34,796 matches
-
footnote I. Popescu-Pasărea, după N. Apostolescu - Laudă, suflete al meu, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 88, s. 1. footnote> Simplitatea arhaică a motivelor muzicale inițiale propuse de către Enescu în Preludiu, lasă loc pentru dezvoltarea ulterioară a acestora. În viziunea enesciană o primă dezvoltare a motivului inițial, se realizează prin păstrarea nucleului motivic și atașarea anterioară și posterioară a unor elemente melismatice. Ex. nr. 4: George Enescu -Preludiu la unison, m. 9-11 Structura melismatică finală, formată prin succesiunea de cvarte
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
și dacă Părinții Bisericii și teologii ei au dedicat pagini nenumărate acestui mareț praznic, poeții acești zefiri ai slovelor nu puteau rămâne mai prejos și, cu atât mai puțin, poeții români. Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu, prezintă În poezia "Înviere" viziunea cosmică a nespusei bucurii pascale. "Un clopot lung de glasuri vuii de bucurie/ Colo-n altar se uită și preoți și popor/ Cum din mormânt răsare Christos biruitor/ Iar inimile toate s-unesc În armonie/ Cântări și laude-nălțăm/ Noi
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Gyr, În poezia "Săptămâna Patimilor" afirmă : "Dă-ne iubirea Ta ! Dă-ne putere/ Din clipa Încleștării-nsângerate/ Să ne primim cuiele și fierea/ Ca Tine-n marea Ta singurătate". Tot el, În poezia "Iisus În celulă" are Într-o noapte viziunea intrării Mântuitorului În celula unde fusese Întemnițat sub aberante motive acuzatorii. "Azi noapte Iisus mi-a intrat În celulă./ O, ce trist și ce-nalt părea Christ/ Luna venea după El În celulă/ Și-l făcea mai Înalt și mai
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Elena Șorban, cimec.ro, 6 decembrie 2010). Trebuie precizat faptul că soprana Carmen Gurban s-a clasat în vârful distribuției în ceea ce privește aprecierile publicului și ale presei, iar aceasta se datorește unei interpretări în care variabilele au fost determinate conform unei viziuni unitare fără a fi cu totul epuizate astfel încât personajul și-a păstrat un anume mister care a dat frâu liber imaginației spectatorului. Acest exemplu arată că realizarea unui spectacol de calitate presupune conștientizarea importanței variabilelor și determinarea lor prin analiza
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
footnote Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, Viața și scrierile Sfântului Maxim Mărturisitorul, în col. Filocalia ..., vol. II, București, Editura Humanitas, 1999, p. 22. footnote>. Așa cum am precizat deja<footnote Vide supra. footnote>, la Sfântul Grigorie al Nyssei, există viziunea extatică a lui Dumnezeu în „întunericul luminos”, „întunericul divin” - ὀ λαμπρός γνόφος, ό θειος γνόφος - și citim în opera autorului nostru patristic de o „vedere prin nevedere” - εν τούτω γαρ αληθής εστίν ειδησις του ζητουμένον, το εν τούτω το ιδειν
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Nyssa ..., p. 310. footnote>, și repudiază chiar și „actul Intelectului pe care odată îl iubea atât de intim”<footnote Plotinus, Enneads, VI.7.35, loc. cit. footnote>. Când sufletul caută Divinul, aceasta este cea dintâi surprindere a conținutului intelectual al viziunii, iar a doua, înaintarea și primirea divinului, a uniunii cu „Unul”<footnote Ibidem, VI.7.35. footnote>. Această stare este mai elevată decât cea de contemplare, și este atinsă atunci când intelectul uman obține viziunea sursei inteligibilului, al singurului bine și
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
dintâi surprindere a conținutului intelectual al viziunii, iar a doua, înaintarea și primirea divinului, a uniunii cu „Unul”<footnote Ibidem, VI.7.35. footnote>. Această stare este mai elevată decât cea de contemplare, și este atinsă atunci când intelectul uman obține viziunea sursei inteligibilului, al singurului bine și, absorbit de impulsul iubitor, aspiră să se amestece cu el, încetând orice activitate intelectuală<footnote Există o controversă legată de condiția identității lui Unul și a sufletului la Plotin. Armstrong declară că sinele nu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
se vedea Bussanich pentru o poziție contrară. A. Armstrong, Plotinian and Christian Studies, Variorum, 1979; Bussanich J., The One and its relation to Intellect in Plotinus, Leiden, 1988; Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>. În viziunea lui Plotin, pentru sufletul în unire cu Unul există un extaz autentic, în sensul unei ieșiri din sine. În acest urcuș sufletul nu devine Nous, nici Nous-ul (= Mintea, Intelectul) nu devine Unul: el trece din el însuși în altul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
stuporis», când mintea este înspăimântată și uluită de recunoașterea lucrurilor mărețe și minunate”. Ultima propoziție îi aparține fără echivoc lui Origen, nu traducătorului său, Rufinus; de asemenea, din examinarea întregii predici reiese clar că nu se referă strict la o viziune mistică, ci la o formă de recunoaștere sau înțelegere teologică<footnote A se vedea Hal Koch, Pronoia und Paideusis, Berlin și Leipzig, 1932, p. 333 338. footnote>. Origen, comentând asupra pasajului biblic I Tes. 4, 14-7<footnote „Căci aceasta vă
