1,697 matches
-
degrabă ca modalitate de influențare a comportamentului decât ca modalitate de deposedare de drepturi, această activitate este mult mai ușor de desfășurat și apariția ei este greu de controlat. Dacă vor adopta un comportament rațional, actorii (atât partidele, cât și votanții) vor recurge la această metodă care le aduce beneficii reciproce. Atunci când votantului îi sunt indiferente alternativele existente sau când diferența pe care o face între partide este mică, el nu va avea un beneficiu concret în urma exercitării votului. În momentul
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
în raport cu alternativele disponibile poate fi atenuată prin oferirea unor stimulente selective pozitive care să modifice raportul dintre costurile și beneficiile participării la vot. Aceste stimulente sunt orientate spre cei care pot fi convinși, nu are rost să te orientezi către votanții celorlalte partide, ci către cei indiferenți. Un alt tip de comportament rațional în urma căruia partidele pot avea câștig constă în încercarea de creștere a gradului de incertitudine în rândul votanților. Se poate prezuma posibilitatea adoptării de către partide a unui comportament
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
în rândul votanților. Se poate prezuma posibilitatea adoptării de către partide a unui comportament rațional prin care să intenționeze reducerea ratei de participare la vot cu scopul scăderii costurilor de convingere a votanților. Partidele pot fi interesate să reducă setul de votanți doar la cei radicali sau la cei accesibili prin stimulente selective. Una dintre presupozițiile pe care le voi utiliza în acest capitol ia în calcul raționalitatea partidelor (a competitorilor electorali), indiferent de scopul final pe care și-l propun. În
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
au afinități cu oricare dintre ele. Astfel, cu cât prezența la vot este mai scăzută, cu atât costurile de convingere a participanților sunt mai scăzute, iar alocarea stimulentelor selective devine mai eficientă. Atunci când participarea este redusă, e mult mai probabil votanții să aibă o opțiune clară pentru unul dintre competitorii electorali. În condițiile unei prezențe scăzute la vot se poate prezuma că votanții radicali ai partidelor angrenate în competiție vor putea influența rezultatul alegerilor și-și vor putea satisface preferințele derivate
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
cantitate crescută de informații. În aceste condiții, partidele politice trebuie să preia rolul de transmițător de informații votanților pe care doresc să-i atragă. Partidele furnizează doar acele informații care sunt necesare pentru atragerea unui număr cât mai mare de votanți. Un exemplu de informații ce pot fi ascunse sunt cele referitoare la eventualele alianțe postelectorale pe care le pot face partidele. În condiții de incertitudine, informațiile referitoare la posibilele alianțe pe care intenționează să le facă partidele pot deveni extrem de
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
în ceea ce privește legătura dintre sistemele electorale și sistemele de partid. Regula pluralității limitează posibilitatea formării celui de-al treilea partid atât ca urmare a efectului mecanic care conduce la subreprezentarea partidelor mici, cât și a efectului psihologic care îl determină pe votant să adopte un comportament strategic. Reforma sistemului electoral din România poate afecta modul în care va decurge competiția electorală. Sistemul electoral poate influența sistemul de partide în sensul menținerii monopolului pe care-l au acestea în competiția electorală pentru că partidele
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
de alegere mai limitate. Într-un sistem bipartid, alegătorii sunt forțați să opteze pentru una dintre alternativele disponibile care este ceva mai agreată, deși ar putea avea o preferință mult mai intensă pentru o potențială alternativă situată la centru. Astfel, votanții au posibilitatea de a se abține de la vot. Cu alte cuvinte, sistemul de partide poate inhiba participarea la vot. În afara regulilor de desfășurare a competiției electorale, apariția unor partide noi poate fi împiedicată prin alte mecanisme. De exemplu, stabilirea unui
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
în care votează, influența unor stimulente selective negative (posibilitatea pierderii mandatului prin alegeri anticipate, limitarea resurselor alocate către colegiile lor etc.) poate impune un anumit tip de comportament de vot21. Această situație poate constitui o altă sursă de incertitudine pentru că votanții pot face în cel mai bun caz doar predicții referitoare la modul în care va arăta guvernul și la setul de politici care va fi pus în aplicare. În România, partidele au atât tendințe centrifuge, cât și centripete, ceea ce conduce
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
