1,121 matches
-
irealitatea imediată aduce în prim plan nevoia evadării eului în ireal, impulsionat de dorința metamorfozării continue în vederea găsirii unei alte identități iar Inimi cicatrizate descrie demersul eșuat al personajului de a se folosi de eros pentru a avea libertatea mult visată. Personajul va înțelege că libertatea altuia nu este libertatea sa. Ultimul roman al lui Blecher pare o împăcare a eului cu sine, o acomodare cu starea sa, o coborâre în abisurile ființei în vederea identificării luminii interioare. Ceea ce nu oferă exteriorul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
realitate". Scenariile onirice ale personajului se pot interpreta prin prisma teoriei lui Carl Gustav Jung. În cartea sa, Amintiri, vise reflecții, autorul vorbea despre două modalități de interpretarea a viselor obiectivă și subiectivă. Conform interpretării subiective, fiecare obiect sau persoană visată este un aspect al celui care visează. Zidul părăsit este o ,,metaforă obsedantă" a prozei blecheriene, apare atât în primul roman cât și în cel de-al doilea. Interesant de observat este că, în primele scrieri, acesta este omologat acelor
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
-i place. Spațiile bune sunt invadate de rău. Este ceea ce Jung numește în aceeași carte: descoperirea umbrei, a dualității lucrurilor, în cazul de față o acceptare a umbrei din el însuși. ,, Locurile" sunt înfățișate cu acceptarea bivalenței lor. Alt spațiu visat, grădina, îl va descoperi, mai târziu, la sanatoriul din Berck. Visul determină realitatea să se întâmple. Tot acest spațiu îi va schimba și filosofia de viață: dacă am încerca totuși să credem că faptele sunt independente de noi, este suficient
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
viziunilor de nebunie" așa cum însuși pictorul o definea, pare împrumutată de Blecher în scrierea sa, naratorul-personaj accesându-și printr-o extraordinară gimnastică a minții subconștientul, pentru stimularea creativității sale artistice. Rezultatul acestui exercițiu se observă în reprezentările grafice ale realității transformate/ visate (piața colorată în alb și roșu sau grădina din vis devin spații ale unei suprarealități în care eul narator încearcă să se situeze). De cele mai multe ori, paginile romanului creează tablouri în care, în stil suprarealist, sunt ,,înghesuite" o mare cantitate
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
atribuie a posteriori o ordine și o logică absente" 397. În Vizuina luminată, naratorul-personaj va enunța explicit acest lucru, anticipat încă din primele sale romane: Poate că ar trebui să mă îndoiesc de realitatea acestor fapte și să le consider visate, poate că are trebui să mă îndoiesc de exactitatea lor, din moment ce mi se pare că desfășurarea lor îmi pare atât de logică. Poate că logica cu care se petrec nu este decât inventată de mine în timpul trezirii... Dar logica lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
le transformă în superstiție, astfel, fiecare cultură, tocmai din cauză că valorile ei nu sînt formulate decît simbolic, poartă în ea de la bun început termenul declinului, a cărui evoluție va avea urmări fatale. Credința este, încă de la originile ei, pasiunea față de misterul visat supraconștient și întrevăzut analogic în simboluri și imagini, dragostea activă, care preferă bucuria, armonia motivelor și a acțiunilor exaltării imaginative și plăcerilor. Superstiția este definită prin pasiunea exaltată față de imagini.Omul primitiv deja nu mai operează doar cu imagini verbale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
constați la Copernic de pildă cum, în cele două tratate scrise despre monedă, între 1515-1530, el nu face decît să reproducă doctrinele medievale. Riscul deprecierii sau supraaprecierii monetare, scăderea și creșterea prețurilor nu sunt considerate decît devieri pasagere de la norma visată a stabilității. În secolul al XVI-lea, francezul Jean Baudin reproduce conceptul lui Platon în Tra-tatul său despre Republică, elaborînd o teorie a "revoluțiilor", prin aplicarea la cîmpul politic a unei schițe de periodizare ciclică. Dar și în acest secol
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
funcțiile sale sunt mai complexe, poate indica informații despre numărul caloriilor consumate și chiar a pulsului (anumiți senzori). 6.6. Verificarea greutății corporale - un reper clasic Pentru multe persoane care să apucă să alerge, atingerea sau menținerea unei greutăți corporale „visate”, mult dorite, este unul dintre obiectivele majore. Dar, oare pot valorile greutății corporale să ne ofere și ale informații utile, care să ne ajute în controlul și planificarea ședințelor de jogging? Răspunsul nostru este afirmativ și îl argumentăm: verificarea greutății
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
