9,695 matches
-
devine un fetiș. Pentru că și în feudalismul care legiferează iobăgia și privilegiile nobiliare, când feudalul vrea să aplice aceste legi cinstit și la toată lumea, el poate vorbi de un stat de drept. O probează istoria care a recunoscut multor asemenea voievozi sau juzi feudali cognomenul de „cel drept”. Nu poate avea relevanță proclamarea ideii statului de drept, fără precizarea conținutului legilor acelui stat. După cum am spus, poate exista statul de drept al autocratului feudal, în care nimeni nu e mai presus
SAU UN STAT ÎN STATUL DE DREPT de CORNELIU LEU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351659_a_352988]
-
cu sufletul peste veacuri, în vremuri patriarhale, la obârșia neamului de oieri din Titerlești, cătun de ungureni, moșneni din Sibiu, din Hațeg, Sebeș și Orăștie, cei cu biserica „făcută cu banii oilor”, pe pereții căreia sunt zugrăviți drept ctitori nu voievozi sau boiari, ci bacii cu băcițele lor. Faptele sunt diverse, dar întregesc în mod miraculos imaginea lumii din Munții Mehedințiului: întâlnirea cu Iovana la conacul de la izvoarele Cernei și la pomana Marioarei Raicu din Gărdăneasa, prezentarea unor variante ale baladei
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
în Grand Hotel „Victoria Română”, orașul său natal. Singurul institutor de care autorul Momentelor și-a adus aminte cu recunoștință a fost ardeleanul Bazil Drăgoșescu, acela care în schița memorialistică După 50 de ani l-a primit în clasă pe voievodul Unirii. Adolescentul Iancu a început să scrie în taină poezii, dar înainte de debutul literar a fost fascinat de performanțele teatrale ale unchiului său, Iorgu Caragiale care era actor și șef de trupă, fixată la București sau ambulantă. În 1868 a
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
încearcă un refugiu în trecutul său. .) Bacovia se asimilează cu decăderea Moldovei.( ... ) Dezbrăcat de viață, în Sinele său moldav și patriarhal s-au stratificat viețile strămoșilor săi, nostalgiile haotice. Plictisul locuiește în Bacovia, preexistând ca o acumulare seculară de pe vremea voievozilor .( ... ) La Bacovia, dimpotrivă, nu există nici o urmă de balcanism sau de rustic. Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină. Acesta nu va fi nici marele oraș, „aterio - scleroza globului” baudelaireană, nici zidurile cu culori neutre ale lui
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
care pune în priză întreaga Europă”. Notabilă este și ipoteza eredității bacoviene duble care adună în filonul identității sale emergențele sufletului european, dar și pe acelea ale Moldovei istorice, „ultimul bastion al Europei” care, după ce a contribuit prin atitudinea unor voievozi precum Ștefan cel Mare, „la structura și unitatea Occidentului”, a rămas dpă Marea Unire fără statutul demnității sale de odinioarîă, devenind o zonă a contemplativității și a refugiului în trecut. Ca atare, fiind așadar produsul unei duble eredități - a unui
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
pregăteau preoți și cântăreți de strană, spre a lumina întru credință neamul. În anul 1703, în timpul răscoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea, potrivnicii neamului românesc au distrus Mănăstirea Peri. Dar voia Domnului a fost alta. Rugăciunile ierarhilor, voievozilor, strămoșilor, ale Cuviosului Pahomie, ale Sfântului Iosif Mărturisitorul au fost ascultate de Cel Preaînalt. După secole de suferință, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Justinian Chira - Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului, și cu aprobarea Sfântului Sinod, Părintele Paroh din localitatea Săpânța - vrednicul
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
