1,218 matches
-
stat și de națiune se află la originea acestei transformări. Nae Ionescu demontează falsitatea acestor formule-stereotip care nu provoacă decât grave deservicii clarificării conceptuale a termenilor de Biserică și națiune, mai ales în contextul în care este ocolită, în mod voit, realitatea. Filosoful român nu contesta contribuția Bisericii din trecut la menținerea statului și a națiunii; aceste formule erau valide în măsura în care Biserică; stat; națiune nu erau simple abstracțiuni, ci "puncte de vedere asupra realității care este una și care închide în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
face demn de merit sau de repudiat; ea este legată de chiar demnitatea ființei spirituale. Libertatea este o imanență, o realitate intrinsecă a ființei umane care se manifestă prin refuzul unor forme de impietare asupra propriei naturi sau prin acceptarea voită a unor reguli și principii ce corespund structurii interioare. Din când în când, libertatea interioară poate fi supusă unui proces firesc de autocenzură, un proces de analiză și reflecție a conștiinței ce implică resorturile intime de manifestare a posibilităților. Autocenzura
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
întâi, datoria statului, ca unitate politică, și nu culturală, este să se comporte obiectiv și imparțial față de toate formele de viață religioasă. În al doilea rând, legiferarea în materie religioasă nu înseamnă acordarea unui ajutor efectiv din partea statului, ci, dacă voiți, mai degrabă o garanție pe care statul și-o ia față de aceste formațiuni sociale. Legiferarea înseamnă, în primul rând, precizare de raporturi. Ea nu poate să fie arbitrară și nu creează realități noi, inexistente până atunci. Ci, cel mult, formulează
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Cel ce și-a luminat mintea cu înțelesurile dumnezeiești și și-a obișnuit rațiunea să-L laude pe Făcător neîncetat prin cântări dumnezeiești, iar simțirea și-a sfințit-o prin imagini curate, acela adaugă la bunătatea naturală a chipului bunătatea voită a asemănării cu Dumnezeu". 6 Cf. Evagrie Ponticul, Tratatul practic. Gnosticul, ediția a II-a, Iași, Polirom, 2003, pp. 112-113: Mintea se întărește când nu-și închipuie nici un lucru lumesc în timpul rugăciunii; Mintea care, cu ajutorul lui Dumnezeu, și-a însușit
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
galben-violet, roșu-verde, albastru-orange), înveselesc pictura „complimentându-se” reciproc. O pictură care îl propune pe domnia-sa Gheorghe Doja ca pe un pictor al memoriei ancestral-afective. Un „ecologist” al imaginii prime și paradisiace, într-o lume bântuită de „angoasa” cotidianului. O voită și voinicească încercare de a opri haotica destrămare a echilibrului lumii. Demne și grea încercare, pentru care îi mulțumim.” ( Andrei Medinski) Gheorghe Doja Prin pădure Ulei pe pânză „Nu trebuie însă bănuită de simplă preocupare ilustrativă această pasiune pentru folclor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Humanitas, 1992, 174 pp.) Document memorialistic important, fără îndoială. Dar inegal, amestec de analize și mărturii esențiale, alături de multe detalii anodine și nesemnificative, de anecdote oarecare și scene nelegate între ele, insuficient elaborate. Uneori se simte și o anumită discreție voită. Alteori, efectul rememorării este predominant, în dauna stilizării și organizării finale a manuscrisului. Este vorba, în mod evident, de o primă redactare rămasă imperfectă. Dar și în acest stadiu textul va face, nu mă îndoiesc, referință. Două capitole, mai ales
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
galben-violet, roșu-verde, albastru-orange), înveselesc pictura „complimentându-se” reciproc. O pictură care îl propune pe domnia-sa Gheorghe Doja ca pe un pictor al memoriei ancestral-afective. Un „ecologist” al imaginii prime și paradisiace, într-o lume bântuită de „angoasa” cotidianului. O voită și voinicească încercare de a opri haotica destrămare a echilibrului lumii. Demne și grea încercare, pentru care îi mulțumim.” ( Andrei Medinski) „Nu trebuie însă bănuită de simplă preocupare ilustrativă această pasiune pentru folclor și anecdotică. Există la Doja, în special
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
În funcție de câțiva parametri - proprietăți configuraționale, semantice, combinatorii, sintactice și morfologice ale itemilor verbali -, Grezka (2009: 83-84) distinge 17 utilizări ale verbului a vedea: Depuis sa naissance, cet enfant ne voit pas. (voir1) ' Copilul nu vede încă de la naștere.' Cet enfant voit mal. (voir2) ' Acest copil nu vede bine.' Léa a vu un homme dans le jardin. (voir3) ' Léa a văzut un om în grădină.' De la terrasse, on voit le Vésuve. (voir4) ' De pe terasă se vede Vezuviul.' Léa a vu hier soir
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
