13,667 matches
-
ore întregi pe fereastră. V-am spus, primăvara asta este altfel. Pentru mine. Pentru ceilalți este la fel. Au plecat de acasă, au mers la slujbele lor nenorocite, s-au certat cu șefii sau au lăsat capul în pământ, ca vitele, au făcut ochi dulci colegelor sclifosite, cu ifose de vedete, și-au mâncat sandvișurile în pauza de masă, plescăind oribil, s-au fofilat prin decor, dând senzația că lucrează, apoi au plecat către case, au ajuns acasă, și-au pupat
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ales pe cei cuminți. BRADUL În vremea lui Ștefan cel Mare veneau des În Moldova , ca s-o cotropească și s-o pârjolească turcii.Și turcii veneau puzderie și fără număr și făceau numai rele: ardeau satele, omorau bătrânii, furau vitele și grânele, răpeau copiii și fetele și Îi duceau În neagra pribegie și amara străinătate. Ștefan cel Mare postea post aspru, mergea În munți la Daniil Sihastrul, se spovedea și se Împărtășea, apoi suna din corn, Își aduna vitejii, Încăleca
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și-l păzea când acesta vroia să se ascundă după nori, lipsind pământul de căldură și lumină.Îl amenința chiar pe bietul Soare, care obosea și el, că-l spune lui Dumnezeu că nu vrea să și facă datoria.Doar vitele aveau nevoie de fânaț, iar oamenii de grâne coapte.Soarele știa că moș Nicoară pe cât este de bun pe atât este de corect și de sever.Și nu se punea cu el. Cel mai mult moș Nicoară Îi iubea pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mai fusese până atunci. Nu plouase de mult timp, fântânile secau.Pâământul era crăpat ca vai de el, parcă era un moșnegel plin de riduri.Ierburile se Înroșeau și se uscau.Pădurile luau singure foc și trosneau În uscăciunea lor.Vitele se lungeau costelive și mureau de sete. Dar oamenii nu se Îndreptau. Atunci Foca a Înventat fulgerul.Supărat peste măsură de viața oamenilor numai ce-și Îndrepta mâna dreaptă În jos, că din ea și ieșea o rază de foc
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
rudă a ei care născuse gemeni, pentru a o ajuta la unele treburi În gospodărie.Tocmai atunci se Întâmpla ca asupra Sucevei să se năpustească turcii.Au dat buzna buluc, peste satele sucevene, aprizându-le și făcându-le cenușă, au furat vitele și au tăiat cu iataganele lor pruncii , femeile, bătrânii și bărbații, acolo unde i-au găsit : la cosit, la moară ori prin curți. Sânzâiana nu fusese la datorie, n-a aprins focurile pe dealuri, nu i-a putut Înștiința pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și l-au Învățat să-i respecte pe oameni și să nu uite că pe lumea asta există un Dumnezeu. Cu toate acestea, Sânt-Ilie crescuse făcând multe rele, umplânduși sufletul cu păcate mai mari ori mai mărunte.Slobozea câte o vită din pripon și o mâna câtre un lan verde, răsturna gardul vreunui sătean, fugărea copii cu jordia și câte și mai câte nu făcea. Tatăl lui, om bătrân și cumpătat, mereu Îl dojenea să se liniștească, deacum e om În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ PÂNĂ LA 1945, ANUL SFÂRȘITULUI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Așezat la o intersecție de drumuri, la un vad al Siretului, târgul Lespezi era un debușeu al târgurilor din Botoșani, Hârlău, Fălticeni, Tg. Neamț, unde se vindeau vite, felurite mărfuri autohtone și străine. Târgul săptămânal (de vineri) și iarmarocul anual (de Sf. Ilie), era nu numai un loc de desfacere de mărfuri, dar și un popas înainte de a porni pe drumurile Moldovei de la 1800. Proprietarii localității Lespezi câștigau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Codr., vol. II, pag. 96). În același an, moșiile Brăteni, viitorul Târg Lespezi aparțineau Spătarului Constantin Negre și Banului Ioan Pătrașcu, care erau cumnați. Vecini la Sirețel erau Stavarache Bosie și Nicolae Bosie, care s-au opus înfiițării târgului, deoarece vitele care erau aduse la târg sau crescute pe Imașul târgului pentru a fi vândute le stricau moșiile. În preajma unirii Moldovei cu Muntenia (1859), zona Pașcani cunoaște o serie de frământări și revolte țărănești, din cauza condițiilor grele ale învoielilor agricole încheiate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
