10,890 matches
-
drepturi ( paragrafele 20-22 ). ... 21. Având în vedere că scopul cercetării prealabile, ca primă etapă în angajarea răspunderii disciplinare, îl constituie stabilirea existenței/inexistenței abaterii disciplinare și a vinovăției, rezultă că în urma cercetării disciplinare se poate constata inexistența abaterii și a vinovăției polițistului care dorește să se înscrie la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant. În această situație, drepturile sale consfințite prin art. 16 alin. (3) și art. 41 din Constituție sunt limitate printro ingerință a legiuitorului care nu este
DECIZIA nr. 88 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267354]
-
reținut că această obligație constituțională nu a fost respectată de vreme ce legiuitorul a adoptat soluția potrivit căreia orice deschidere a unei proceduri disciplinare, indiferent de faptul că aceasta se finalizează cu constatarea existenței sau a inexistenței abaterii și a vinovăției polițistului, împiedică accesul acestuia la concursul pentru ocuparea unui post de conducere. Mai mult, potrivit art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 725/2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, referitoare la acordarea
DECIZIA nr. 88 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267354]
-
condamnare după desființarea unei hotărâri de achitare a inculpatului, a statuat cu valoare de principiu că, atunci când o instanță de control judiciar este sesizată să soluționeze o cauză în fapt și în drept și să examineze, în ansamblu, chestiunea vinovăției sau a nevinovăției, aceasta nu poate, pentru motive de echitate a procedurii, să decidă asupra acestor chestiuni fără ascultarea directă a declarațiilor date în persoană de acuzatul care susține că nu a comis actul de care este învinuit, respectiv de
DECIZIA nr. 590 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267375]
-
vedere că judecătorul este cel care conduce dezbaterile, urmărind respectarea egalității procesuale a participanților dintr-un litigiu, el va fi cel care, în funcție de circumstanțele cauzei și în caz de înfrângere a prezumției bunei-credințe, va aprecia cu privire la vinovăția părții și ordinea de drept încălcată și va aplica amenda judiciară, dispunând de suficiente criterii de individualizare a acesteia, cum ar fi situațiile și limitele stabilite de lege sau conceptul bunei-credințe, arătând, totodată, motivele care au condus la această măsură
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
noul Cod penal stabilește cerința ca făptuitorul să cunoască, la momentul săvârșirii faptei, caracterul fals al știrilor, datelor sau informațiilor ori al documentelor falsificate pe care le comunică sau răspândește, fiind înlăturat pericolul unei răspunderi obiective, prin urmare, forma de vinovăție cu care acționează subiectul activ al infracțiunii reglementate la art. 404 din Codul penal este intenția. În privința elementului material, infracțiunea prevăzută de art. 404 se realizează printr-o acțiune de comunicare sau răspândire de știri, date, informații ori de
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
partea celui chemat să aplice legea. Din contră, pentru a constata existența unei propagande sau a dezinformării, persoana îndrituită va fi obligată să realizeze o analiză de fond a situației, a aspectelor implicate, a corectitudinii informațiilor diseminate, a formei de vinovăție cu care se acționează, a plasării în cadrul constituțional a doctrinelor, teoriilor, opiniilor emise etc. Or, deși definirea in abstracto a termenilor utilizați se poate realiza prin diverse procedee, inclusiv prin apelarea la sensul comun al acestora, în unele cazuri
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
al celor trei tipuri de acțiuni specifice apărării drepturilor nepatrimoniale reiese din condițiile lor de exercitare reglementate de art. 253 din Codul civil. ... 34. Astfel, măsurile de prevenire și încetare a încălcării unui drept nepatrimonial pot fi dispuse independent de vinovăția autorului (cum ar fi cazul exercițiului unui drept care interferează cu alt drept nepatrimonial), inclusiv înainte de producerea unui prejudiciu [art. 253 alin. (1) lit. a) din Codul civil]. ... 35. Din perspectiva condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru admiterea cererii de
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
cum prevede, în mod explicit, textul. ... 73. Cu alte cuvinte, sfera de aplicare a art. 253-256 din Codul civil este mai amplă decât aceea a ipotezelor de răspundere civilă delictuală tipică pentru fapta proprie, incluzând și ipotezele de lipsă a vinovăției, împrejurare față de care nu se poate aprecia că cererea de constatare a caracterului ilicit al faptei ar avea un rol pur argumentativ și că ar constitui o simplă afirmare a uneia dintre condițiile răspunderii civile delictuale. ... 74. Autonomia capătului
