2,768 matches
-
evident forțând mobilitățile cunoscute. El transferă cei patru vectori stendhalieni (voința, ideologia, banul, parvenitismul) într-un joc ironic, nu o dată plin de cinism: frontiera dintre două epoci ireconciliabile trăite prin intermediul unui Julien Sorel autohton. Mai e ceva. Dacă Stendhal conserva voluptățile lui Sorel prin neadecvare ideologică, Georgian este nevoit să îmbrățișeze determinările politice. E-adevărat că rezistă: „nu pot fi politician pentru că sunt încă patriot”, mărturisește el. Numai că, în mijlocul schismelor istorice, orice actor trebuie să aleagă. Aici Ioan T. Morar
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
restul paginilor. Al XXXI-lea episod din poemul titular, Ediția de dimineață. Cîntec la tarabă (care, publicat pe prima pagină din „Vatra”, a provocat o polemică în coloanele altor publicații), lansează un popular îndemn obscen în toate direcțiile posibile, cu voluptatea diversificării andrisantului. Dar și în textul anterior, accentele grave, mistice sînt dublate de accente ascuțite, la nivelul teatrului de revistă într-un sezon mort: „Toate-aceste arătări fără eu -/ Cum vor vorbi cu Dumnezeu?// Cum va vorbi Bombon? Dar Răduleasca?/ Dar
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
mele, al căutărilor. Observ, privind în urmă, răsfoind notițe și fotografii, că nici una dintre întîmplările mele fundamentale nu a fost fără Antoaneta. Prietenii ei au devenit și ai mei. În ani. Iar legătura cu Mama ei, Eugenia, poreclită Brichela din cauza voluptății cu care fuma ca o turcoaică ce avea în stăpînire lumea Antoanetei, și nu doar pe a ei, legătura asta a avut o intensitate ireală. Era, în unele sensuri, opusul fiicei. Pragmatică, ironică și caustică, punea diagnostice imbatabile unor situații
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
Escrocul luminat de visul său romantic este înlocuit de escrocul luminat de visul său doldora de bani, trăind această excitație permanentă a marilor lovituri în care-și antrenează întreaga echipă care-l adoră ca pe un zeu. Așa cum spunea Baudelaire, voluptatea vine și pentru Jordan din certitudinea de a face răul, dar acest rău nu este vizibil atât timp cât cordonul sanitar al prosperității îl separă de cei săraci sau de cei ruinați. „Nu e nicio noblețe în sărăcie”, afirmă decis Jordan, asumându
Gatsby de Wall Street by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2882_a_4207]
-
invocată - o celebră vorbă extrasă din zăcământul ienstimabil al înțelepciunii populare: "când te bagi în troacă, te mănâncă porcii". Asta se petrece de-o bună bucată de vreme și mai cu seamă de la declanșarea imensului scandalul Băsescu-Mondialii. Societatea consumă, cu voluptate năucitoare, episod după episod, țigănia originală întinsă pe toate ecranele. Izaura, Patronaș, Ambasador, Bercea, toți au devenit personaje. Fac parte din viața noastră. Nu i-a crezut nimeni când s-au apucat să se spargă-n anchetă că au dat
Ciutacu: Clanul Bercea, unealtă politică. Toate au un preț… by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29010_a_30335]
-
anul în curs, de-a lungul cărora România litearară a respirat aerul pur al libertății, întinerind fără distrugătoare operații estetice, sfidând era vitezei, mai precis a vitezei circulației banului. Locul în care m-am simțit cel mai bine, cu tainica voluptate a celui ce pătrunde într-un spațiu interzis. Cum nu mi-aș aminti bunăoară, de comanda pe care mi-a făcut-o George Ivașcu de a scrie poezie dedicată lui Ion Heliade Rădulescu, la aniversarea acestuia, mie și confratelui Traian
Un cuvințel, o vorbuliță by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/2902_a_4227]
-
tăvălugul peste cei „altfel”. Primele pagini ale romanului orchestrează, așadar, o lovitură de teatru de proporții, menită să arunce în aer raportul dintre captivitate și libertate, dintre victimă și călău, dintre nebunie și integritate psihică, de vreme ce tânărul Braia își mărturisește voluptatea prizonieratului: „Postura de ostatic e ultima la care m-aș fi gândit. Acum însă îmi place. Mă simt privilegiat. Nu oricine are parte de compania unui psihopat evadat. Urmărit, vânat. Pe lângă el, vânat sunt și eu. Chipurile, să mă apere
Proza, pe invers by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3204_a_4529]
-
totul altă natură decât se obișnuiește, una puternică, nemiloasă, edificatoare pentru tot ce a urmat în viața și poezia ei. „Cu cât o atitudine, chiar de limbaj, pare a fi mai abruptă și mai nefirească, cu atât celălalt găsește acolo voluptăți de nedescris...” La început, acel celălalt e unu, doi sau trei; pe urmă se înmulțește, noul fel de a scrie devine șlagăr și abia atunci, dacă, șlagăr fiind, nu se perimează rapid, ca orice șlagăr de o vară, abia atunci
însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3228_a_4553]
-
care și-l ia ca model în tot ceea ce va întreprinde în sfera biografiei și a istoriei literare. Repudia jurnalul, considerându-l „o prostie”, însă pe cele ale confraților din alte generații, fie tipărite, fie în manuscris, le citea cu voluptate și le folosea în elaborarea profilului sau în evocarea ambianței culturale și literare. Epistolele lui G. Călinescu ce se publică acum întâia oară sunt trimise poetului Mihai Beniuc (1907-1988), personalitate distinctă a literaturii naționale, și surprind excelentele relații existente între
