2,133 matches
-
e) moralizarea. II. Evul Mediu (în primele trei secole) a oferit biomedicinei cinci personalități paradigmatice: Ibn Sina Avicenna, Moshe ben Maimon- Rambam, William din Ockham, Johannes Gutenberg și Nicolas Copernic. III. Renașterea, care, prin personalitatea paradigmatică a lui Leonardo Da Vinci, a contribuit la progresul biomedicinei. Filosofia, care, prin trei personalități paradigmatice, a contribuit majestuos la progresul biomedicinei (Descartes, Spinoza și Bacon).IV. V. Spiralogia Medicală cuprinde cincisprezece spire: 1. Spira "anatomo-histologia", reprezentată prin: Andreas Vesalius, Sacharias Jansen, William Harvey, John
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
libertății de gândire în observarea atentă a universului, a naturii și a omului, precum și în exprimarea lor; este linia de demarcație dintre dogmatismul Evului Mediu și epoca Renașterii. Noua cosmogonie, împreună cu arta florentină, sunt esența Renașterii. Mitizarea lui Leonardo Da Vinci ca geniu universal rămâne greu de egalat în istorie. Leonardo Da Vinci (Leonardo di ser Piero da Vinci) s-a născut la 15 Aprilie 1452, în ajunul prăbușirii Imperiului Bizantin (1453) și la apusul epocii medievale. Înzestrat cu o memorie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
omului, precum și în exprimarea lor; este linia de demarcație dintre dogmatismul Evului Mediu și epoca Renașterii. Noua cosmogonie, împreună cu arta florentină, sunt esența Renașterii. Mitizarea lui Leonardo Da Vinci ca geniu universal rămâne greu de egalat în istorie. Leonardo Da Vinci (Leonardo di ser Piero da Vinci) s-a născut la 15 Aprilie 1452, în ajunul prăbușirii Imperiului Bizantin (1453) și la apusul epocii medievale. Înzestrat cu o memorie de excepție, își însușește cunoștințe în diferite domenii. Întreprinde o serie de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
linia de demarcație dintre dogmatismul Evului Mediu și epoca Renașterii. Noua cosmogonie, împreună cu arta florentină, sunt esența Renașterii. Mitizarea lui Leonardo Da Vinci ca geniu universal rămâne greu de egalat în istorie. Leonardo Da Vinci (Leonardo di ser Piero da Vinci) s-a născut la 15 Aprilie 1452, în ajunul prăbușirii Imperiului Bizantin (1453) și la apusul epocii medievale. Înzestrat cu o memorie de excepție, își însușește cunoștințe în diferite domenii. Întreprinde o serie de observații și experimente, folosind o gândire
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
din Pistoia. Ca istoric scrie cartea Viața celor mai excelenți pictori, sculptori și arhitecți. Cartea, publicată în 1550, utilizează, pentru prima oară în istorie, cuvântul Rinascita ("Renaștere") în sensul de reînviere a artelor, îl descrie pe larg pe Leonardo da Vinci. El utilizează pentru prima dată termenul de artă gotică, în sensul de stilul barbar al artei germane. 13 Michelangelo Buonarroti (1475-1564), contemporan cu Leonardo și cu Rafael. Cei trei sunt considerați "trinitatea marilor maeștri". Sculptor, pictor, arhitect, poet și inginer
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
arhitect, poet și inginer italian, este arhetipul omului Renașterii, egal ca valoare artistică cu Leonardo. Capodoperele lăsate de Michelangelo sunt statuile "Pietà" și "David". Pietà și David de Michelangelo Buonaroti Pentru amplasarea statuii lui David, au fost convocați Leonardo da Vinci și Botticelli, care au decis locul în fața lui Palazzo Vechio în Piazza della Signoria. Astăzi în piață se găsește o copie, originalul aflându-se la Academia Italiană. "Geneza" este pictată de Michelangelo Buonarroti. 14 Raffaello Sanzio da Urbino (1483-1520), pictor
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
condiției umane și asupra demnității; harmonia semnifică orice formă care se definește prin jocul echilibrat al proporțiilor sale: matematica și armoniile muzicale sunt cele care ajută în noua înțelegere și măsurare a lumii (în cazul exemplar al lui Leonardo da Vinci). Întreagul univers poate fi cunoscut așadar prin analogie. Pentru că acest univers renascentist reface raporturile dintre obiecte și le (re)așează într-o relație de contiguitate, în regimul plenar al afirmării individului, se naște o adevărată fascinație a luminii, exprimată în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
