1,091 matches
-
spun ceva... orice? - Orice? - Bine... Apusul verzui și-a înfundat trompa-n urechile mele/ M-am uscat ca o iască... - Nu merge! declară Anatol. E previzibil. Mai gândește-te... Marietta își face și ea curaj, mai dă pe gât o votcă, aruncă paharul de plastic într-un autentic gest grecesc, își desface claia prinsă până mai înainte c-un elastic bonbon, pune și sticla la bot și, gâl-gâl-gâl, o golește pe trei sferturi. O pasează mai departe, nu fără o urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
întinse în colțuri, luminate slab de razele strecurate prin ferestruici. Dormisem de mai multe ori în pivnița lui, învelit c-o blană de oaie. „Te-ntorci la esențial, ai? La peșteră?” râdea Ioan. „Da’ vezi că primitivul nu înghițea atâta votcă...” Ne pătrundeau în nări praful și umezeala. Noul proprietar a adus materiale de construcție, camionul a dărâmat din greșeală gardul de lemn, a descărcat plăcile de gresie și marmura, nisipul și mortarul peste tufele de corn. A tăiat alunul, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele Sfântului Vasile cel Mare: uleiul burdușea candelele, pâinea dormea în spic, vinul hodinea în butoaie, coliva îndulcea nevoințele. Sub cerdacul stăreției, grătarul încins. În trapeză, duminica, vinul încălzea sufletul; whisky-ul, coniacul, votca, palinca, șampania și alte rețete pentru amăgit întunericul își expuneau preaplinul în vitrinele odăii de protocol; licorile multicolore reliefau ipostazele fericiri. În chilie, peste trei scânduri, o pătură roasă de molii, un ghemotoc de cârpe, o piele de oaie. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Bosforului de dragul ei. I-a oferit dar de nuntă, în Istanbul, 9 consignații; le-a vândut pe toate fraților Samir (niște corcituri, jumătate turci, jumătate greci), apoi și-a luat tălpășița. Anatol, șoferul de tir care-i aducea țigări ieftine, votcă, bomboane și pește afumat, și-a înjunghiat femeia în noaptea de Crăciun, pentru că nu știa să tremure ca românca. Beniamin și-a botezat fabrica de pișcoturi cu numele ei. Beniamin s-a lunecat și a căzut între cuțitele malaxorului. Lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cum rupe hamul! Pinteni, tataie, pinteni și bice! Pe calul altuia nu ai de ce să ocolești vreun un obstacol. Asta s-a copt de una singură. După cum văd, are ceva probleme. Prea chișă ochii, da-i bag două pahare de votcă sub bot și rupe oiștea." Starețul nu a pierdut nicio virgulă din sclifoselile domnișoarei, asculta cu atenție ca la spovedanie și, în același timp, interpreta intențiile, concluzionând ca pe timpul unei anchete (niciodată intuiția nu i-a jucat feste). La început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
degete... Parcă zâmbește, parcă vorbește, parcă citește, parcă leagănă, parcă mă leagănă... Cine este bărbatul ce strunește hățurile și pocnește din bici peste iepele cerului mai ceva ca Sfântul Ilie? Bărbatul cu pufoaica duhnind a transpirație de cal și a votcă ieftină ce vrea de la mine? Spune-mi, de ce plânge, Dumnezeule, băbuța asta îmbrăcată ca o Sfântă Vineri în postul Paștelui și ce ascunde noaptea în sân? Chipul ei blând, din care tomnatica poveste s-a desprins și bătrânul cu buzunarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sau numai se fandosea. Nici ziua următoare nu a fost mai bună. Apoi a venit sîmbătă: Thomas nu a ieșit din casă. Răstignit În pat, privea țintă În tavan, ceasuri Întregi; țigările fumate nu l-au liniștit, nici paharul cu votcă poloneză, umplut de cîteva ori. Nici nu ar fi trebuit să se sinchisească, existau pe lume copii abandonați, copii din flori, copii ai străzii; alții, orfani; ai săi Ă?) erau, Își zicea, la loc sigur, Îndestulați, În grija unor părinți
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
prin atingere, Berg, ai, poate, o astfel de știință, altfel nu ai avea cum să știi atîtea. Nu te fălești cu asta, dar ne dai gata, iar noi venim, venim, venim să te ascultăm, să te Întrebăm, să-ți bem votca pe care ne-o oferi mereu, ca să ne anesteziezi puțin sau să ne duci mai ușor acolo unde vrei tu; Încerci, cred, să ne formezi pe toți după gîndirea ta, chiar ai izbutit cu unii - pentru ce? -, cu mine nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ne va atinge nici o piatră, Castor, sîntem Dioscurii, Încă mai avem ceva Îndrăzneală, avem motocicletele, tu ai și o mitralieră, ești soldat, Încearcă să scapi de ea, sîntem Încă tineri, sîngele Încă se ridică În mădular, Încă se mai fabrică votcă, o noapte alergăm pe motoare, o noapte ne Însoțim cu femei și Într-o alta bem, dar săptămîna are șapte nopți, ce facem În celelalte, Jesper? Antonia zice că În curînd o să ardă iar Sodoma, o arsese Tatăl, degeaba, s-