admiterea la facultate. "I have a dream"gggg. 3. Comentariul hipervizat al lui Master X care prelucrează niște hărți pentru uzul Delfinilorhhhh uitând de Broaște, Rechini și Caracratițeiiii Onirologii vor spune într-o zi ce-a fost cu acel vis. Visat-am oare ce-a visat kaschwantikul Magistru? În acest caz, nimic nu e adevărat din cele de mai sus, nu s-au găsit probe că Elpi ar fi citit romanul și prin urmare cum se zice la filmele prea inspirate
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
angoase, cât și de excesul de violență pe care îl constată într-un univers aproape dezaxat. Poetul Doru Maximovici se așază, deloc întâmplător, într-un punct de hotar, între bine și rău, între teluric și celest, "între cinstita moarte/ și visata nemurire", pentru a-și putea exploata cu atât mai pregnant conștiința (limitei) umanului încarcerat "la apusul pragului/ dintre ființe/ acolo unde coroana de spini te face nemuritor", acolo unde "IUBIREA ȘI MOARTEA s-au cuibărit/ în trupul meu vremelnic/ acolo
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
continuă, ca într-un veșnic anotimp închis și rece (octombrie și decembrie sunt lunile în care este fixată istoria cuplului), poetul binecuvântează, totuși, apariția femeii. Căci femeia, convertită uneori într-un ciudat obiect al interdicției, alteori într-o Străină veșnic visată, "dulcea mea ucigașă", rămâne aceeași fascinantă forță, dorită, deși înstrăinată, oricum niciodată posedată cu adevărat. Cea mai mare parte a poemelor din volume detaliază, amar, istoria unui coup de foudre transformat în poveste de iubire (mereu te aleg), în care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la modă251. Parisul nu este doar istoria sau monumentele sale, el este orașul dorinței: priviri-fulger care se întâlnesc, lovituri în inima etc. Câte trasee urbane n-au fost întreprinse în căutarea misterioasei Pariziene, a frumoasei necunoscute? Parisul este orașul femeii visate cu disperare. Frédéric Moreau observa femeile care se plimbă: "Leș jours de soleil, îl continuait să promenade jusqu'au bouț des Champs-Élysées. Des femmes, nonchalamment assises dans des calèches, et dont leș voiles flottaient au vent, défilaient près de lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu viața angajamentul lor politic). Aceste trei tipuri de demersuri, filozofic, politic și etic, se regăsesc în dezbaterile secolului. 31 Astfel, cum menționează M.Ozouf [1999, p.69] pe parcursul secolului al XIX-lea coexista modelul aristocratic cu modelul de egalitate visata și inaugurată de unii din revoluționarii novatori, cum a fost Condorcet; și un al treilea model, care este cel al complementarității sexelor, al separării rolurilor și al separării dintre sfera privată și cea publică a existenței. 32 "Leș femmes, selon
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
défit, offerte comme une tentation." [Maupassant, L'inconnue, în La parure, p.687]. "Leș boucles de șa chevelure avaient comme une langueur passionnée" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.189]. Talia mică a doamnei Forestier este o metonimie a corpului feminin visat: "Elle était vêtue d'une robe de cachemire bleu pale qui dessinait bien să taille souple et să poitrine grasse" [Maupassant, Bel-Ami, p.25]. 109 " La béauté naturelle est savane tde cette svelte, fine et blonde personne qui semblait en
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
p.181]. 327 Visul de plecare definitivă cu Rodolphe al Emmei Bovary provine din încrederea că fericirea există altundeva. Amantul, care se definește prin opoziție cu soțul (care reprezintă intolerabilul), este cel care permite accesul la acest altundeva mitic. Răpirea, visata conform schemelor românești, este soluția-miracol. Utopia acestui vis este ironizata de Flaubert. 328 "Toute la vieille poésie des enlèvements nocturnes, des chaises de poste, des auberges, toutes leș charmantes aventures des livres lui passèrent d'un coup dans l'esprit
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
poate fi un partener fiabil, stabil și previzibil. De ce? Tocmai din cauza aroganței pe care o afișează. Acum și renta petrolieră s-a cam subțiat. Elanul țării lovite de criză nu e prea mare. Și atunci pe ce se bazează grandoarea visată? Pe iluzii? Pe arme? Problemele de fond ale Rusiei (sărăcia, demografia, autoritarismul ș.a.) rămîn, iar tensiunile cresc. Totuși, Rusia este, din nou, o țară care contează, care și-a recăpătat încrederea în sine, își apără interesele cu mai multă vigoare
