2,160 matches
-
importantă, ei trebuind să ofere atât aderență la sol, cât și stabilitate a tălpii piciorului în interiorul acestora. 5.3. Joggingul pe teren variat Este cunoscut deja faptul că, în special împătimiții de alergare, dar și cei care practică regulat mersul vioi pentru întreținere, în momentul în care ajung la un anumit nivel al capacității de efort (resimt un nivel ridicat al propriei condiții fizice), nu mai sunt mulțumiți cu aceleași trasee, cu același grad de dificultate sau cu aceeași dozare (distanță
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
sau rampe foarte abrupte, care necesită o implicare mai profundă a activității aparatului locomotor și o solicitare mai mare cu consum energetic crescut, fapt ce grăbește apariția mai rapidă a oboselii. Urcarea unei coaste sau coborârea unui deal prin mers vioi sau alergare este un bun exercițiu pentru echilibrul general al practicantului de jogging și pentru rezistența lui musculară și cardiorespiratorie, însă relieful este un „handicap” putând cauza mici tensiuni sau accidente pentru practicantul care nu este învățat cu acest gen
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
prag), recomandăm evitarea traseelor care să includă rampe abrupte, iar dacă acest lucru nu se poate evita, se va alege fie diminuarea tempoului (frecvența cardiacă se va menține ridicată datorită complexității efortului determinat de contracții puternice), fie efectuarea unui mers vioi pe porțiune de rampă abruptă, urmat de reluarea alergării atunci când rampa își va diminua complexitatea. Tehnica joggingului la coborâre Spre deosebire de joggingul la urcare, joggingul coborâre pare mai ușor. În opinia noastră, abordarea unor trasee la vale presupune, în anumite condiții
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
-a, p. 240: "Apoi Pămîntul, cumpănit prin sine,/ Îl așeza pe osia-i." 11 (I, 103) chip de vegetație: Probabil că Blake a avut în vedere originea cuvîntului: lat. vegetabilis = animator, care însuflețește; vegetare = a înviora; a da viață; vegetus = vioi, înviorat. 12 (I, 105) POARTĂ LIMBII: Omul căzut (Albion, omul arhetipal) este bolnav în inima lui și în mintea lui (Vala, I, 280), căci a încetat să mai privească "Divinul Chip". Urizen devine astfel groaznicul Dumnezeu, Nimicitorul: "sînt Dumnezeu în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Îi mai place să contemple Îndelung cum cresc florile, iarba, straturile de legume sau de zarzavat. L-am surprins de mai multe ori privind visător la vegetația abundentă În care Îi place să se afunde. Mângâie crengile, palpează tufele, saltă vioi prin jurul tulpinilor. Sesizează cu mare ușurință foșnetele, zumzetele, sunetele și pocnetele frunzelor, insectelor, gușterilor și pietrelor. Vă mai spun că domnul Neculau Întârzie cam mult seara urmărind cu nesaț asfințitul, cerul Învolburat, Învăluirile nopții. Și-a amenajat chiar un pătul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o cale, și anume, și-a adus aminte că în România există un corp de balet remarcabil care ar putea da spectacole în Berlinul de Vest și astfel problema deficitului s-ar remedia. Corneliu Mănescu, isteț din fire în stilul vioi, specific latinilor a replicat, în mod spontan, cu o anecdotă: doi prieteni (nu le spun numele, dar le bănuiți) se întâlnesc după mai mulți ani și-și povestesc fiecare cum le merg afacerile; primul era disperat și spune că a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de peste 2000 2500 $ fiecare. El era singur la ambasadă. La o întâlnire cu el, a anunțat că primise un ajutor, în persoana Secretarului I. La scurt timp după sosire, acesta și-a anunțat vizita de prezentare. Era o persoană foarte vioaie, inteligentă și foarte dornică să afle cât se poate de mult din obiceiurile din Iran, inclusiv posibilitățile de a efectua excursii, fiind mare iubitor al naturii. I-am recomandat ca la sfârșitul săptămânii să facă excursii până la Marea Caspică la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
convenții: minore lamentații și arpegii triste, tângă erotizantă ori, „sub clare nopți de Pampelună”, mirajul unor „țări cu cerul violet”, emfază, declamații teatrale în notă epicureană, expansivă, contrariate de frisonul morții, „poze” nostalgice sau, la rigoare, bagatelizând idila, cu un vioi accent, făcând mai tot discursul suspectabil. Sonorități exotice, livrești, afirmă pe alocuri relația cu o retorică impusă odată cu pleiada următoare, simbolistă, de poeți. Cu ezitări și obscurități, câteva tălmăciri (din Hugo, Petöfi, Leopardi sau Catulle Mendès) nu trec de faza
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