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
mult negru Între picioare! Asta e, zici că-i vie! Galateea mea! O să suflu peste tine! O să te miști, o să auzi, o să vezi... O să te vînd, pînă la urmă! N-o să mă pot culca, Galy, cu tine! Vie, o să vrei votcă, țigări, ciorapi! Pe ce să ți cumpăr? Începea să țipe, auzeau copiii din apartamentele alăturate, mamele, tații, posedatul răcnea și măscări cîteodată, trebuia gonit. Un pictor fără atelier era aproape ratat; unul fără alcool era aproape mort; un drog de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ales despre ei vorbea acesta. Nu fuseseră oameni obișnuiți, nici Berg nu era, altfel Thomas nu ar fi trecut de atîtea ori pe acolo, doar pentru a sorbi o cafea ori, mai demult, cînd venea fără motocicletă, un pahar cu votcă. Berg era, se putea spune, purtătorul de cuvînt al unor Înaintași ce nu apucaseră această lume, dar o intuiseră; se gîndiseră și la un anume viitor, de vreme ce unul dintre aceștia, unchi, scrisese cîteva zeci de pagini despre Înghețarea planetei, după
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
S-au mutat În alt local; aici gălăgia era prea mare, iar din boxele agățate de-a lungul pereților muzica Întregea vacarmul. Ar fi trebuit să strige unul la altul pentru a se putea, cît de cît, Înțelege. După două-trei votci, ar fi fost și mai greu. Thomas ezita; nu faci oriunde o asemenea discuție. Și nici În Lars nu avea prea multă Încredere. Nu era unul care să se ducă imediat la poliție, după ce ar fi auzit despre ce e
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
se Înșela, pentru că nu se Întîmpla nimc. În fond, nu o ducea rău. Ba o ducea chiar bine, dacă se gîndea cîți dintre cunoscu ții săi aveau niște căsnicii nenorocite sau chiar muriseră. Ori erau alcoolici. Sau dependenți de droguri. Votcă, hașiș și femei, toate prăpădurile pe capul lor, mai erau și săraci, bolnavi. Ce bine o ducea el cu Ingrid, unde să se ducă și ce să caute? Nehotărîrea devenea, gîndind astfel, și mai chinuitoare. Uneori, uita. Cui să-i
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
lui de odinioară, mai ales că unii le luaseră drept o fanfaronadă? Și ei, poate, se grozăviseră aiurea, uneori, cu cine știe ce minunăție; cine să crească urmașii unuia ca Thomas? - și-au zis probabil cei care, noaptea, În Christiania, la o votcă, ascultaseră vorbele acestuia. Nu pomenise niciodată numele clinicii; nimeni, de atunci, nu-i amintise de cele zise de el cîndva, lumea Își uita repede chiar istoria, de aceea, cu altă pălărie, aceasta se tot repeta; cine să mai țină minte
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și Înviam... Îmi era frică... Nu totdeauna, dar uneori mă ajungea o spaimă pe care nu ai cum să o Înțelegi... decît trăită... dar nici atunci nu aș fi vrut să fiu În locul tău, acasă. Mai bine să bem ceva!... Votcă, Thomas, berea asta ne moleșește!“ Se vedeau aproape săptămînal, nu ca odinioară, aproape zilnic, rămăseseră prieteni, nici nu s-ar fi putut altfel, dar Dioscurii erau morți. Doi pămînteni; nu și-ar mai fi dat viața unul pentru celălalt, cum
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Antonia. Scrînteala ei nu avea cum să schimbe mersul lumii, Thomas știa bine; rîdea, mai ales că Rusoaica revenea, pentru o vreme, la o stare normală, chiar dădea dovadă de o anumită slăbi ciune, dînd peste cap un pahar de votcă joia, numai joia, nimeni nu a aflat vreodată de ce, Își amintea de cine știe ce joie a păcatului, din tinerețe, nu fusese o sfîntă, nici sfinții din calendare nu fuseseră de la Început toți neîn tinați; Antonia se mai urca din cînd În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
bar de noapte, pivniță sau pușcărie cîndva, cocoțînd-o acolo, alături, pe un scaun Înalt, să vadă și ea că viața de noapte nu era chiar ușoară. Cu baba la iarmaroc! - lui Thomas Îi plăcea nemaipomenit. O privea cum gustă din votcă, cum trage din țigară, Sodoma era pentru alții; Antonia, e drept, Încă nu atinsese, În anii aceia, vîrful ei profetic. Nici Dumnezeu nu lăsa lumea la mîna ei, mai ales că Antonia o ținea, tot mai des În ultimul timp