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Omilii la Geneză, X, 5; Comentariu la Ioan, XIX, 4), al beției sau al „entuziasmului” (de exemplu, Comentariu la Ioan I, 30; Despre principii, IV.I.6; conform Comentariului la Cântarea Cântărilor, III.185.24 sq., 220.15 sq.), al viziunii (de pildă, Omilii la Numeri, XXVII, 12.273.20 sq.; Sel. In Ps., P. G. XII, col. 1349C sq.) sau al „vederii față în față” (de exemplu, Despre principii, I.1.2; Omilii la Ioan, III.1 ), este frecvent utilizat
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
footnote Collection I, 63.6. footnote>. În timp ce aceasta este singura mențiune a „beției treze” în cadrul omiliilor, incidențele mai generoase ale „beției” indică o influență subiacentă indubitabilă pentru această frază. Aceste incidențe sunt în general de natură revelatoare, în aceea că viziunile despre care se vorbește pot fi primite într-o stare de beție. Principalul context este unul al evoluției creștinului, al rolului liberului arbitru în viața credinciosului și al călătoriei spre uniunea supremă cu Divinul. Beția, pentru Sfântul Macarie este o
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
anumite momente la măsura (libertății posibile) și știu că nu există om desăvârșit”<footnote Ibidem, omil. VIII, 4-5, în PSB, vol. 34, p. 127-128. footnote>. Această unire sau uniune cu Dumnezeu și Raiul va fi o stare permanentă, dar receptarea viziunilor și revelației în stare de beție tranzitorie prezintă similitudini cu înțelesul conferit profeției în lucrările lui Filon<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius ..., p. 312. footnote>.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de maximă importanță: a) Compozitorul a descoperit, a cunoscut și însumat fenomenele prezente din sec. al XX-lea, obținând astfel sinteza organică a întregii experiențe majore dobândite de muzica apuseană în domeniul stilului de cameră. Și-a definit prin această viziune clară un concept propriu și original, care îl situează ca pe unul dintre cei mai de seamă exponenți ai stilului de cameră. Ponderea violonisticii enesciene care l-a determinat pe compozitor la modelarea unor soluții rapsodice, improvizatorice și plenar concertante
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
SIMION LIFTNICUL de PETRU CIMPOEȘU Spre deosebire de alți autori contemporani, Petru Cimpoeșu depășește viziunea grotescă a comunismului, abordată obsesiv, valorificând tranziția din perspectiva relației dintre individul obișnuit și o instanță superioară alterată, un Dumnezeu redimensionat În funcție de cerințele unei societăți Încă influențate de regimul totalitar. Cimpoeșu realizează radiografierea acestei perioade de tranziție printr-o metodă
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
Astfel, nici în aceasta nu se contemplă vreo margine și creșterea ei în bine nu e circumscrisă de vreun hotar”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, VI, în PSB, vol. 29, p. 191. footnote>. Sfântul Grigorie a expus o viziune despre lume, potrivit căreia cosmosul a fost creat în așa fel încât bogăția binelui divin să poată lucra. Trupurile noastre sunt receptacole ale „celor bune” și, pe măsură ce se hrănesc, cresc și au nevoie de și mai multă hrană divină. Participarea
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
la esența Lui, o participare prin slavă, acceptată în credință, care include a fi participanți la slava lui Hristos<footnote F. W. Norris, „Deification: consensual and cogent”, în Scottish Journal of Theology, 49.4, 1996, p. 428. footnote>. Deci, în viziunea Sfântului Grigorie, creaturile pot participa la însușirile lui Dumnezeu, dar nu pot niciodată obține identitatea de natură cu El (τὴν τῆς ϕύσεως ìδιότητα). Sfântul Grigorie de Nazianz ne învață exact același lucru<footnote P. G. XXXVI, col. 628C. footnote>. Cu toate că
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
apă”. Urmează pasaje În care tulburările erotice reproduse eclipsează din nou orice reprezentări onirice. Nici cea de-a treia parte a romanului nu face notă discordantă de la limbajul deja consacrat. „Kenya, mon amour” sau „Doamnele Îndrăgostite vin din viitor” modelează viziuni de o vulgaritatea puerilă. Fric este un roman atipic, mostră a livrescului vulnerabil. A faptului că răspântia ce desparte rafinamentul stilistic de vulgaritate nu a fost niciodată mai fragilă. Rămâne opțiunea autorului să aleagă calea. Și a cititorului să o
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
Savatie Baștovoi, având ca subtitlu „Amintiri dintr-o copilărie ateistă”, propune o incursiune În trecutul sovietic și, implicit, În nihilismul unei societăți controversate, fără reper. Pledând pentru scrisul autobiografic, romancierul Își dezvăluie concepția despre credință, artă, dragoste, cultură, dar și viziunea asupra influenței contextului istoric, pe măsură ce rememorează Întâmplări dintr-o copilărie marcată de un tată propagandist al ateismului științific și o tinerețe efervescentă, guvernată de incertitudine. Acest elan artistic este exprimarea unei dorințe de recuperare a timpului pierdut, care se intersectează
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
este și ceea ce se percepe. În cele din urmă, De vei lua aminte la greșeli apare ca un melanj interesant de tehnică și tematică, pe fundalul a două lumi opuse din atâtea puncte de vedere. Influențele culturale, percepția lor și viziunea asumată asupra vieții construiesc un personaj complex, interesant, Întro interacțiune perpetuă și vie cu mediul din România și devenirea interioară.