operei de artă. Pentru a putea înțelege artele vizuale trebuie să ne referim în mod necesar la conținutul lor narativ ce ține de mitologie sau de simbol. În acest sens, Ingarden face referire la Cina cea de taină - Leonardo da Vinci: atunci când eliminăm legenda lui Iisus pictura va deveni, probabil, ceva diferit în relația cu titul său. Cu alte cuvinte, titlul unei opere vizuale ne direcționează la un timp și un spațiu date, adică la istoricitatea sa. Metamorfozarea unei imagini într-
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
M. (1992), „Self as narrative: The place of life history in studying the life span”, în T.M. Brinthaupt și R.P. Lipka (eds.), The self: Definitional and methodological issues (pp. 15-43), State University of New York, Albany. Freud, S. (1957), „Leonardo da Vinci and a memory of his childhood”, în J. Strachey (ed.), The standard edition of the complete psychological works of Sigmund Freud (vol. 11, pp. 59-137), Hogarth, Londra (prima ediție publicată în 1910). Freud, S. (1958), „Psycho-analytic notes on an autobiographical
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
servește la mișcarea în spațiul mediului înconjurător. Dezvoltarea coliculilor superiori în trunchiul cerebral la animalele mai complexe formează primele centre ale vederii menite să folosească mișcărilor în spațiul înconjurător. De aici, și până la vederea nuanțelor culorilor întrebuințate de Leonardo da Vinci în exprimarea personalitățiii celui pictat, natura a înregistrat un uriaș progres în ceea ce privește dezvoltarea ariilor asociative, orientarea spațială și în timp, memorizarea, raționamentele, comunicarea verbală și grafică (Crick și Koch21, 2003). La acest stadiu de dezvoltare a vederii a contribuit numărul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
întâmplă în aceste creiere, deviate de la normal, dar înzestrate cu talente deosebite. Nadia era o autistă din Africa de Sud, în vârstă de 5 ani, care picta cai cu un talent incomparabil. Călăreț desenat de autista Nadia Călăreț desenat de Leonardo da Vinci Cunoscutul neurolog Oliver Sachks 39 este preocupat de găsirea unei tehnici de ameliorare a creativității. În ultimul timp, el a publicat un experiment făcut pe el însuși, în care demonstra că stimularea regiunilor temporale ale creierului său - cu un Stimulator
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
este una din noțiunile care au făcut să curgă fluvii de cerneală fără să se poată ajunge la un larg consens al interpretării". Epoca științifică parcurge la începutul ei o perioadă de tranziție, care începe cu Carnetele lui Leonardo Da Vinci în 1510. Leonardo face incursiuni pertinente în studiul emoției, datorită intuiției științifice care-l caracterizează. El afirmă: "Ingeniozitatea umană nu va putea niciodată să conceapă o invenție mai reușită, mai simplă și mai directă decât cea făcută de natură". Astfel
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Weber sunt din ce în ce mai rare, deoarece progresul cunoașterii îi determină pe sociologi să-și definească și să-și limiteze domeniul de investigație. O specificare similară a cercetării se poate întâlni și în fizică. Profilul intelectual al lui Nicolaus Copernicus, Leonardo da Vinci sau Isaac Newton nu mai corespunde cu cel al oamenilor de știință celebri din ziua de azi. Disciplina se maturizează, împărțind în segmente realitatea socială pe care o studiază. Aceasta nu înseamnă că perspectiva holistă a fost abandonată. Câțiva mari
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
