9,098 matches
-
evadat din captivitate, al doilea a refuzat evadarea, voind să ducă experiența suferinței pînă la limita ce-i fusese hărăzită. Malraux contemplă lumea în veșnica ei mișcare și metamorfoză. Grosjean vrea s-o descopere în puritatea ei originară. Iconoclast prin vocație, Grosjean, ca și Pascal, crede în vanitatea picturii, considerînd imaginile drept văluri înșelătoare, interpuse între conștiință și realitate. Malraux vede în ele moduri diverse și la fel de îndreptățite de a transfigura realitatea, făcînd-o astfel să dureze". Sau o interpretare dată lui
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
Cotruș, credem că fără dreptate: "Bacovia este expresia unei subiectivități exacerbate, care e fără posteritate: a fi bacovian înseamnă a te nega pe tine însuți". Adevărul e că Bacovia poate fi regăsit nu doar în imitatori servili, ci și în vocații congenere, de la Ion Caraion la M. Ivănescu, Dan Laurențiu și mai cu seamă Ileana Mălăncioiu. Ovidiu Cotruș - Dialoguri, Ed. Cartea Românească, București, 1999, 268 pag., preț neprecizat. P.S.: O ciudată inadvertență se ivește în Epilogul volumului de care ne-am
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
aprilie - SOARELE trece în constelația Taurul. l 23 aprilie - MARTE în conjuncție cu LUNA. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor Sâmbătă, 19 aprilie Calistrat Hogaș Cu 55 de ani în urmă s-a născut prozatorul român Calistrat Hogaș. Povestitor baroc, cu vocația sublimului și a ironiei, a evocat în scrierile sale peisajul carpatin și oamenii de munte („Amintiri dintr-o călătorie“, „În munții Neamțului“, „Pe drumuri de munte“ ș.a.). Duminică, 20 aprilie Harold Lloyd Acum 110 ani s-a născut actorul american
Agenda2003-16-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280921_a_282250]
-
Gustavo Dessal Gustavo Dessal ( născut la Buenos Aires, în 1952) îmbină în chip fericit activitatea de psihanalist cu vocația de scriitor. Este membru al Asociației Mondiale de Psihanaliză, profesor și conferențiar la diferite universități din Madrid - unde s-a stabilit din 1982 -, Barcelona, Granada, Murcia etc. Din operele sale în proză, se remarcă romanele Principio de incertidumbre („Principiul incertitudinii
Eu am fost ea uneori by Gustavo Dessal () [Corola-journal/Journalistic/2789_a_4114]
-
pură din primul modernism; a grefat apoi aceste cuceriri pe trunchiul unui clasicism fundamental, fără vîrstă, descins din moștenirea europeană străveche. Rezultatul: ivirea în literatura română interbelică a unui fel de Lord Tennyson local, cultivator de poezie potolită și cu vocație oficială, în sensul acceptării ei de cît mai mulți cititori. Așa cum Tennyson întrupase, poetic, epoca victoriană în variantă academică, tot așa Ion Pillat a scris poezia unei belle époque românești prelungite, trecută de pragul Marelui Război - un fel de perioadă
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
Concert de vioară și orgă l „Dublu Teglas“ la Millenium Deși se numesc Marta Teglas și Amalia Teglas și sunt amândouă foarte talentate, e doar o coincidență de nume, unica lor familie comună fiind muzica, pe care o slujesc cu vocație și pasiune. Împreună cu oficiul diecezan de muzică sacră din cadrul Episcopiei romano-catolice Timișoara, cele două muziciene invită publicul duminică, 2 februarie, de la ora 19, la Biserica Millenium din cartierul Fabric, la un Concert caritabil de vioară și orgă. Eveniment muzical cu
Agenda2003-5-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280640_a_281969]
-
baletul, pictura sau opera, oameni plătiți ca starurile de la Hollywood doar ca să dea savoare unei farfurii în care încap ușor cinci zerouri în dolari, sunt totuși extrem de puțini. Aproape la fel de puțini sunt cei care, plătind bani grei și dovedindu-și vocația de artist, ajung să le fie acestora discipoli, apoi, la rându-le, creează Academii de arte frumoase... și gustoase. Unul dintre aceștia foarte puțini este Antonio Passarelli, maestru bucătar la Restaurantul Boavista. „Personaj“ cu totul ieșit din comun, artist și
Agenda2003-9-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280757_a_282086]
-
cald și mai prietenos de pe pământ“: România. La cratiță, bărbații sunt artiști O vorbă puțintel misogină, puțintel nedreaptă, zice că la cratiță e locul femeii, dar că artiștii-bucătari sunt întotdeauna bărbați. E însă o artă scumpă și devoratoare și, dincolo de vocație, celebritatea se coace și se păstrează greu. În 1992, Antonio Passarelli și-a deschis primul restaurant în Timișoara, pe Calea Lipovei, „Pozzo dei Desideri“. Asaltat de italieni dornici să mănânce ca la „mama acasă“, localul devine neîncăpător. Maestro italiano îl
Agenda2003-9-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280757_a_282086]
-