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
a procesului de desăvârșire, fiecăreia corespunzându-i o formă a acestui avânt, care determină dezvoltarea capacității sufletului de participare la bunurile dumnezeiești<footnote Această împărțire a diverselor etape ale vieții spirituale nu este singura la Sf. Grigorie; foarte apropiată de viziunea asupra cărților lui Solomon este ideea că, de asemenea, Psaltirea are un skopos unic: ascensiunea în virtute spre desăvârșire. Astfel, de la Psalmul 1 la 150 suntem conduși de la începutul până la sfârșitul vieții spirituale, care este participarea la fericirea absolută, cea
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
articole/images/80405400f4 Ilie%20%20Epectaza%20la%20Sf.%20Grigorie%20Ny ssa.pdf p. 21, p. 7. footnote>. Obiectul Proverbelor este de a trezi această dorință de Dumnezeu, revelând prețul bunurilor duhovnicești. Este sensul iluminării, principiu al vieții spirituale, Și pe care viziunea Rugului arzând din De vita Moysis o reprezintă. „Învățătura Proverbelor începe prin a descrie Înțelepciunea, explicând într-un mod divers Și multiform Șarmul frumuseții de nedescris, în măsură de a ridica spre participarea (μετουσία) la bunătăți, nu prin necesitate Și
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Origen, Comment. in Cant. Cant., edit. Baehrens, 194.6-13; trans., 198; cf. Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism” ..., p. 159. footnote>. Origen arareori vorbește în termeni atât de pasionali. Sfântul Grigorie de Nyssa construiește pornind de la viziunea lui Origen, dar pe care o elaborează în cadrul programului propriu de „pasiune fără pasiune”. Ca Și Origen, asociază „rana din dragoste” a Cântării cu „săgeata aleasă” a lui Isaia, Și anume Hristos, dar apoi explorează noi dimensiuni intelectuale Și afective
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
este de a „Încetini viteza psihologică”, pentru a dezvălui toate nuanțele vieții intime.” În ceea ce privește dimensiunea mitologică, este speculată obsesiv imaginea titanului Greciei Antice, Prometeu, imagine ce se dorea, de către tabăra opusă Fundației, Frăția, a fi asociată tinerilor germani care, În viziunea lor, trebuiau să dobândească trăsături și calități masculine superioare. Mitul speculat Îl are În centru pe zeul evocat anterior, Prometeu, dar și pe fratele său contemplativ, Epimeteu, un alt titan ce se presupune că a creat bărbații din argilă și
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
monedă de schimb” și „talisman” Împotriva vremurilor de restriște. Inserând discret fictivul În realitate, Felix creează povești cu o structură complexă, cu iz oriental, care nu modifică Însă realitatea istorică și nici nu o contrazic. Prin intermediul lor, personajul Își reconfigurează viziunea despre lume, exprimându-și trăirile și aspirațiile. În matematică numerele reale și, prin urmare, realitatea au o reprezentare liniară, În vreme ce numerele complexe se extind pe tot planul, capătă o dimensiune În plus. În roman, perspectiva dată de considerarea modelului complex
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
Silveștri la pupitru. Urmează alte două puncte de intersecție importante a celor două traiectorii profesionale: Oratoriul Patimile Domnului dirijat de Silveștri la cea de-a doua și a treia reprezentație din anul 1946. Reamintim aici privirea comparativa a celor două viziuni dirijorale realizată de Virgil Gheorghiu în revistă „Lumea” din 28 aprilie. Oratoriul Bizantin de Crăciun „Nașterea Domnului” cuprinzând părțile: I. Bună Vestire; ÎI. Nașterea; III. Magii, a fost reprezentat în primă audiție la 21 dec. 1947 și 5 ianuarie 1948
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]