limbă rusă și vorbitori de limbă română. Cu câteva zile înainte de experiment, un exit-poll realizat de firma IRES, a lui Vasile Dâncu, a greșit rezultatele deoarece operatorii de teren vorbeau doar limba română, neputând discuta cu vorbitorii de limbă rusă, votanți în mare parte ai Partidului Comunist din Republica Moldova. În cazul în care nici un candidat nu întrunește mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de două săptămâni se va proceda la al doilea tur de scrutin
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
de regulă de sine stătătoare) în Camera Comunelor a Parlamentului Britanic prin intermediul Magna Carta Libertatum. Această regulă începe să aibă un grad mare de răspândire odată cu acceptarea pluralității opiniilor și creșterea drepturilor politice. Regula majorității presupune ca principale avantaje: - simplitatea (votanții o pot înțelege ușor, iar voturile sunt ușor de numărat); - rezolvă o parte a problemei de reprezentare a regulii pluralității, maximizând dimensiunea grupului reprezentat. Printre principalele dezavantaje ale regulii majorității se numără stimulentele pe care le oferă în ceea ce privește votul strategic
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
nesinceritate în exprimarea preferinței politice. De asemenea, organizarea a două tururi de scrutin conduce la mărirea costurilor de organizare a alegerilor și la creșterea timpului de desfășurare a acestora. Regula aprobării Regula aprobării este o metodă de vot prin care votanții pot alege (sau aproba) oricâți candidați doresc dintre cei disponibili. Nu există restricții în ceea ce privește numărul de candidați care pot fi aleși, Astfel de dileme i-au făcut pe membrii Bisericii Catolice să-și pună întrebări de genul: Cine sunt cei
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Cine sunt cei care trebuie săăl aleagă pe papă?, Cum se organizează aceste alegeri?, Ce regulă trebuie să folosim pentru aăl alege pe papă?, Ce stimulente trebuie introduse pentru a facilita procesul alegerii? 202 Competiția politiCă la nivel loCal fiecare votant putând opta pentru un candidat, doi candidați, trei candidați, pentru întreaga listă sau pentru niciunul, dându-le maxim un vot fiecăruia. Spre deosebire de regula Borda, despre care vom discuta mai jos, alegătorul nu trebuie să ierarhizeze valoric candidații, ci să-și
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
articolul lui G. Ottewell „Arithmetic of Voting”. Regula aprobării nu este răspândită la nivelul alegerilor de masă, aceasta fiind folosită în special în mediul privat (alegeri pentru stabilirea consiliilor directoare, asociațiilor profesionale etc.), atunci când avem un număr relativ mic de votanți. După Brams și Fishburn (Brams, 1993), regula aprobării prezintă o serie de avantaje comparativ cu celelalte reguli de vot: - este o regulă de vot simplă și conduce la scăderea voturilor anulate (spre exemplu, în cazul regulii majorității se anulează voturile
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
unei alternative e nevoie să cunoaștem cum stă acea alternativă în cadrul întregii ierarhizări a tuturor alternativelor de către membrii grupului. Mai simplu, regula Borda oferă fiecărui candidat un anumit număr de puncte corespunzând poziției în care acesta este ierarhizat de către fiecare votant. După ce toate voturile au fost numărate, candidatul cu cele mai multe puncte este considerat câștigător. Regula Borda atașează fiecărei persoane trei puncte pentru alternativa folosită pe primul loc, două puncte pentru alternativa folosită pe locul al doilea și un punct pentru alternativa
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
indiferență între alter native). - regula depinde doar de evaluările pereche cu pereche ale alternativelor. Considerăm ca fiind avantaje ale regulii Borda: - capacitatea de a elimina candidații extremiști, avantajând candidații moderați; - este o regulă de vot consensuală; - sub auspiciile acestei reguli, votanții își ordonează preferințele sincer; - de obicei, candidatul ales se selectează din primul tur. Există o serie de dezavantaje legate de această regulă de vot: - este o regulă de vot complicată, votanții putând avea dificultăți în înțelegerea ei; - numărarea voturilor poate
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
o regulă de vot consensuală; - sub auspiciile acestei reguli, votanții își ordonează preferințele sincer; - de obicei, candidatul ales se selectează din primul tur. Există o serie de dezavantaje legate de această regulă de vot: - este o regulă de vot complicată, votanții putând avea dificultăți în înțelegerea ei; - numărarea voturilor poate fi dificilă; - este vulnerabilă la votul strategic (votanții își pot reprezenta fals preferințele pentru a-și ajuta candidatul preferat); - poate părea o regulă contraintuitivă unora dintre votanți deoarece are potențialul de
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
ales se selectează din primul tur. Există o serie de dezavantaje legate de această regulă de vot: - este o regulă de vot complicată, votanții putând avea dificultăți în înțelegerea ei; - numărarea voturilor poate fi dificilă; - este vulnerabilă la votul strategic (votanții își pot reprezenta fals preferințele pentru a-și ajuta candidatul preferat); - poate părea o regulă contraintuitivă unora dintre votanți deoarece are potențialul de a elimina un candidat care obține o victorie după regula pluralitară (exemplul nostru îl dă câștigător pe