vest. SATURN - vizibilă seara în sud și dimineața în vest. agenda aniversărilor Sâmbătă, 22 februarie Tudor Mușatescu Cu un secol în urmă s-a născut dramaturgul și romancierul român Tudor Mușatescu. A scris schițe, romane, piese de teatru, adevărata sa vocație dovedindu-se a fi teatrul, în special comedia („Titanic vals“,„... Escu“, „Visul unei nopți de iarnă“ ș.a.), el fiind considerat de critici un fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialene de moravuri, prin tipologie, situații și dialoguri spirituale. Marți
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
de computere personale erau conectate la Internet. La scurtă vreme, Organizația Națiunilor Unite și Casa Albă devin instituții „on-line”, creând modelul îmbrățișat de majoritatea covârșitoare a instituțiilor și organismelor internaționale, care au găsit în Internet posibilitatea de a-și demonstra vocația deschiderii și transparenței. Modalitatea de comunicare electronică devine atât de populară, încât Consiliul Europei ajunge să lanseze în 2000 inițiativa politică „eEurope - O societate informațională pentru toți”. Sigur, în paralel se discută și pericolele noului mediu de comunicare, pe care
Agenda2003-11-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280806_a_282135]
-
și se bucura de orice nouă carte pe care o publica cineva. Poate pentru că se lansase, ca poet, într-o echipă, având mereu și camarazi, și repere. Poate fiindcă văzuse că nimic nu se urnește ușor și căpătase o anumită vocație de facilitator, și la cursurile de scriere creativă, și-n vremelnicele funcții universitare. Nu pierdem, deci, nedrept de devreme, doar un scriitor de anvergură, ci și un ferment. Dumnezeu să-l odihnească!
Liniile morții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2654_a_3979]
-
legați de dregătoria mare. Previziunile s-au adeverit, ei vânează în haită, se apără cu armamentul din dotare, se aplaudă reciproc"; În cartea celor 322 de vorbe memorabile, ale lui Petre Țuțea, stă scris negru pe alb: "Americanii n-au vocație, ei gândesc negustorește". Adevăr grăit-a teologul și filosoful român, americanii îl invocă pe Dumnezeu ca să le binecuvânteze prăvăliile, exercitând stăpânirea lumii doar la casele de bani". Cum e firesc, în cadrul unor rostiri de mare deschidere interpretativă, când se aduc
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
care îl voi da e o confesiune: îmi amintesc de un mare profesor de-al meu din facultate, Mihail Iordache, era primul decan al proaspăt-reînființatei Facultăți de Litere la Suceava în anii ’90, care ne spunea că un intelectual fără vocația începuturilor este un om pierdut. Și că marii intelectuali nu au stare, trebuie să tot înceapă, că s-or găsi alții să continue. Eu am învățat secretul începuturilor de la Iordache, în anii în care România reîncepea. Nu știu ce alte vocații oi
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
fără vocația începuturilor este un om pierdut. Și că marii intelectuali nu au stare, trebuie să tot înceapă, că s-or găsi alții să continue. Eu am învățat secretul începuturilor de la Iordache, în anii în care România reîncepea. Nu știu ce alte vocații oi fi având eu, dar vocația începuturilor cu siguranță o stăpânesc bine. Și ce început mai frumos îmi puteam dori decât un lectorat nou înființat în străinătate? Era o provocare pe care nu puteam să o las să-mi scape
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
pierdut. Și că marii intelectuali nu au stare, trebuie să tot înceapă, că s-or găsi alții să continue. Eu am învățat secretul începuturilor de la Iordache, în anii în care România reîncepea. Nu știu ce alte vocații oi fi având eu, dar vocația începuturilor cu siguranță o stăpânesc bine. Și ce început mai frumos îmi puteam dori decât un lectorat nou înființat în străinătate? Era o provocare pe care nu puteam să o las să-mi scape. Deși aveam aproape 40 de ani
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
înființarea unei reviste la anii senectuții - avea atunci 70 de ani - când alții își așternuseră un trai în liniște, fără niciun fel de bătaie de cap - a fost considerată ca o datorie de conștiință. Tot dumnealui semnează editorialul revistei cu vocația comunicării, așa cum s-a reflectat și în cele două cărți scrise în ultimii ani “Moara lui Kalusek” și “Experimentul Târgșor” publicate în renumita Editură Curtea Veche din Bucu rești. Pentru a da viață acestei reviste a avut de înfruntat multe
Candela de Montreal – la 15 ani de la apariţie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
de „îmblânzire”, de împărtășire pentru cititorul secular(izat) în gusturi și preocupări. Am putea spune că e un Pateric postmodern, gândit și scris pentru cititorul grăbit și înstrăinat (cuvânt mai plastic și mai exact decât „alienat”), care și-a pierdut vocația dialogului și a comuniunii. Înainte să se călugărească primind numele de Tihon, Gheorghe Șevkunov (pe numele său de mirean) a absolvit Facultatea de Scenaristică din cadrul Institutului de Stat pentru Cinematografie. Personaj carismatic (și aici, varianta învechită „harismatic” e mai potrivită