obiective istorice sau tradiție populară autentică ( folclor, cusături și țesătiri, împletituri și ceramică ). În documentele lor, marii cronicari, scriu despre Botoșani, existând de prin secolul XIV. Mărturie stau bisericile Sf.ierarh Nicolae -Popăuți, și Sf. Hicolae din Dorohoi - ctitorii ale Voievodului Ștefan cel Mare. Sfintele Mănăstiri Agafton și Vorona, să nu mai vorbim de multe descoperiri din neolitic . Cetatea traco-getică de la Stâncești, este un reper de mare valoare pentru multi arheologi din Europa. Isoricul Nicolae Iorga, poetul nepereche Mihai Eminescu, marele
GOOGLE PENTRU ENESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352162_a_353491]
-
mănăstirea Cetățuia în spatele lor, ușor lateral, după ce s-au asigurat că nimic deosebit nu deranjează zborul liniștit al fulgilor de nea, care apăruseră dănțuind pe când mașina se afla la jumătatea dealului. Nu era țipenie de om în jurul mănăstirii ctitorită de voievodul Gheorghe Duca, cândva, prin anii 1670... Turnul impozant și zidul de piatră împrejmuitor, cu răni adânci pricinuite de trecerea anilor, adânceau liniștea în care cei patru slujitori ai ordinii publice admirau frumoasa panoramă a orașului... - Domnule agent principal-șef, eu
D’ALE POLIŢIEI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352198_a_353527]
-
la cele veșnice. Și totuși, dacă nu un paradox, este în orice caz o curiozitate faptul că tocmai românii - ale căror generoase danii către Sfântul Munte sunt atestate de mii de documente, începând de la primii Basarabi și urmând până la ultimii voievozi din sec. al XIX -lea - nu au avut aici nici un lăcaș propriu până în urmă cu un veac și jumătate și nici acesta nu este ridicat la rang de mănăstire ci este doar un schit !... Din cele 20 de mănăstiri athonite
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
mănăstiri (pe unele chiar rezidindu-le în întregime) au fost, și sunt, o prezență exemplară în " Grădina Maicii Domnului ". Este atestat încă din sec. al XIX-lea ca vlahii ajungeau cu turmele lor până pe coastele Athosului, iar Mănăstirea Cutlumuș - rectitorită de voievodul Nicolae Alexandru Basarab către anul 1360 și numărând foarte mulți monahi de origine română, a fost supranumită multă vreme " Marea Lavră a Țării Românești". Trebuie să fie vorba - după cum spune (și) scriitorul Răzvan Codrescu - într-un articol, mai degrabă, sau
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
Poate generațiile aduse pe lume după anul Domnului 2008 . L-am cunoscut pe Mircea Motrici, în anul 2004; anul închinat lui Ștefan cel Mare și Sfânt, atunci când s-au împlinit 500 de ani de la trecera la cele veșnice a marelui Voievod. Eram invitată la Siret și Suceava cu o expoziție de grafică .La Siret , fiind Zilele Culturii Siretene printre invitații speciali că ; Ion Popescu-Sireteanu, Ion Cozmei, Vasile Schipor, Ion Drăgușanul, Silvestru Pânzariu, Ion Grigore și Lucia Grigore, Ion Bodnar , s-a
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
directă cu familia ctitorilor .Mai întâi trebuie amintit documentul din 16 martie 1644 prin care Lupu Buliga , mare căpitan , dăruiește mânăstirii moșie stearpă , fără rumâni, la Ștubei .Interesantă este precizarea ce se face că aceasta ..îi fusese dăruită de Matai Voievod 8ceea ce îndreptățește aprecierea făcută de unii cercetători că mânăstirea aparține lui Buliga încă înainte cu câțiva ani de data actului 9-,principal de danie , din februarie 1646 .Câțiva ani mai târziu în 1650 , Buliga vel căpitan și fiul său
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