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
constatat, în esență, că acestea sunt norme care, prin conținutul lor juridic, se circumscriu celei de-a patra faze a procesului penal, și anume fazei de executare, deci o etapă ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală. Astfel, art. 39 din lege reglementează cu privire la stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la plângerea depusă de persoana condamnată la judecătorul de supraveghere a privării de libertate împotriva deciziei comisiei pentru stabilirea
DECIZIA nr. 591 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266775]
-
adusă la judecată doar la solicitarea instanței, în acest caz fiind audiată. ... 15. Prin urmare, cadrul general prevăzut de art. 39 și 40 din Legea nr. 254/2013 reglementează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală, astfel încât aceasta nu este supusă regulilor de procedură care guvernează faza de judecată a procesului penal, având în vedere că situația juridică a persoanei condamnate nu este identică cu cea a inculpatului. Într-un sens similar
DECIZIA nr. 591 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266775]
-
rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești de condamnare. Or, acestea nu sunt incidente în speță, de vreme ce textele legale criticate se referă la proceduri de contestare a unor măsuri luate în faza de executare a pedepsei, deci ulterioare stabilirii vinovăției. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 591 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266775]
-
speță. În plus, consecința directă cerută de lege, și anume intimidarea sau umilirea victimei, nu a fost realizată, faptele nefiind astfel tipice. Potrivit art. 15 din Codul penal (Legea nr. 286/2009), infracțiunea este «fapta prevăzută de legea penală săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o». Actuala definiție a unei infracțiuni conține cele trei caracteristici esențiale ale unei infracțiuni, astfel cum a prevăzut legiuitorul în 2009, și anume tipicitatea (prevăzută de legea penală), nelegalitatea [antijuridicitatea] (fapta trebuie să
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
corespondență trebuie să existe atât în ceea ce privește elementele obiective, cât și cele subiective ale infracțiunii. ... 27. La 13 decembrie 2019, prim-procurorul aceluiași parchet a confirmat ordonanța sus-menționată pe motiv că faptele în cauză nu fuseseră săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege, justificând astfel aplicarea art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală (infra, pct. 30). Această ordonanță nu conținea o descriere sau o reapreciere a elementelor de probă din dosar. ... 28. Reclamanta a contestat ordonanțele
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
și exercitarea acțiunii penale (1) Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: [...] b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege; ... Articolul 305 - Începerea urmăririi penale (1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
de neputință nu au avut nicio influență asupra modului în care autoritățile au examinat plângerile sale. ... 87. Pentru aceste motive, fără a depăși domeniul de aplicare al examinării sale și principiul subsidiarității și fără a se pronunța cu privire la vinovăția lui C.P., Curtea constată că urmărirea penală efectuată în cauza reclamantei a avut vicii atât de semnificative încât constituie o încălcare a obligațiilor pozitive ale statelor în temeiul art. 8 din Convenție (a se vedea, mutatis mutandis, M.C. împotriva Bulgariei
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
exercitată de judecătorul de cameră preliminară le presupune, activitatea acestuia nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de către acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale ale raportului de conflict: faptă, persoană și vinovăție (în acest sens, Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014). ... 17. Așa fiind, potrivit dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
provizoriu și preventiv în vederea împiedicării distrugerii, sustragerii sau înstrăinării unor bunuri care au legătură cu săvârșirea unei infracțiuni nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție a proprietarului sau a posesorului acestora, prezumție care subzistă până la constatarea vinovăției acestuia printr-o hotărâre judecătorească definitivă. De asemenea, Curtea a statuat că, până la dovedirea vinovăției în materie penală, indisponibilizarea instituită prin sechestru nu afectează substanța dreptului avut asupra bunurilor supuse măsurii. ... 16. Referitor la sensul sintagmei „s-a săvârșit
DECIZIA nr. 679 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267184]
-