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
regulă de vot complicată, votanții putând avea dificultăți în înțelegerea ei; - numărarea voturilor poate fi dificilă; - este vulnerabilă la votul strategic (votanții își pot reprezenta fals preferințele pentru a-și ajuta candidatul preferat); - poate părea o regulă contraintuitivă unora dintre votanți deoarece are potențialul de a elimina un candidat care obține o victorie după regula pluralitară (exemplul nostru îl dă câștigător pe x sub auspiciile regulii pluralitare), dar care pierde după regula Borda (alternativa y câștigă sub regula Borda). Votul strategic
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
pentru orice altă alternativă care nu e prima preferință a individului cu scopul de a îmbunătăți rezultatul alegerilor. Pentru o mai bună descriere și înțelegere a modelului votantului strategic vom apela la un exemplu folosind modelul votantului rațional: - fie un votant V (Ion) și trei alternative de vot (A, B, C); - cel mai bun rezultat pentru votant este determinat de cel mai mare câștig pe care îl poate obține în urma ieșirii câștigătoare a alter nativelor; - stabilim că ordinea preferințelor lui V
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
rezultatul alegerilor. Pentru o mai bună descriere și înțelegere a modelului votantului strategic vom apela la un exemplu folosind modelul votantului rațional: - fie un votant V (Ion) și trei alternative de vot (A, B, C); - cel mai bun rezultat pentru votant este determinat de cel mai mare câștig pe care îl poate obține în urma ieșirii câștigătoare a alter nativelor; - stabilim că ordinea preferințelor lui V este C P A P B (Prin P înțelegem preferință.); - dar ce se întâmplă atunci când V
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
două reguli de vot (aprobare, Borda) la nivelul alegerilor de masă? Rata mare de participare (1.335 de subiecți) dintr-un număr maxim de 1 500 de subiecți a demonstrat că acest tip de experiment este fezabil și acceptat de către votanți. De asemenea, o mare parte dintre aceștia (rezultate obținute în urma desfășurării focus-grupului cu operatorii de teren) s-au dovedit interesați să ia parte la un experiment care vizează regulile de vot, cerând operatorilor de teren date suplimentare. Întrebarea II: Principiile
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
strategic au fost Buliga și Godea, dar, având în vedere diferența mare între acestea și primele două clasate, votul strategic este irelevant în definirea clasamentului final. Putem trage cel puțin două concluzii din rezul tatele obținute în urma măsurării votului strategic: votanții din Chișinău au preferințe puternice (fie Dodon, fie Chirtoacă), numărul mare de aprobări ale unei singure variante (945) fiind un indicator relevant pentru această concluzie; subiecții experimentului, nefiind familiarizați cu noile reguli de vot, au adoptat aceeași strategie ca în
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
fondurilor publice care pot fi direcționate către acestea (problema limitelor fiscale), sustenabilitatea politică a corupției sistematice depinde de păstrarea secretului sau de indulgența electoratului (sau de o combinație a acestor factori). Pentru un partid căruia îi lipsesc legăturile persistente cu votanții (exprimate în mod fundamental prin numărul membrilor de partid) scandalurile de corupție pot avea consecințe electorale catastrofale. În cazul în care aceste scandaluri afectează toate partidele politice majore, apariția partidelor antisistem (care exploatează slăbiciunea partidelor cartel și insatisfacția cetățenilor față de
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
găsesc aceștia) poate fi justificat, iar consecințele agregate ale acestuia pot fi explicate. Volumul cuprinde trei părți. Prima are un caracter teoretic. Sunt introduse idei și tipuri de abordări necesare pentru înțelegerea structurilor instituționale relevante, precum și a comportamentului actorilor politici (votanți și partide politice). Cea de-a doua parte se concentrează asupra competiției politice la nivel național și discută problematica alegerilor parlamentare. În particular, desigur, sunt analizate alegerile parlamentare din România din 2008 și 2012. Cea de-a treia parte a
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
fenomen care se limitează la scopurile pe care le au partidele, ci poate influența și comportamentul actorilor care votează pentru un competitor sau altul. Probabilitatea prezenței la vot poate depinde de raportul dintre costurile și beneficiile pe care le obțin votanții de pe urma participării la vot. Abținerea de la vot apare atunci când indivizii, în urma calculelor pe care le fac, nu pot identifica un criteriu clar de diferențiere între partidele angrenate în competiție. Așadar, în primul caz votanții absentează deoarece nici un partid nu promovează
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]