etc. Prin tot ce a înfăptuit, Lupu Buliga Mehedințeanu apare ca o figură reprezentativă pentru vitejia , spiritul de sacrificiu , patriotismul și generozitatea strămoșilor . NOTE 1. Edificator în acest sens este un document din 9 februarie 1629 . prin care Alexandru Ilieș Voievod scutește de dări rimânii fugiți din satul Șovârlov , al mânăstirii Topolnița , în caz că se vor întoarce de peste Dunăre , menționând totodată , că veniseră trei călugărași sârbi să o repare și că aceștia se plângeau pentru acest sat D.R.H., vol. XXII, p. 439
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
mare, creează confort termic gorjenilor și bună dispoziție, și asta fiindcă au un primar de acțiune, pe dl. Florin Cârciumaru și un președinte al Consiliului Județean, Ion Călinoiu, adevărați gospodari. Când am părăsit Cișmigiul, această „oază” lăsată în paragină, versurile voievodului Limbii Române din poezia „Veneția” îmi sunau atât de triste în urechi, iar sufletul mi-a rămas încărcat pentru mult timp cu o imensă supărare, că acești oameni pe care noi i-am onorat cu votul și le-am acordat
TRIST, FOARTE TRIST! INCREDIBILA NEPĂSARE A CELOR CARE NE REPREZINTĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354963_a_356292]
-
neconsumate, cu arome naturiste absolut compatibile cu cele occidentale debilizate de consumism obez. De aici și râsul centrului de excelență că, unde suntem noi în Epoca Mooye niște netrebnici, luăm la miștoul deconstructiv și generațiile de bravură sau martire - cu voievozi, eroi și poeți cu tot - care ne-au precedat, care s-au bătut și s-au jertfit, care au negociat cu cel mereu altul momentan mai tare-n șmen între imperiile deznaționalizante, de suntem tot aicea, de strajă cu ranga
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
de burtă ale altuia. Dau sfat: misterele Revoluției, activiști și securiști volatilizați fără mea culpa, Romlagul, privatizările frauduloase, pagubele bugetare aduse de needucați și incompetență (infinit mai mari decât generează luxul de a fi corupți), denigrarea necontenită a valorilor românești (voievozi, Eminescu, țara, personalități, ortodoxie, amărâții, trecutul, viitorul), mass media neobligată a-și declara la loc vizibil finanțatorii și proprietarii, fotbalul nostru incalificabil, Marele Cutremur Catastrofal, începutul deșertificării Grădinii Maicii Domnului pentru a se popula cu anahoreții unei spiritualități mai elevate
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
șpagă. Dară nu toate rândurile de oameni au stat cu mâinile-n sân. Fost-au și generații vrednice pe-acest meleag de geografie mică, dar cu viitor etern, prevăzut de prooroci. Cum cerându nește leacuri de la Luteția pentru Mircea Ciobanul Voievod, soțul ei de la Curtea Veche, ocrotitoarea noastră, Doamna Chiajna, se interesa în 24 ianuarie 1559, la apotecariul Michel de Nostredame, ce și cum fi-vor vremurile românești pe termen lung, care deja erau furtunoase-n RO cum le-au ursit
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
1559, la apotecariul Michel de Nostredame, ce și cum fi-vor vremurile românești pe termen lung, care deja erau furtunoase-n RO cum le-au ursit Soarta și Destinul, de-au rătăcit chiară scrisoarea făcută poștă cu hapuri cu tot, voievodul bucureștean murise neasistat, ea uneltea de-acum în DRO la Alep, mult impresionat de profețiile versificate arătându-se pe-acolo prin Asia manelară hermeneutul, parizianul gay renascentist, Petru Cercel, fiu Pătrașcului celui Bun, cum pesemne și Mihai Bravul, în consecință
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
uneltea de-acum în DRO la Alep, mult impresionat de profețiile versificate arătându-se pe-acolo prin Asia manelară hermeneutul, parizianul gay renascentist, Petru Cercel, fiu Pătrașcului celui Bun, cum pesemne și Mihai Bravul, în consecință la negrele profeții ajungând voievozi fiecare din cești doi fii învățați viteji, primul au mutat Capitala cât mai departe de Dunăre, de la București la Târgoviște, iară celălalt s-au zbătut pentru Unirea cea Mare, pentru a duce Capitala încă și mai departe, dincolo de Carpați, la