enfant ne voit pas. (voir1) ' Copilul nu vede încă de la naștere.' Cet enfant voit mal. (voir2) ' Acest copil nu vede bine.' Léa a vu un homme dans le jardin. (voir3) ' Léa a văzut un om în grădină.' De la terrasse, on voit le Vésuve. (voir4) ' De pe terasă se vede Vezuviul.' Léa a vu hier soir le match de foot. (voir5) ' Léa a văzut ieri-seară meciul de fotbal.' Le professeur a vu et corrigé ton texte. (voir6) ' Profesorul ți-a văzut și ți-
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
2007). 20 Pentru relația semantică dintre verbele a auzi și a asculta, vezi observația din Hasdeu (1886: 2107): "Aud se referă cătră ascult întocmai ca văd cătră privesc sau mă uit; adecă aud este o facultate organică a cării întrebuințare voită devine ascult, astfel că se poate zice: te aud, dar nu vreau să te ascult, căci urechile cele sănătoase primesc sonul vrând-nevrând, însă prin voință eu pot să mi le astup sau să-mi îndreptez luarea aminte într-o altă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Cluj a Uniunii Scriitorilor. Din 2002 este membru al PEN-Clubului Român. Lirica lui V., „plină de aluzii la cultură, este, totuși, în primul rând poezie a observației directe, imediate, în care metaforismul «împăunează» abia o emisiune verbală de un prozaism voit, tocmai pentru a sublinia erupția poeticului prin structurile cotidianului banal și naturalist, asemenea unei surprinzătoare prezențe (poate inevitabile) a ierbii prin crăpăturile unui asfalt” (Ștefan Aug. Doinaș). Poetul se înscrie în ecoul unui postmodernism în care el însuși devine plăsmuire
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
precum și deciziile îndrăznețe și în același timp precaute care le erau necesare actorilor jocului. Odată cu aceste modalități de acțiune și atitudini intelectuale a dispărut și acea flexibilitate de autoreglare, acea tendință automată despre care am vorbit anterior 9, a perturbării voite a relațiilor de putere fie pentru a reveni la vechiul echilibru, fie pentru a stabili unul nou. Pentru cei doi giganți care determină astăzi cursul afacerilor internaționale pare să fi rămas o singură alternativă de abordare a problemelor: sporirea puterii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
atingerii unor obiective". Pentru deceniile IV-VI ale secolului nostru, multitudinea de informații a determinat o posibilă sistematizare privind actul comunicării, între care importante ar fi următoarele : relația dintre indivizi sau dintre grupuri ; schimbul, transmiterea și receptarea de semnificații; modificarea voită sau nu a comportamentului celor angajați în procesul comunicării. Înțelegerea în acest mod a comunicării o întâlnim și în unele lucrări mai recente. Baylon și Mignot (1991) notează: „prin a comunica și comunicare, noi înțelegem punerea în relație a spiritelor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
a căuta, în societatea semenilor săi, să apară în "lumina" cea mai bună, să apară, sub anumite aspecte, ceva "mai mult" sau 23 25 "altfel" decât este de fapt (mai inteligent, mai capabil, mai "important" etc.). Aceasta duce la intensificarea voită a unor trăsături sau la estomparea altora. Poate că nu ar fi exagerat să se spună că mai mult sau mai puțin conștient, fiecare om se comportă, nu numai în relațiile cu ceilalți oameni, ci chiar față de sine, ca și cum ar
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
libertate de mișcare, întotdeauna îndreptată către Vest, ne-a trezit din somnolența ancestrală, strămoșească și a dat măsura înapoierii noastre în absolut toate domeniile sociale, culturale, economice etc. Am început să ne văicărim pentru că am decăzut (chipurile!), uitând în mod voit că pentru a decădea de pe o scară civilizațională trebuie să te fi aflat mai demult pe o treaptă superioară. Dar noi practic nu am fost niciodată Occident, deci nu avem cum să decădem din Occident. Pe scurt: am fost întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
încît, activitățile instinctive, caracteristice și animalelor, nu pot realiza creații. Pornind de la aceste premise, se poate stabili că, dacă creația este un produs (un rezultat) al unei activități, nu orice produs este o creație, ci numai produsul individualizat în mod voit și cu statut de unicat, de noutate singularizată. Se poate conchide, de aceea, că numai atunci cînd inovația este proiectată și urmărită pentru a avea anumite trăsături și atunci cînd este unică și nerepetabilă se realizează într-adevăr o creație