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
tot striga un american, austriac, sau ce-o fi fost, Într-un cîntec după care Rusoaica se dădea În vînt, În urmă cu niște ani, ba și mai tîrziu, la vîrsta ei, auzindu-l, simțea că măcar un strop de votcă i-ar prinde bine. Nici o existență nu era exemplară. Se găseau Antonii de toate neamurile care să arate cu degetul. De ce nu au mers la mănăstire? Punct. Thomas Încăleca pe Suzuki și dispărea o zi-două ; mergea, printre altele, să se
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
altele ce-i semănau? Cu el? Pămîntul se Învîrtea liniștit mai departe, lumea, bună, rea, Își ducea viața după cum o tăia capul, regulile fiind tot mai puține, chiar dacă legile erau din ce În ce mai multe. Antonia, scîrbită, bea din cînd În cînd o votcă mare Într-un bar numai pentru femei, de lesbiene, și-a dat seama după o vreme, nu mai era de trăit! De un lucru era tot mai sigură: ar fi fost prima ce s-ar fi aruncat În focul mult
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și acolo plăcerile de tot felul erau ca pe oriunde, ar fi dus-o În camera ei de hotel, unde n-ar fi fost chiar ferită de cele rele; În frigider exista - doar se aflau În Rusia - cea mai bună votcă, iar la televizor cel puțin un film deocheat ar fi fost În măsură să o stîrnească pe bunicuță și mai tare. Thomas ar fi dus-o, În dimineața următoare, la Ermitaj, iar seara să vadă Lacul lebedelor. Ar fi renăscut
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
venin; nimic nu era așa cum la Început părea să fie. SÎnt și ceea ce fac alții din mine, intențiile lor bune mă distrug... De parcă Îl vîrÎse cineva cu binișorul ori cu forța În patul primelor prostituate sau Îl obligase să bea votcă ori să fumeze țigări blestemate - nu, drogul fusese doar o scurtă experiență, nu vroia chiar să se omoare; nici de alcool, după primul accident, nu se mai apropiase prea des; motocicleta avea legile ei. De fumat țigări obișnuite nu scăpase
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Împiedica de Antonii scrîntite, de Papă, de lecțiile de etică ținute de simbriași; morala pornea de acasă, dacă mai existau case. Doar Încăperi. După ce a murit și Antonia - după o comă alcoolică, au stabilit medicii, băuse aproape un litru de votcă În cîteva ceasuri -, lumea scăpase de ultima amenințare imediată. Asta cu Încălzirea planetei era o chestie oarecum Îndepărtată, avea să se Împlinească poimîine, viața era azi, nici măcar ziua de mîine nu era o mare grijă, să vină, vom vedea atunci
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
prezervative, donat de o societate feminină de caritate Ă!), prin baruri și așeza pliculețele pe mese, printre sticle și pahare; inconștienți sau În batjocură, unii dintre cei aflați acolo le umflau ca pe baloane, alții le umpleau cu vin sau votcă și beau din ele; Îngăduitor, moșul trăgea un whisky - numai whisky de la o vreme -, o țigară-două și, seara, mai totdeauna, lua cu el, la plecare, cîte o Crăciuniță. Cu una a fost găsit de poliție tocmai cînd o călărea Într-
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Ai impresia că pe urmă ne vom Închide În mănăstiri ori că ne vom pocăi, cît de cît, că vom asculta toată ziua Bach sau Mozart, că nu vom mai bea decît apă sau poțiuni doctoricești? Vom Încerca și atunci votca, Thomas, dar ne vor apuca repede durerile de cap, de burtă, inima și ea... Nici Încălecatul motocicletei n-o să mai fie prea sigur, vom nimeri În garduri, În ziduri... CÎt despre celălalt Încălecat, doar ne vom face de rîs, doi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nu s-a lăsat Castor, „totul e hăituială, nu mai ai timp să trăiești, guști cîte puțin din toate, mai deloc... Mereu nesătui... vrem, vrem, vrem... Hai să bem, Thomas!...“. Apoi a tăcut pînă la ziuă. Thomas, care băuse tot votcă, nu veneai În Christiania să bei whisky, l-a ajuns din urmă, În local cobora o ceață, se mai auzeau doar voci. Thomas se gîndea uneori la Antonia; se omorîse, era sigur, sătulă să tot ceară Domnului prăpădul. De acolo
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]