târgurilor, Lespezi figura cu 26 de familii evreiești; în 1879, existau 100 de familii, în 1894 erau 300 de familii, iar în 1930 existau deja 1039 de persoane. Evreii făceau comerț cu băuturi spirtoase, mărunțișuri, piei de animale, negoț cu vite, cherestea și luau în arendă moșii, cârciumi și mori. Erau, de regulă, argintari, blănari, cizmari, croitori, măcelari, cofetari, medici, funcționari sau lăutari. Prin activitățile lor au contribuit la apariția relațiilor de tip capitalist, ajutând la modernizarea economiei, cât și a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime. Fără a folosi îngrășăminte, în afară de cenușa vegetației arse și a gunoiului de la vite, producțiile erau mici. Aratul se făcea cu unelte primitive: plugul de lemn cu brăzdarul de fier a dăinuit până după al doilea război mondial. Aceste pluguri uneori erau trase de mai multe perechi de boi sau cai. Au apărut apoi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și pomana porcului, care era o masă comună cu apropiați. Cei care posteau amânau tăierea porcului în zilele Crăciunului, obicei care se păstrează și astăzi. În seara de Sf. Andrei (30 noiembrie), ca și de Crăciun, se ung cu usturoi vitele și grajdurile, ca nu cumva spiritele rele să omoare animalele. Tot în acea seară, fetele se uitau în oglindă pentru a-și vedea ursitul. Nu aveau voie să măture și să scoată gunoiul din casă, să se pieptene sau să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
s-a stricat o roată la car, știți să vă duceți la rotar; când vă trebuie o sobă nu chemați pe popă să v-o facă, ci un meșter care se pricepe la treaba asta; când vi se îmbolnăvește o vită vă duceți și într-al șaptelea sat la unul care se pricepe la boale de vite; însă când se îmbolnăvește unul de-al casei chemați întâi pe mama Măriuca, pe cumătra Ilinca ori pe mătușa Catrina; la urmă pe părintele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o sobă nu chemați pe popă să v-o facă, ci un meșter care se pricepe la treaba asta; când vi se îmbolnăvește o vită vă duceți și într-al șaptelea sat la unul care se pricepe la boale de vite; însă când se îmbolnăvește unul de-al casei chemați întâi pe mama Măriuca, pe cumătra Ilinca ori pe mătușa Catrina; la urmă pe părintele, ca să nu moară omul negrijit; iar la doctor nu va gândiți ori, dacă vă aduceți aminte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
casă opulentă, plimbări cu iahtul, haine de firmă, o mașină de lux și mese în locuri exclusiviste. Ramona a postat recent pe Facebook câteva fotografii cu deliciile culinare cu care tocmai se delectase: brânză Burrata, foie gras și carpaccio de vită. Unii dintre fani au luat-o însă peste picior. "Așa mâncai și la Bacău?", a înțepat-o una dintre admiratoarele ei, dar Ramona a răspuns imediat: "D-na Irina, la Bacău mâncam iahnie de fasole asezonată cu niște murături ca
Lux extrem! Ramona Gabor nu doar poartă aur, ci mănâncă aur by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72059_a_73384]
-
dublu poate fi citit și ca o versiune literară a faimosului eseu al lui H.-R. Patapievici, Omul recent. Când cele două realități antitetice sunt puse față în față, opțiunea autorului este cât se poate de clară: "Ce lipsește? Răgetul vitelor seara, când veneau de la pășune, felinarul din grajd la ora mulsului, cântecul cocoșilor înainte de a se crăpa de ziuă, scârțâitul cumpenelor de fântână când se adăpau vitele, zgomotele unui mecanism în stare de funcționare. Ori sentimentul că toate lucrurile sunt
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
în față, opțiunea autorului este cât se poate de clară: "Ce lipsește? Răgetul vitelor seara, când veneau de la pășune, felinarul din grajd la ora mulsului, cântecul cocoșilor înainte de a se crăpa de ziuă, scârțâitul cumpenelor de fântână când se adăpau vitele, zgomotele unui mecanism în stare de funcționare. Ori sentimentul că toate lucrurile sunt în cursul timpului, nu în afara lui?" Ce s-a câștigat astăzi când s-au pierdut toate acestea? Nimic. Totul a fost pervertit, vechiul sat s-a ofilit
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
tărie, cruzime și elevație spirituală ca doamna RokujÜ: femei din familii aristocrate, instruite și foarte cultivate, pline de talent și de spirit posesiv. Domnișoara Christina distruge tot în viață și în moarte: femeile familiei par apăsate de un blestem, pier vitele și păsările, strigoiul cere mereu sângele și vlaga celorlalți. "Mortul viu" se supune unei fatalități pe care cititorul trebuie să o descopere singur. În Măștile se ascunde alt secret: Mieko TaganÜ se răzbună pe cei doi bărbați, soțul și iubitul
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