care aruncă podoabele, fructele, florile, paharele și-și proiectează asupra ei, a „mesei goale”, propriile lor fantasme! Din această a doua categorie fac parte, după părerea - și intuiția! - mea, un Shakespeare, un Dostoievski, un Kafka sau Bacovia. Un Leonardo da Vinci, ce „se opune” realistului, calmului, „armoniosului” Rafael, care ne „redă” natura și ființele ce-o populează Într-o melodioasă și senină transfigurare, fapt „recunoscut” și urmat de legiuni de pictori În secolele care i-au urmat, iar „felul”, „tipul” artei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sangvino-colerică Într-una flegmatică -, autorul, preocupat de „misterele” temperamentelor umane (despre care Galenus, se pare, În medievalitate, ne Învăța că reprezintă adevărul cel mai profund despre omă, folosește termenii de „introvertit” și „extrovertit”. Introvertitul Îl asimilez flegmaticului, extrovertitul - sangvinului. Da Vinci și Dostoievski au, pentru mine cel puțin, profilul tipic al „extrovertitului” de „coloratură” sangvină - În cazul lui Dostoievski, nu rareori sangvino-colerică! Și Shakespeare la fel, un extrovertit, un sangvin, dar „numai” În marile piese, Hamlet și mai ales Richard al
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la nivelul unei morale politice absolute care lipsea nu numai în biata noastră țară. Gânditorul preocupat de știință și filosofie care-și fixa intuițiile incredibil de moderne în caietele socotite de Dinu Noica asemănătoare cu acelea ale lui Leonardo da Vinci sau Paul Valéry, este așezat de Th. Codreanu acolo unde știința modernă a ajuns la relativitatea și percepția universului în simultaneitate spațio-temporală. De la Kant la Einstein, căruia i-a premers, Eminescu a desfășurat enorma sa sete de cunoaștere tot în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
global între credințe". Sunt puse în discuție în continuare măsura în care "gnoza de la Princeton" prefigurează eonul transmodern (tezele, intențiile și erorile acesteia), impostura feminismului reclamată de aceiași gnostici (cu vârful de lance în speculațiile "decodificării" operelor lui Leonardo da Vinci și în invocarea unor scrieri apocrife, cu substanță sofistică), conchizând că la temeliile transmodernității și ale transdisciplinarității stă filosofia neoraționalistă a lui Ștefan Lupașcu, umanitatea fiind destinată să treacă "prin trei eoni, trei paradigme, corespunzând, poate, celor trei materii lupasciene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de către modernism și postmodernism. De la teoriile fizicii gen bootstrap (engl. "a self-sustaining process that proceeds without external help" "un proces care se autosusține și care are loc fără ajutorul vreunui factor exterior"), filosofia Zen și până la dezlegarea Codului lui Da Vinci, a cărui ideologie este demontată punct cu punct de către un specialist în istoria bisericii creștine (Bart D. Erhman), autorul cărții se mișcă foarte abil printre acestea, iar armele seducției sale sunt, de cele mai multe ori, argumente bine cumpănite. În final, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Articolul 1 Se aprobă Apelul național suplimentar - 1998 la propuneri de proiecte de mobilități în Programul european "Leonardo da Vinci", conform anexei la prezentul ordin. Articolul 2 Apelul național suplimentar - 1998 la propuneri de proiecte de mobilități în Programul "Leonardo da Vinci" va fi adus la cunoștință celor interesați, prin publicarea lui în Monitorul Oficial al României și prin alte
ORDIN nr. 3.870 din 3 iunie 1998 privind aprobarea Apelului naţional suplimentar - 1998 la propuneri de proiecte de mobilitati în Programul european "Leonardo da Vinci". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121001_a_122330]
-
1 Se aprobă Apelul național suplimentar - 1998 la propuneri de proiecte de mobilități în Programul european "Leonardo da Vinci", conform anexei la prezentul ordin. Articolul 2 Apelul național suplimentar - 1998 la propuneri de proiecte de mobilități în Programul "Leonardo da Vinci" va fi adus la cunoștință celor interesați, prin publicarea lui în Monitorul Oficial al României și prin alte mijloace de comunicare în masă. Articolul 3 Aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin revine Direcției generale relații internaționale, Direcției generale de
ORDIN nr. 3.870 din 3 iunie 1998 privind aprobarea Apelului naţional suplimentar - 1998 la propuneri de proiecte de mobilitati în Programul european "Leonardo da Vinci". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121001_a_122330]
-