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
și filtrează apa. Uneori, apa mă cuprinde cu brațe de femeie, rostogolindu-mă printre sânii ei mari, umezi și răcoroși...”; și încă: „Nisipul fierbinte îmi intrase în vede, circulând odată cu sângele, înlocuindu-l. Ca și cum trupul femeii era însăși deșertul”. Despre voluptate și despărțire e vorba și în Viața într-o rochie de bal. O mamă narează experiența îngrijirii unei fiice infirme, Betina. După ce soțul, Marti, se spânzură, iar fiica moare, ea nu știe ce să facă cu libertatea câștigată prin dubla
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
despărțire e vorba și în Viața într-o rochie de bal. O mamă narează experiența îngrijirii unei fiice infirme, Betina. După ce soțul, Marti, se spânzură, iar fiica moare, ea nu știe ce să facă cu libertatea câștigată prin dubla despărțire. Voluptatea esențială se consumase odată cu boala și grijile. Cu viețile celorlalți. Fără obiectul voluptății, viața ei e doar o despărțire umplută cu prea mult vid. Un nonsens. Neliniștea nopții este, și ea, povestea unei despărțiri. Ajuns într-o garsonieră veche în urma
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
narează experiența îngrijirii unei fiice infirme, Betina. După ce soțul, Marti, se spânzură, iar fiica moare, ea nu știe ce să facă cu libertatea câștigată prin dubla despărțire. Voluptatea esențială se consumase odată cu boala și grijile. Cu viețile celorlalți. Fără obiectul voluptății, viața ei e doar o despărțire umplută cu prea mult vid. Un nonsens. Neliniștea nopții este, și ea, povestea unei despărțiri. Ajuns într-o garsonieră veche în urma unui divorț, Relu se teme să nu moară singur. Ipohondru sau nu, analizele
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
acestui dulce și consolant aliment. Oh, rahat, am strigat eu într-un avânt de pindarică inspirație, onoare ție, condiment vrednic de masa zeilor. Tu, rahat pudrat, vii trimis de mâna grațioasă, de pe malurile Dâmboviții, să stârnești o dulce și inedită voluptate într-un sân sugrumat de monotonia macaroanelor etc., etc. Îmi plac mult, Zizi, sol lucente, rândurile tale, dar mai mult liniile abundente și eloquente cu care brăzdezi scrisorile. Prevăd, vai, o zi în care, alungând orice urmă de convenționalism, îmi
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
într-o mașină extrem de arătoasă, condusă de Virgil Tănase, extrem de arătoasă dar ale cărei cauciucuri mereu se spărgeau, faptul întâmplându-ni-se și la ducere și la întoarcere. La 2 Mai ne-am simțit însă foarte bine, dedicați toată ziua voluptăților scăldatului și zbenguirii pe plajă. Aceasta în timp ce N. Breban, aflat și el acolo, scria de zor, închis într-o odaie, la Îngerul de ghips. Nu-și pierdea timpul cu altceva decât numai seara târziu, când mergeam toți, cum își amintește
Roman biografic și de senzație by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3049_a_4374]
-
alege identitatea pe care vrea s-o ofere altora și deplin stăpîn pe sentimentele cu care își gratulează publicul alcătuit din cele cîteva sute de „prieteni“ cu care se află în contact. De aici încolo, evoluția e previzibilă: tînărul preferă voluptățile virtuale evitînd cît mai mult realitatea, iar ceea ce înainte era pas intermediar în mijlocirea unei relații umane devine scop în sine. Nu te mai preocupă ființa de la capătul relației electronice, ci imaginea pe care tu i-o oferi, treptat ajungînd
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
serviciile unui redactor profesionist, care ar fi plivit redundanțele (mergînd uneori pînă la reluarea ad litteram a acelorași formule) și ar fi indicat o împărțire mai elocventă pe capitole și subcapitole, prin titluri mai relevante decît Mrejele magicului, Revelația magicului, Voluptatea magicului sau Despre fericirea nepermisă. De cele mai multe ori, justificată, critica de susținere a lui Viorel Coman cade adesea în „păcatele” criticii de întîmpinare, identificînd capodopere la tot pasul; chiar dacă ele nu sunt „absolute” (fiind puse pe același plan cu reușite
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
a limbii literare, de analiză psihologică și, evident, energice îndemnuri de a citi și a reciti capodoperele literaturii europene. Și nu numai. George Topîrceanu, secretar de redacție perpetuu, dublat, în același timp, de un excelent cunoscător al literaturii române, poseda voluptatea descoperirii, citirii și publicării unor confrați, în opera cărora intuia un dram de talent. Era atât de convingător în această ipostază încât, adesea, îl impresiona și, uneori, îl uimea până și pe severul și glacialul G. Ibrăileanu. * Iași, 27 noiembrie
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
prozatoarei în cele trei cărți amintite: a sugera uscăciunea, a reduce într-o proză "de atmosferă" toată gama omenescului la datele cotidianului (refulare, nemulțumire, revoltă mocnită, resemnare în promiscuitate și derizoriu). Nu lipsesc, desigur, accentele freudiene, protagonistele căutînd cu o voluptate mereu stinsă "vîrtejul violent de sentimente". Umilința reprezintă reperul sigur, cel mai important, al "micilor existențe" din Îngeri maculați; lui i se supune, ca la o fatală comandă, tot ceea ce poate însemna "viață" (iubire, căsătorie, amor, moarte, frumusețe, flirt etc.