un sens aparte în nordul Dunării. Trebuie să ne întrebăm, dacă dacii din satele provinciei (106-275), încă incomplet romanizați, erau și ei incluși în rândul acestora. Nu trebuie să ignorăm, după 275, pe dacii liberi, cei din afara provinciei romane, pe "vioii și temuții" carpi (Iorga), care s-au instalat îndată aici după părăsirea oficială a provinciei. Un cercetător german se întreba "ce s-a făcut cu păstorii care nu sunt amintiți nici de Eutropiu". Iorga răspunde: "Acești transhumanți (păstorii) nu puteau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Din amintirile lui Vlad și Răzvrătire (ce pare a fi un roman) -, rămase în paginile ziarelor, el încearcă să deseneze personaje mai complicate, cărora le împrumută din propriile experiențe, dar analiza e precară. Cursive, cu unele descrieri reușite și dialoguri vioaie, sunt „legendele” unor locuri și amintirile despre personalități cunoscute. Acestea anunță medalioanele din Figuri ieșene. Fără să exceleze ca portretist, D. prinde liniile mari ale unei personalități, strecurând câteodată observații pătrunzătoare. O valoare deosebită ar fi putut avea lucrarea Iașul
DAFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
olteni aprigi, care dau norodului speranța izbăvirii. Însă vremurile sunt încă potrivnice, și dacă legendarul Iancu Jianu șetrarul se dă prins până la urmă, resemnându-se să devină un gospodar potolit, slugerul Tudor, pornit să schimbe „rânduiala”, cade ucis mișelește. Epicul vioi, deși fără suflu, ticsit cu o puzderie de amănunte ce aspiră să imprime narațiunii un colorit de epocă, este servit de un limbaj care se vrea cronicăresc, și în mimetismul lui e de o plasticitate căutată, arhaizant peste măsură. Povestiri
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
gușă a șopârlei sale critice”. Lovinescu este puțin iritat de polemismul agresiv și nediferențiat al tânărului său confrate și observă mereu cu un ochi vigilent și expert evoluția „verdei guși a șopârlei critice”. E mulțumit, în fine, când spiritul vindicativ, vioi, pasionat de amănunte trece la o critică comprehensivă, regăsind astfel calea cea bună, calea regală a criticii românești, cea deschisă de Maiorescu. Definiția dată de Lovinescu criticii lui C. (raționalism, intelectualism, spirit polemic, stil exact, voit sec) a fost preluată
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
colaborează la „Fapta” (unde e de înregistrat adevăratul său debut). A frecventat (în 1946) cenaclul Sburătorul, a colaborat la numeroase reviste și la principalele ziare din capitală, încredințându-le texte strict literare (fragmente romanești, schițe, nuvele) ori acoperind o publicistică vioaie, de atitudine, întinsă de la reportaj, impresii de călătorie, articol politic, chiar cronici literare până la virulenta cronică sportivă. În 1955, „Viața românească” îi publică nuvela Munca de jos, inclusă în Gloaba (1955), volum marcând debutul său editorial. Urmează un triptic „sportiv
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
Blaga îi era nepot. În publicistica lui B., preocuparea dominantă este aceea estetică. Chestiuni cum sunt arta și finalitatea ei (care este plăcerea de ordin spiritual) sau înrâurirea morală a artei își fac loc într-o suită de articole scrise vioi, fără pedanterie, apărute în „Tribuna poporului” (1897). Unele idei vor fi reluate în manualul Teoria dramei, cu un tratat introductiv despre frumos și artă (1899), bazat pe o informație cuprinzătoare, culeasă din studiile unor esteticieni germani (Fr. Th. Vischer, J.
BLAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285755_a_287084]
-
secretar general al Asociației Criticii Dramatice și Muzicale, iar în 1934 participă alături de Maria Filotti și I. M. Sadoveanu la Congresul internațional de teatru de la Moscova. Însemnările de călătorie din URSS, ca și cele din Spania, Portugalia și Cehoslovacia conțin vioaie narații de tip reportericesc, uneori cu o abilă tehnică a reorganizării elementului senzațional. SCRIERI: Balcicul în artă, București, 1931; Jean-Louis Forain, București, 1931; Plastica anului. 1930-1932, I-III, București, 1933; Giovanni Schiavoni, București, 1939; Gh. Asachi, București, 1957; Pallady, București
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
recenzii despre lucrările unor scriitori apropiați (I. Agârbiceanu), observații asupra unor traduceri și medalioane ale unor predecesori cu merite culturale. Ca ziarist, el trece repede de la nota strict informativă la foileton, alegând un fapt din actualitate, pe care îl prezintă vioi, detașându-i semnificația, uneori ascunsă. Aceasta însă îmbracă adesea haina unei „învățături”, un rol avându-l aici dubla formație a lui C., de teolog și de pedagog. Foiletonistica a facilitat, neîndoielnic, apropierea lui de literatură, dar tot ei i se
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