interesați, prin publicarea lui în Monitorul Oficial al României și prin alte mijloace de comunicare în masă. Articolul 3 Aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin revine Direcției generale relații internaționale, Direcției generale de finanțe și Centrului Național "Leonardo da Vinci". p. Ministrul educației naționale, Mihai Korka, secretar de stat Anexă 1 APELUL NAȚIONAL SUPLIMENTAR - 1998 la propuneri de proiecte de mobilități în Programul european "Leonardo da Vinci" A. Introducere 1. Apelul național suplimentar - 1998 la propuneri de proiecte de mobilități
ORDIN nr. 3.870 din 3 iunie 1998 privind aprobarea Apelului naţional suplimentar - 1998 la propuneri de proiecte de mobilitati în Programul european "Leonardo da Vinci". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121001_a_122330]
-
Direcției generale relații internaționale, Direcției generale de finanțe și Centrului Național "Leonardo da Vinci". p. Ministrul educației naționale, Mihai Korka, secretar de stat Anexă 1 APELUL NAȚIONAL SUPLIMENTAR - 1998 la propuneri de proiecte de mobilități în Programul european "Leonardo da Vinci" A. Introducere 1. Apelul național suplimentar - 1998 la propuneri de proiecte de mobilități în Programul european "Leonardo da Vinci" urmează primului Apel național - 1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 17 martie 1998. Lansarea prezentului
ORDIN nr. 3.870 din 3 iunie 1998 privind aprobarea Apelului naţional suplimentar - 1998 la propuneri de proiecte de mobilitati în Programul european "Leonardo da Vinci". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121001_a_122330]
-
Korka, secretar de stat Anexă 1 APELUL NAȚIONAL SUPLIMENTAR - 1998 la propuneri de proiecte de mobilități în Programul european "Leonardo da Vinci" A. Introducere 1. Apelul național suplimentar - 1998 la propuneri de proiecte de mobilități în Programul european "Leonardo da Vinci" urmează primului Apel național - 1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 17 martie 1998. Lansarea prezentului Apel național suplimentar - 1998 a fost determinată, pe de o parte, de solicitările potențialilor promotori de proiecte, care nu
ORDIN nr. 3.870 din 3 iunie 1998 privind aprobarea Apelului naţional suplimentar - 1998 la propuneri de proiecte de mobilitati în Programul european "Leonardo da Vinci". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121001_a_122330]
-
de solicitările potențialilor promotori de proiecte, care nu au reușit să prezinte propuneri până la termenul limită stabilit prin apelul anterior, iar pe de altă parte, de necesitatea utilizării eficiente a fondurilor alocate în perioada disponibilă până la încheierea Programului "Leonardo da Vinci" (1999). 2. Instituțiile, întreprinderile, societățile comerciale, camerele de comerț și industrie, organismele de formare profesională, universitățile, instituțiile de învățământ preuniversitar, instituțiile administrației publice locale, partenerii sociali și organizațiile profesionale sunt invitate să elaboreze și să prezinte propuneri de proiecte de
ORDIN nr. 3.870 din 3 iunie 1998 privind aprobarea Apelului naţional suplimentar - 1998 la propuneri de proiecte de mobilitati în Programul european "Leonardo da Vinci". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121001_a_122330]
-
camerele de comerț și industrie, organismele de formare profesională, universitățile, instituțiile de învățământ preuniversitar, instituțiile administrației publice locale, partenerii sociali și organizațiile profesionale sunt invitate să elaboreze și să prezinte propuneri de proiecte de mobilități - 1998 în Programul "Leonardo da Vinci". B. Precizări generale 1. Apelul național suplimentar - 1998 se referă, în exclusivitate, la propuneri de proiecte de mobilități (proiecte de schimburi și plasamente) - Măsură I. 1.2 din Programul european "Leonardo da Vinci". 2. Prioritățile comunitare pentru propuneri de proiecte
ORDIN nr. 3.870 din 3 iunie 1998 privind aprobarea Apelului naţional suplimentar - 1998 la propuneri de proiecte de mobilitati în Programul european "Leonardo da Vinci". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121001_a_122330]