu) pe autorii materialelor respective. Dar ne absolvă pe noi receptorii, de vina de a fi înghițit necondiționat tone de ideologie. Un film precum "Pistruiatul" (după romanul lui Francisc Munteanu) este plin de ideologie, dar este plin și de intrigi clasice ale copilăriei și adolescenței. El este perisabil ca orice marfă mediatică sau
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
prea vorbește. Pe tonuri plângăcioase, câte-un politician în criză de subiecte anatemizează masiva emigrație a tinerilor din domeniul științelor exacte. Am ajuns să-l huiduim pe Bill Gates pentru că racolează, în stil mare, tineri români. Dar cine e de vină că acești tineri nu-și găsesc o muncă pe potriva talentului lor în raiul iliescian? Pragmatici, europenii n-au făcut, așadar, decât să oficializeze o situație care n-a fost creată în ziua de 7 decembrie 2001, ci în întreg intervalul
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
al Uniunii Europene în chiar incapacitatea ei de a le oferi europenilor vreun sentiment al identității sau colectivității ca substitut al națiun-ității ș5ț la care trebuie să renunțe. în orice caz, eu nu cred că "națiunile" trebuie învinuite pentru ceva. "Vina colectivă" este întotdeauna o noțiune greșită. Felul în care am pus pe picior de egalitate România și extrem-naționaliștii săi a constituit un exercițiu de stenografie politică, așa cum de pildă cineva ar spune că "Franța" și-a trădat moștenirea prin regimul
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
de bani mulți. Nu există mecenat, nu există, precum în Occident, donații caritabile, sponsorizări și fundații umanitare, ori orientate către cercetare, spitale și biblioteci, nu există interes pentru artă, fi și numai la nivelul licitațiilor. Ar fi eronat să aruncăm vina pentru toate aceste omisiuni pe incultura noilor înavuțiți: e vorba mai degrabă despre incapacitatea lor de a gândi în afara ideii de profit smuls! Or, bogăția reală constă tocmai în gratuitatea pe care ți-o poți îngădui. A azvârli cu banii
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]