în „Lumea nouă”, semnând de obicei Clarnet (rar, cu inițiale: A.C., C.) sau fără a-și pune iscălitura, a colaborat cu anchete (literare, politice - îndeosebi la „Facla”) și reportaje, interviuri, cronici teatrale, plastice, muzicale, recenzii, pertinente comentarii pe teme externe, vioaie însemnări pe marginea unor probleme la ordinea zilei, traduceri la „Gazeta Mehedințului”, „Dreptatea”, „Tribuna”, „Țara noastră”, „L’Indépendance roumaine”, „Naționalul”, „Adevărul”, „Izbânda”, „L’Orient”, „Rampa”, „Aurora”, la care a lucrat ca redactor, „Propilee literare”, „La Nation roumaine”, „Vremea”, „Politica”, „Șantier
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
coloana vertebrală. Atunci când coloana este complet întinsă în față, puneți bărbia în piept, arcuiți coloana și ridicați din nou trunchiul în poziție dreaptă, împingând mâinile în genunchi și îndreptând șira spinării din coccis până la gât. Repetați într-un ritm destul de vioi, timp de două-trei minute. Acest exercițiu întinde coloana, aliniază vertebrele și stimulează nervii canalului spinal. Deschide cele două cananale majore, din față și din spate, ale circuitului Orbitei Microcosmice, ca și Canalul central Pătrunzător, care unește porțile energetice de pe creștetul
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
își avea capriciile lui. Pe neașteptate, cu repeziciunea săltăreață din filme, una dintre mătuși s-a îmbrăcat în alb, s-a lăsat înconjurată de rude adunate în jurul ei cu graba din cinematograful de epocă, pentru a se îndrepta în pas vioi și sacadat spre biserica în care s-a pomenit lângă un bărbat cu mustață, cu părul lins, dat cu briantină. Și aproape imediat - în memoria Charlottei nu au avut timp nici măcar să părăsească biserica - tânăra mireasă se înveșmânta în negru
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
despre viol... Vocea ei liniștită avea un accent care părea să spună: „Bineînțeles: știi deja despre ce este vorba... Nu mai e un secret pentru tine”. Confirmam intonația aceea printr-un șir de mici „da, da”-uri de o nepăsare vioaie. Mi-era foarte teamă că, după povestea asta, sculându-mă de jos, am să văd o altă Charlotte, un alt chip, purtând expresia de neșters a unei femei violate. Dar mai întâi mi s-a înfipt în creier o fulgerare
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mă lasă !” Și bietul om slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgând piciorul Încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur adânci, vioi și mari, Treceau lucioase umbre de eroi legendari. Opinca-i era spartă, căciula desfundată, Dar fruntea lui de raze părea Încoronată. Calică-i era haina, dar strălucea pe ea Și crucea ,, Sfântul Gheorghe “ ș-a ,, României Stea. “ Românul venea singur
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
nou, n-ai auzit-o pîn-acuma, numai eu. (recită Povestea codrului)] [ANA] Aide, Mimi, mergi acuma... să veniți când voi chema [MĂTUȘA] Mie nu-mi dai o guriță? [MUȚI] Nu mi-ești dragă ca mama. [II] 2260 [MĂTUȘA] Ce copil vioi e Mimi, ce drăguțu-i... {EminescuOpVIII 339} [ANA] Mătușică, E-ndărătnic, fără minte, tocmai de-asta îmi e frică. [MĂTUȘA] De n-ar fi ca al tău tată, care, Dumnezeu să-l ierte, Mi-a făcut viața-amară cu-ndărătnicele-i certe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de izvoare. CORUL SPIRITELOR COPACILOR Pe trunchi în sus Ușor ne-am dus, Suim, coborâm iară. Din vale-n deal Veniți în val, Cântări voi de primăvară! IONEL Cântări voi de primăvară. {EminescuOpVIII 388} COR O paseri voi Cu glas vioi Treziți pădurea cea veche. Prin munți de-a lung, Din văi ajung Cântări o mie-n ureche IONEL Cântări o mie-n ureche. COR Frumoasă ești Când te trezești, Tu, lume, -n căldură, lumină; După zăpezi Te-nseninezi, De tine-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vieții mii de izvoare CORUL SPIRITELOR COPACILOR În trunchiul gros, În sus și-n jos, Suim, coborâm iară; Din vale-n culmi Treceți prin culmi, Cântări voi de primăvară. IONEL Cântări voi de primăvară. COR Și paseri voi Cu glas vioi Treziți pădurea cea veche; De-a lung de stânci, Din văi adânci, Răsună-nmiit în ureche. [IONEL] Răsună-nmiite-n ureche. COR Frumoasă ești Când te trezești Tu, lume, -n lumină, căldură; După zăpezi Te luminezi Și inima noastră [se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
CORUL SP[IRITELOR] COP[ACILOR] Pe trunchi în sus Ușor ne-am dus, Suind, coborând iară; Din vale-n deal {EminescuOpVIII 417} Veniți în val Cîntari voi de primăvară. IONEL Cântări voi de primăvară [COR] O paseri voi Cu glas vioi Treziți pădurea cea veche; Prin munți de-a lung Din văi ajung Cântări înmiite-n ureche. [IONEL] [Cîntări înmiite-n ureche] COR Frumoasă ești Când te trezești Tu lume-n căldură, lumină După zăpezi Te-nseninezi De tine ni-i inima
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]