săvârșirea unei infracțiuni nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție a proprietarului sau a posesorului acestora, prezumție care subzistă până la constatarea vinovăției acestuia printr-o hotărâre judecătorească definitivă. De asemenea, Curtea a statuat că, până la dovedirea vinovăției în materie penală, indisponibilizarea instituită prin sechestru nu afectează substanța dreptului avut asupra bunurilor supuse măsurii. ... 16. Referitor la sensul sintagmei „s-a săvârșit o infracțiune“, din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005, în ansamblul prevederilor
DECIZIA nr. 679 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267184]
-
în esență, că dispozițiile art. 39 și 56 din Legea nr. 254/2013 se circumscriu celei de-a patra faze a procesului penal, și anume fazei de executare, deci o etapă ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală. Astfel, art. 39 din lege reglementează atât cu privire la stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la plângerea depusă de persoana condamnată la judecătorul de supraveghere a privării de libertate împotriva deciziei comisiei pentru
DECIZIA nr. 587 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267221]
-
soluționată plângerea (Decizia nr. 535 din 14 iulie 2015, precitată, paragraful 18). ... 16. Prin urmare, cadrul general prevăzut de art. 39 și 56 din Legea nr. 254/2013 reglementează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală, astfel încât Curtea a reținut că aceasta nu este supusă regulilor de procedură care guvernează faza de judecată a procesului penal, având în vedere că situația juridică a persoanei condamnate nu este identică cu cea a inculpatului
DECIZIA nr. 587 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267221]
-
de sub incidența dreptului penal și procesual penal, acestea intră în sfera „acuzațiilor în materie penală“ la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenție, precum și faptul că prin hotărâri civile se poate stabili cu titlul definitiv „vinovăția“ cu privire la o acuzație de natură penală. S-a făcut referire la Cauza Doru Lup contra României, în care s-a luat act de declarația Guvernului României care a recunoscut încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenție, prin ignorarea
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
procurorului - ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale sau, după caz, rechizitoriul. Rezultă că, în lipsa unei hotărâri definitive de condamnare pronunțate de instanță, dispozițiile legale criticate stabilesc o sancțiune arbitrară și neconstituțională, întemeiată strict pe aprecierile în sensul vinovăției magistratului inculpat făcute de către procuror. ... 6. Totodată, măsura suspendării, în temeiul art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004, a raporturilor juridice de serviciu ale magistratului inculpat, având conținutul și semnificația sancțiunii excluderii din profesie, constituie o
DECIZIA nr. 819 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252673]
-
consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând că dispoziția legală privind suspendarea magistratului din funcție ca urmare a trimiterii în judecată nu constituie o sancțiune luată față de acesta, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii nu apreciază cu privire la vinovăția magistratului, ci constată întrunită condiția legală care atrage suspendarea de drept a raportului de serviciu. O astfel de măsură legislativă este justificată de activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale
DECIZIA nr. 819 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252673]
-
de nevinovăție prevăzută de art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este relevantă nu numai în acțiunea penală, dar și în alte cauze în care instanțele naționale nu au trebuit să stabilească problema vinovăției, scopul său esențial fiind să prevină orice autoritate națională să reflecte opinia că reclamantul este vinovat înainte ca acesta să fie găsit vinovat conform legii“. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că cererea reclamantului privind încălcarea dreptului său la
DECIZIA nr. 819 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252673]
-
titlul de derogare de la dreptul comun, ce presupune soluționarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească propriuzisă devine redundantă, întrucât în faza de urmărire penală au fost dezlegate toate aspectele legate de existența infracțiunii și de vinovăția inculpatului. ... 15. Curtea a statuat că reducerea limitelor speciale de pedeapsă ca urmare a recunoașterii învinuirii nu poate fi convertită într-un drept fundamental, ci reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor, potrivit politicii sale penale, în anumite condiții, printre care
DECIZIA nr. 775 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252769]