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2) ca aspect ce ține de limba funcțională în care se realizează vorbirea (stil funcțional, tip discursiv, registru stilistic etc.), 3) ca ilustrare a aptitudinii vorbitorului în folosirea limbii (un reflex al competenței lingvistice) și 4) ca manieră de evidențiere voită a personalității vorbitorului. V. limbă literară, stiluri ale limbii. FLEW 1984; BLACKBURN 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO INDICATOR. Pe terenul științei limbii, termenul indicator are mai multe accepțiuni, între care cea atribuită de Emile Benveniste unor deictice, precum pronumele personale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pot prelua elemente populare, iar altele (stilul științific îndeosebi) nu au această orientare și tind spre forme standardizate. Așa cum au specificat A. Philippide și G. Ivănescu, în limba literară, la fel ca în cunoașterea științifică, fenomenele sînt orientate conștient și voit, din perspectiva unor scopuri, încît schimbările se produc cu aportul voinței. De aceea, evoluției naturale, obiective, a limbii populare, limba literară îi opune o evoluție dirijată, subiectivă. Cea mai importantă formă a manifestării voinței este normarea, adică instituirea unor reguli
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca element care modifică predicatul unui enunț, pornind de la constatarea că, pe lîngă verbele care constutie predicatul propriu-zis se atașează uneori alte verbe care nuanțează modul de manifestare al acțiunii exprimate prin predicat, prezentînd această acțiune ca dorită, posibilă, permisă voită etc. Pentru unele grupuri de limbi, precum cele germanice, asemenea verbe modale sînt unanim recunoscute și constituie un subiect de sine stătător al tratatelor de gramatică. În cazul altor grupuri de limbi însă, precum cele romanice, deși existența modalității astfel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
jocului" sînt respectate. Aparent, aceste maxime reprezintă condițiile a priori ale oricărei situații de comunicare, însă majoritatea analiștilor le consideră a fi un cod al bunelor maniere. Doar în situații ideale nerespectarea acestor maxime constituie comportamente non-cooperative, conflictuale, iar încălcarea voită a maximelor duce la apariția implicaturilor conversaționale, plecînd de la ipoteza că interlocutorii cunosc normele. Acest principiu de cooperare, în accepțiunea dată de H. P. Grice, nu trebuie văzut ca unul idealist și normativ, întrucît aceste maxime nu reprezintă principii care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ALE LIMBII. Ideea care însoțește în mod curent forma lingvistă stil este aceea de "mod propriu și distinct de exprimare (în vorbire sau în scris)", idee care conduce în primul rînd spre domeniul literaturii, caracterizat în mod deosebit prin particularizarea (voită a) exprimării. Dar, dacă stilul este un mod de folosire a limbii pentru a realiza un anumit tip de comunicare, în concordanță cu modul de a se exprima al indivizilor, există și trăsături generalizante, întîlnite la toți vorbitorii care comunică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asupra câtorva dintre spectacolele reprezentate la începutul festivalului. Mă mișc fără să știu de ce Voltes, realizat de Catherine Diverrès, e un exercițiu de virtuozitate închis în el însuși, fără nici un fel de relevanță pentru cine nu caută (reăproducerea unui formalism voit, ci un sens limpede articulat. Timp de o oră nu vezi altceva decât gesturi aleatorii frumos ambalate, fracturi de ritm care ar putea fi plasate în orice moment al spectacolului. La sfârșit rămâi însă numai cu ambalajul și cu intenția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
toate petele ei obscure, devine rapid sursa unei angoase sufocante, a cărei rezolvare presupune traversarea ireversibilă a unei limite ultime - crima. Tunelul este romanul unui maraton prin tranșeele înguste ale unei conștiințe strivite de singurătate, fiind în același timp relatarea voit lucidă a unei derive psihice severe. Romanul e marcat încă de la început de încrederea autorului într-un stil propriu, asumat și bine calibrat, ce transformă narațiunea într-o vecinătate, subtil instaurată, cu zona întunecată și tragică a existenței. Sabato eliberează
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
toate petele ei obscure, devine rapid sursa unei angoase sufocante, a cărei rezolvare presupune traversarea ireversibilă a unei limite ultime - crima. Tunelul este romanul unui maraton prin tranșeele înguste ale unei conștiințe strivite de singurătate, fiind în același timp relatarea voit lucidă a unei derive psihice severe. Romanul e marcat încă de la început de încrederea autorului într-un stil propriu, asumat și bine calibrat, ce transformă narațiunea într-o vecinătate, subtil instaurată, cu zona întunecată și tragică a existenței. Sabato eliberează
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
al literaturii minore nu sunt singurele merite notabile ale volumului lui Angelo Mitchievici. Scrisul (literalmente) generos nu lasă textul să alunece în goluri retorice (greu de evitat pe parcursul mai multor sute de pagini), iar coerența internă a volumului se menține voit și transparent, efortul fiind cu atât mai necesar cu cât decupajele servesc armonizării principiilor ce guvernează o cartografie comparatistă. Alături de contribuțiile sale la explorarea comunismului românesc, de eseurile și povestirile publicate în volum sau în presa culturală, studiul de față
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]