o asemenea dinamică, Russo își privește copilăria ca pe un paradis pierdut. în deceniile următoare, topos-ul în cauză va deveni loc comun al literaturii noastre, însă Alecu Russo l-a formulat cel dintîi. "Părul, cu locul bătut pinpregiurul de vitele satului lui, ce singure astăzi mai țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce nu se mai află, albind pe troscotul verde al ogrăzii mari, mari și întinsă; livada din dosul curței, biserica cu ținterimul pestriț de iarbă lungă, de sulfină
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
Doina Condrea Derer Cîștigător al premiului Viareggio 2006 pentru proză este volumașul (Vite di pascolanti), conținînd trei povestiri ale lui Gianni Celati, apărut în colecția Gransasso a unei edituri mai puțin cunoscute din Roma, Nottetempo. Pînă în prezent, premiul, datînd din 1929, a fost adjudecat mai ales de cărți apărute la prestigioasele edituri
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
împiedicat să se perceapă întinderea șuvoaielor. La căderea nopții ploaia măruntă lovită de rafale de vânt a smuls din rădăcină copaci mari pe care curenții îi târau apoi spre podurile de piatră, curând distruse, doborând totul în jur, grajduri și vite, care și căruțe. Chiar și vreo doi, trei bătrâni, luați de torent, au dispărut fără urmă. Colosalele butoaie de lemn de la Crama Regională, deși pline și bine priponite, au fost zvârlite de ape în porțile înalte, balamalele s-au desprins
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
există și un butoi ruginit, în care, într-adevăr, se află niște gunoaie. Ambalaje. Declarate, ca atare, gunoaie. Nu mai există nici un dubiu asupra lor. Obiecte epuizate. Anacronice. Dar care pot fi resubstanțializate. Ceva de genul ochiul stăpânului care îngrașă vita. [...] Praful - cuvânt-cheie. În sens citadin, ține de igienă, în sens rural, ține de ornamentică, aș zice. Praful la țară are un fel de funcție artistică. La oraș el se șterge, e antipatic. La țară evocă nostalgic, face parte din peisaj
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
Cea mai veche și mai cunoscută imagine este, probabil, "a se uita ca vițelul la poarta nouă, în care privirea descumpănită devine indiciu al ignoranței, al nepriceperii. Expresia, suficient de transparentă, e legată de rutina vieții rurale tradiționale, de întoarcerea vitelor pe la casele lor, ca în Sburătorul lui Heliade ("a satului cireadă ce greu, mereu sosise"). La fel de cunoscută e comparația "a se uita ca mîța-n calendar", comentată de G.I. Tohăneanu (Dicționar de imagini pierdute, 1995, p. 79) și pe care Stelian
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
și celelalte gospodării ale populației care dețin vii pe rod vor preda unităților Ministerului Industriei Alimentare, pe bază de contracte, pentru fondul centralizat al statului, din producția de struguri realizată, în raport cu soiurile cultivate, următoarele cantități de struguri: a) Struguri de vită altoita și indigena: ... - peste 150 ari 70 56 43 33 b) Struguri de vită hibrizi producători direcți: Articolul 4 Încheierea, de către toate categoriile de producători, a contractelor anuale de livrare a legumelor de cîmp, cartofilor, fructelor și strugurilor, inclusiv pentru
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
Industriei Alimentare, pe bază de contracte, pentru fondul centralizat al statului, din producția de struguri realizată, în raport cu soiurile cultivate, următoarele cantități de struguri: a) Struguri de vită altoita și indigena: ... - peste 150 ari 70 56 43 33 b) Struguri de vită hibrizi producători direcți: Articolul 4 Încheierea, de către toate categoriile de producători, a contractelor anuale de livrare a legumelor de cîmp, cartofilor, fructelor și strugurilor, inclusiv pentru culturile succesive și recolta a doua, se face, în mod obligatoriu, pîna al 1
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
funcționare exclusiv diurnă, ar trebui să fie posibil. - Nu vă pot promite nimic. Într-adevăr, baca-lau-rea-tul se cere o singură dată. Dar am și capete fără bacalaureat deloc. Văcarii, bunăoară... - Spuneați că aveți doar capete urbane. - Ai noștri își pasc vitele la porțile orașului. Sunt văcari urbani. Din ceilalți nu luăm. - Nu vreau văcari. - Mă rog, nu insist. Mai ales că nu avem foarte mulți. Voiam să vă fac un serviciu. Din cauza bacalaureatului. Mai există câteva profesiuni fără bacalaureat, dar alea
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]