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ivoriu și-ar revela înțelesul său ascuns și ar umple lumea de "fericire deplină", dând vieții "un sens precis, adevărat" (p. 209). În spatele psihodramei acesteia fabuloase, în care eroul își înscenează propriile perplexități și aspirații, se găsește codificat sensul ultim, visat, al unei interpretări fericite a absurdului lumii. Scrisul figurează ca metaforă a atingerii unei lizibilități totale a realului, o lizibilitate care nu poate fi, însă, decât ipostaziată metaforic și visată în delir, niciodată trăită cu adevărat. Concluzii Nu mai rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sa poveste, astfel că avem două istorisiri conduse succesiv de el-ul unuia și al celuilalt. În fine, cu A treia minciună, regăsim un simulacru de reunificare monovalentă, care succede modului de eterogenitate discursivă vizînd reprezentarea denunțului fracturii identității personale visate ca un ideal de continuitate. Dar acest dublu subiectiv spre care ne îndreptam, acest eu al instanței enunțiative își contrazice "misiunea" sacră, de unitate identificatoare, dat fiind că sfîrșitul ne aruncă într-un echivoc absolut și ne lasă plini de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
realism elementar, relevabil prin tipologiile clasice, precum cea a avarului, subliniază distanța pe care o ia noua estetică, ce evidențiază "o altă domnie decât aceea a realităților care trec, domnia ideilor eterne, degajate de orice senzualitate, acest paradis pierdut sau visat, unde nu accezi decât prin extaz". Pentru aceasta trebuie să ai în vedere "misticismul care are drept limbaj semnul, care evocă invizibilul prin simbol, care sugerează abstractul prin concret, absolutul prin finit și eternul prin efemer"110. Cum se poate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în speranța momirii „recalcitranților” și „refractarilor” juni români. Nu a fost nici pe departe așa, dovada zdrobitoare fiind numărul foarte mic al adepților, cel puțin la spațiul de referință al lucrării noastre. Mult așteptata și râvnita organizație de masă unică visată zi și noapte de liderii roșii, la care să adere dacă nu milioane măcar sute de mii de tineri, mai avea de așteptat. După cum vom vedea în acest episod, unificarea organizațiilor de tineret într-una singură controlată în totalitate de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și revitalizarea Europei culturale, adică a pieței comune și libere a ideilor, care s-a constituit de-a lungul veacurilor, în ciuda frontierelor, a limbilor și a statelor. Ce se întîmplă însă cu Europa politică, cea a statelor sale unite, mereu visată, niciodată realizată? După marea răscruce a anului 1989, care ne-a eliberat de regimul Aparatului și de amenințarea marelui Imperiu, Europa începutului de an 1990 se pune în mișcare haotic, deopotrivă către trecutul și către viitorul său. Națiunile din Centru
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cifra de 625.377.152 lei (din care 441.679.967 lei reprezenta capitalul social cumulat al tuturor unităților industriale din Bacău). Evident, împrumutul nu a fost contractat niciodată. Preocupat, la fel ca toți primarii Bacăului interbelic, de construirea mult visatului abator sistematic, Vasile Pavli (1928-1929) a reușit, în acest sens, să obțină din partea consiliului de administrație al C.E.C. aprobările necesare pentru un împrumut în valoare de 10 milioane lei. Semnată pe 20 martie 1929, convenția de împrumut fixa dobânda la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trecute, mai ales "în acela, scump nouă și nostalgic între toate, care fu al optsprezecelea [...], netăgăduit, în întreaga sa ființă, ceva vechi și mult nobil își tânguia sfârșitul." Pantazi prin alte trăsături străluminează condiția de orfan a lui Mateiu, noblețea visată și exotismul afișat ostentativ: "fermecător de trist [...] înfățișarea nobilă [...]. A român nu semăna iarăși..." După cum bine observa Barbu Cioculescu "Respinși de mediu și de prezent, Craii își croiesc o lume a lor de protocoale și de reverii, creație mateină în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ca să încheie procesul de creație cu cel mai mare fiu al marelui dramaturg, Matei, realizat atît de somptuos în Craii de Curtea-Veche, este un spectacol spiritual destul de caracteristic spre a atrage atenția unui biograf. Este poate un caz fericit, cînd visata știință a portretului moral, întrezărită de Saint-Beuve drept o "istorie naturală a spiritelor", s-ar putea cu succes încerca. Căci dacă este în mare parte o utopie a stabili "familii de spirite" între diversele individualități din cuprinsul unei literaturi, înlăuntrul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
la suprafață prospețimea, minunăția zorilor vieții. Dar oare nu e însăși cheia operei lui Rousseau acest impuls venit din străfundurile ființei și care-i face să confunde viziunea unei tinereți pierdute a lumii -a lumii de dinaintea istoriei cu vîrsta aceea visată, dar mereu prezentă, a timpului binecuvîntat din primii săi ani de viață? Recunoscînd fericirea, inocența uneia, revii la fericirea, la inocența celorlalte, starea de natură și starea de copilărie tind să se asimileze una celeilalte. La fel sau aproape la
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]