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
iradiază o undă de mister. Sentimentele, gata să sfâșie carnea vie a amintirii, sunt cele ale dandy-ului, eleganța unui pas, galanteria, pioșenia, senzațiile amestecate, grotesc și tragic, prost-gust și plăcere aristocratică, șoapta și insinuarea, solemnitatea și derizoriul, calmul și voluptatea, dorința și răsfățul, mizeria și încrâncenarea, spaima și reveria". Figura oximoronului pare, astfel, emblematică pentru jurnalul lui Baudelaire, un jurnal al trăirilor nude, al unei expresii torturante și torturate, ce se vrea demistificatoare și în care contrariile coexistă mereu, alimentându
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
cu ardoare, sistematizându-și opiniile, limpezindu-și viziunea asupra existenței, concepția estetică. Pentru Tolstoi, jurnalul e o modalitate de reacție la realitate, un mod de a o face transparentă, de a-și asuma existența și de a o transcrie cu voluptate. Evident, tentația morală a acestui jurnal nu poate fi trecută cu vederea; autorul își asumă, deliberat, în paginile jurnalului, un set de norme etice, pe care își propune să le urmeze. Uneori, însă, scriitorul aderă la două sau mai multe
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
trag când de una când de alta precum de un elastic dar ele îmi întorc spatele căutându-și un bilingv mai elevat e greu să fii părăsit de două limbi deodată să nu fii dependent de perversele cuvinte materne de voluptatea lor incestuoasă ce-ți penetrează sângele ca și poeziile o antologie de pe rafturile anticariatului e greu să fii cel ce se răsfață cu gândul că nu a cunoscut răsfățarea cel ce a sperat de la un capăt al vieții la altul
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
ieșiți din oul păcatului originar, Culcuș de coșmaruri purtând pecetea spaimei, Groapă cu fiare salbatice, instincte dezlănțuite de răgetul singurătății, când teama fara nume, precum păsările speriate, dă roata prin colțurile cele mai ascunse ale ființei. Vulcan nestins vreodată al voluptății de a trăi, Rug al măruntaielor plăcerii, Altar al miresmelor bucuriei de a iubi și de a fi iubit, Puț de ascunse comori transmise din sămânța strămoșilor, Sipet preaplin de amintiri și regrete niciodată uitate, Hipogeu al viselor îngropate, Refugiu
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
am căutat în zadar adevărul, Până ce, înainte de asfințit, Arhanghelul înlătură gratiile, intră în cușcă și-mi pune în urechea inimii puricele Adevărului. Ghemul de șerpi, ”Ovum Anguinum” al păcatului originar, se răscoală, Tripla alianță - trufie, ambiție, răzbunare - se ridică-mpotrivă, Voluptatea de a trai își arată chipul păgân, Împovărate de plumbul dorințelor impure aripile visurilor fâlfâie jos, Inteligența se ceartă cu sine. Și totuși, din fâșia de lumina a Arhanghelului apare micuța Pasăre a Paradisului, care in „Hora incerta” ne duce
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
precis, amprenta psihologică a personalității, adică acel indiciu al inteligenței pe care ne-am obișnuit să-l citim pe chipul unui om și în numele căruia vorbim despre ce anume reprezintă omul acela, amprenta aceasta nu coincide aproape niciodată cu promisiunea de voluptate pe care același chip îl poate sugera. Așa se face că o femeie poate fi cu totul mediocră din punct de vedere psihologic, fiind în același timp strălucitoare din punct de vedere biologic, cum și invers, o aură psihologică copleșitoare
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
om a cărui atenție, ruptă de ambianța concretă a lumii din jur, era ațintită asupra unui lumi cu totul diferite. Femeia aceasta, atît de mediocră și de grosolană în stofa ei umană, era sclipitoare și irezistibilă prin potențialul uluitor de voluptate pe care gestul i-l sugera, și asta o simțeam în ciuda situației umilitoare în care mă aflam, situația unui om căruia i se dădea de înțeles că nu e în stare nici măcar de atît, să întrețină atmosfera și să țină
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]