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
Victor Minea și prof. Lau rențiu Bădicioiu, inițiatorul și coordonatorul proiec tului „Romeo și Julieta la Mizil”, au deschis festivalul. Academicianul Eugen Simion a transmis orgă nizatorilor un mesaj: “Ca să dovedească faptul că Mizilul nu-i un târg oarecare, fără vocație intelectuală, si ca să întăreas că intuiția lui I.L. Caragiale cum că, aici, la marginea nordică a Câmpiei Române, spiritele au o imaginație bogată, Mizilul, zic, și-a ales un primar-scriitor, scoate o revistă literară, organizează anual festivaluri literare și, iată
O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
refe rință pentru întreaga viață cultural locală și nu numai. Așadar, sub egida unui om care a inteles ca „edil” înseamnă mai mult decat șef al administrației publice locale, prestatorii de servicii didactice și-au pus și ei în valoare vocația de cărturari ai locului, iar masă amorfa a populației contribuabile a devenit societatea vie și activă a sponsorilor, susținătorilor și degustătorilor actului cultural. Concluzia: Orânduirea ne pune la dispoziție, mai bune sau mai proaste, scheme de organizare și servicii către
O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
teorie sau în alte vecinătăți de epistemă, acest prim stagiu e, se înțelege, obligatoriu. Raționamentul e simplist și a înregistra meticulos excepțiile (tot atât de numeroase ca și cazurile-standard) devine inutil. Puțini sunt cei care și-au făcut din comentariul imediatului o vocație. Vianu a dezertat din pricini personale; Călinescu l-a practicat cu întreruperi; mai aproape de noi, Crohmălniceanu și-a desfășurat magistratura în valuri succesive (una din selecțiile sale din cronici numindu- se de altfel chiar Al doilea val). Avem, în peisajul
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
se fi oferit atât de multe oportunități și care să fi avut constant tăria să le refuze așa cum a făcut-o, de fiecare dată, Blandiana. Într-o lume în care ciolanul este piatra filozofală a existenței celor mai mulți dintre contemporanii noștri, vocația de a-ți rămâne credincios ție însuți (cum ne povățuiește Shakespeare), de a nu te lăsa folosit de nimeni, indiferent de cât de amețitor e prețul care ți se oferă, este o virtute din ce în ce mai rară și când, totuși, ne este
Tratatul de supraviețuire al Anei Blandiana by Radu F. Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/2616_a_3941]
-
1990 fusese în zadar”. Ultimă și inevitabilă observație. Într-un regim de sinistră dictatură, cum am trăit până în decembrie ‘89, ticăloșiile de care s-au făcut mulți vinovați pot avea explicații care să te pună pe gânduri. Nu toți avem vocație de martiri și forțarea dincolo de orice limite au împins oameni altfel onești la capitulări odioase. În România post- Ceaușescu nicio trădare nu mai poate fi motivată și iertată. O bună parte din rănile sufletești pe care le poartă Ana Blandiana
Tratatul de supraviețuire al Anei Blandiana by Radu F. Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/2616_a_3941]
-
are propria tradiție în filmografia poloneză, chiar și dacă ne gândim numai la Brezina al lui Andrezj Wajda. Aici însă, imaginea decupată asemeni unor tablouri de o mare încărcătură emoțională, face adesea referire și la cinematografia rusă. Apariția unei autentice vocații poetice la țiganca Papusza (The Doll), formă de sublimare, de elevație a unui lirism prezent din plin în muzica țigănească constituie subiectul filmului. Acest fapt intră în contradicție cu forma tradițională de expresie prin muzică a sentimentelor țiganilor și cu
Festivalul Internațional de Film de la Istanbul - Filmul și artele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2622_a_3947]
-
sensul existenței. Simte năvalnic chemarea scrisului - „Când am terminat de citit cartea, m-a copleșit dorința de nebiruit de a trăi în paradisul acela necunoscut”, mărturisește autorul în primul volum al memoriilor sale -, care avea să se transforme neîntârziat în vocație nestăvilită, în pasiune obsedantă, ajungând să scrie, după propria-i mărturisire, „din pura plăcere de a povesti, care este, poate, starea omenească cea mai asemănătoare cu levitația”, și, în altă ocazie, să se minuneze: „Cât de nesățios și mistuitor e
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
prietenie pentru colegii mai tineri este și motivul pentru care suporta, cu bună voie, „tachinările” prietenului său Al. Paleologu în anii de la Institut. Mărunte în sine, limitate de spațiul câtorva minute radiofonice, detaliile conturează mai pregnant profilul unui intelectual cu vocația prieteniei și a vieții literare în sensul „salonului” din secolul al XVII-lea, cum Dinu Pillat însuși spune că o avea și tatăl său. Ele schițează conturul unei generații febrile, deja vulnerate de drama războiului, dar decise să nu abdice
Dinu Pillat by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2634_a_3959]