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
Este bun român azi, membru al comunității planetare a Neamului Românesc, din RO și Diasporă (DRO), cine se preocupă de Idealizarea Misiei Culturale în lume (WO) ca emanație a Marii Recuperări, recunoaște pe Eminescu drept Poet Național, sumă lirică de voievozi, are nostalgia României Regale Întregite, cu Monarhie cu tot, și ascultă de Crăciun colindele Madrigalului, iar pe plan spiritual militează, de la Nistru pân' la Tisa și de la Toronto pân' la Sydney, pentru înnobelarea Literaturii Române cel mai târziu până în 2012
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
mari trăgeau acum, în loc de sănii cu tălpoaie de lemn, căruțe cu roți din obezi, strânse de șine nituite, meșterite de rotarii locului. Înaintașii acestora întocmiseră roțile chervanelor care rostuiau în preajma Podului Înalt, cu patru veacuri în urmă, cele trebuincioase oastei voievodului Ștefan. Și tot cu boi ca aceștia, cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu soarta celor ce-i țineau de funie, oștenii-plugari rânduiau atunci tunurile spre mlaștinile Bârladului. Și acum era război în țară. Boii cei mari de la
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
cause și motive. Printre acestea fiind invidia, dorința de notorietate prin atac la o mare personalitate. Acești denigratori au crezut că lovind în confrate și dând din coate poate să ajungă în fruntea breaslei. Nicolae Bălcescu în „Românii subt Mihai Voievod Viteazul” a urmat, prin plagiere, firul povestirii lui Florian Aaron. Al. Dobrescu susține în „Pirateria intelectuală” că Letopisețul de la Putna a fost plagiat, același lucru scrie și despre Nicolae Milescu, însă Daniela Dumbravă în „România Literară” Nr. 41 îl combate
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355431_a_356760]
-
ce operă sadoveniană provoacă demersul de față. Da, este vorba de romanul istoric „Nicoară Potcoavă”, o capodoperă a genului, închinat eroismului tragic al celor doi domni Mușatini (unul aflat încă în incertitudine genealogică) prin care s-a stins neamul de voievozi „din osul lui Ștefan-Vodă”: frații Ion Vodă cel Viteaz și Ion Nicoară, poreclit Potcoavă. Desigur, faptul că mi-am impus un răgaz, intermediat de modestul meu cuvânt scris, asupra acestei cărți sadoveniene ține în mare masură de atitudinea subiectivă. Un
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
biserica de la Stănești, în care se afla mormântul lui Stroe Buzescu, mormânt cu cea mai frumoasă inscripție funerară din țară, scrisă în limba română, a anul 1602. De asemenea, biserica mânăstirii Mamu, cu frescele ce reprezintă familia lui Constantin Brâncoveanu voievod, opertă alui Pârvu Mutu, din 1699. 9- Am prezentat câteva piese folclorice, bucăți literare și câțiva sriitori, fii ai zonei Drtăgășani. 10- Partea ultimă prezintă date sumare cu privire la orașele Rm. Vâlcea și Slatina, cu care Drăgășanii a avut legături istorice
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012. ELOGIU TĂCERII Părinților mei Te-ntâmpin, mult așteptată clipă, și fac pe raza-ți infinită întâiu-mi legământ: să mă înalt în floare, să încolțesc sămânță-necuvânt s-adorm, ca voievozii sub o moșie caldă, de psaltire - te lepăd infinită clipă, cu-n țipat veșnic de durere și fac eternă pace cu zeii dimpotrivă și chiar cu Belzebut - pe frunte, c-o privire, pe sfanțul tata Gheorghe îl sărut, pe maica
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]