1,090 matches
-
-ului zicea mersi c-a ajuns până pe vârful dealului; se mai găsiseră viteji care să deschidă ușa ori să pună mâna pe telefonul mobil și sfârșiseră neprevăzut: transformați în strecurătoare sau cu două degete lipsă. Berea mea avea gust de votcă și-aventură. Butonam calculatorul și măream imaginea emisunii preferate: Air Crash, o poveste care, de două ori pe săptămână, îmi amintea că ghinionul unora face norocul celorlalți. Vedeam avioane bubuind în aer, spintecate de explozii sănătoase: fuselajul se răsucea, topit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tânărul Lupu, habar n-având ce spune. Căzuse singur în capcană. „Mă, da’ ești deștept tare!“, s-a enervat Mihnea. „Unde-ai auzit tu de țuică la Tulcea?“ „La lipoveni...“, a mormăit Lupu o explicație. „Pe naiba. Ăia beau o votcă dublu distilată. Seamănă într-adevăr cu țuica, doar că o trec de două ori prin agregat.“ „Prin ce?“, a întrebat Lupu, prudent. „Prin agregat, bolovane. Acolo nu-i spun alambic, ci agregat. Instalația de distilare. Mai bagă și niște ierburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Sarrieri“, pentru a alege sutienul dorit. Aș fi stat lângă ea pe marginea blocului D9, privind printre lacrimi apusul de culoarea ceaiului de trandafiri. M-aș fi culcat lângă prietenul ei, împărțind cu-aceeași tristețe și bucurie patul, sticla de votcă și zecile de fotografii. Toate astea le-aș fi făcut senin, excitat, convins că-mi sunt destinate, ca un vraf de scrisori peste care dai din greșeală. Maria mă cucerise. Odată ajunși împreună, franchețea ei erotică și cumințenia mea imaginară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nimic. Se mai juca fotbal în curtea școlii (dar trebuia să te știe cineva din cartier, ca să intri acolo) sau se bea bere pe gard. Erau preferate sticlele mari, de plastic, la doi litri: PET-urile. Copiii, încă neînvățați, trăgeau votcă cu paiul, din cutii mici, de 250 mililitri. Golanii stăteau la o tacla, în timp ce nevestele lor își dezmorțeau picioarele printre mașini și grădini de floarea-soarelui: țineau de mână fetițe cu părul lung, buclat, cu ghetuțele furate din depozit. La 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai apucau să sară gardul înapoi. Îi găseai sprijiniți de zid sau de mașini, unii moțăiau pe capota lui Firănescu (lucru riscant, ținând cont de faptul că tipul arunca sistematic cu găleți de apă de la etaj), alții strângeau la piept votca sau PET-ul de „Bucegi“, cățărați pe conducta de gaz. Cei mai curajoși rămăseseră blocați pe gard, într-o zonă a nimănui, cu un crac pe stradă și celălalt în curtea depoului. Prinși între sârme și cărămizi, cu salamul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fericite; câteva, mai nărăvașe, dansau într-un fel de cuști cu gratii, inundate de lumini violet. Bărbații erau puțini, nesemnificativi: niște suporturi pentru mișcarea tăcută și frenetică a femeilor. M-am întors la Bloody-Mary-ul meu. Un sfert de pahar de votcă, trei sferturi de suc de roșii. Deasupra, turnam piper și sare, râșnite dintr-un butoiaș furat de la bunica Aneta. Sucul îl cumpăram de la „Alimentara“, la sticlă de jumate, capsulată ca berea. Rămâneau dinți de rugină pe gâtul ciobit, îi simțeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mă uit în oglindă. Fața se deschide-n dominouri albe și verzi, mânuite de-un suprarealist abil. Ochiul clămpăne peste buze, nasul cade pe-obraz, dinții se rostogolesc odată cu bărbia. Mai vii eram atunci când simțeam frigul caloriferelor și gustul de votcă ieftină, când ne băteam de Crăciun pentru brazii aduși pe-ascuns cu locomotiva, când așteptam roșul murdar al autobuzelor, când în mâna-n care strângeam mingea de fotbal se comprimau și spaima și bucuria și rânjetele securiștilor peste cupola muzeului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Marea Caspică. Îl recunoșteam dintr-o revistă, după dunele de sare, tractoarele și vagonetele corodate în nisipul portocaliu. Și îl mai știam și după cele trei cuvinte pe care le rosteam în minte, fără să mi le spună cineva: ceai, votcă și Allah. Aveam sub ochi celebra Gură Neagră, golul surpat în pustiul Turkmenistanului la 10 metri sub nivelul mării, de care orice călător fugea numai când îi auzea numele. Laguna deșertului, saturată de sare de brom și cloruri de magneziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
i-ar fi fost destul de prestantă, dacă n-ar fi avut în ea ceva degradat, uzat, chiar murdărit. Era îmbrăcat cu o redingotă veche, cam roasă pe la coate, cămașa era și ea slinoasă, ca acasă. De aproape mirosea puțin a votcă, însă gesturile îi erau de efect, puțin studiate, trădând vizibil marea lui dorință de a impune distincție și demnitate. Domnul se apropie de prinț, fără grabă, cu un zâmbet binevoitor, îi luă mâna și, ținându-i-o într-a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de gen masculin) de serviciu, cel care a inventat cea mai bizară și dezgustătoare afacere, târguiala cu suflete moarte, este însuși Cicikov. Nu mă interesează interpretările legate de poșlust și Diavol, de care rușii sunt obsedați, dezbătând problema fie la votcă, fie la bere, așa cum noi combatem politichia și fotbalul. Până și Nabokov, mai estet și mai ateu de felul lui, ne amintește de faptul că Gogol credea în Diavol mai serios decât în Dumnezeu. Poșliak-ul, filistinul, cum a fost tradus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
cred că atât literatura rusă, cât și cea germană acordă destul de mult spațiu funcționarului, acestui erou al lumii moderne. Aceasta poate și din cauză că modelul statului rus și al birocrației ruse este o preluare grosolană a modelului german, dar îmbunătățit cu votcă și lehamite rusească. Ei bine, există un roman, Vițelul de aur, în care cei doi autori își pun eroul la grele încercări în lupta cu morile de vânt ale birocrației. Ilf și Petrov sunt necruțători cu eroul lor, Ostap Bender
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
urlă copilul în brațe, bluza neagră nu are mîneci, nici guler, foaie de ceapă! vreau să o ajut, că merge în partea mé și e de culoarea mé, de unde, că n-ai tenul ei întunecat, îi cumpăr un pahar de votcă, gînd să o încălzesc, ai doi copii? de ce trece prin oamenii în perioada fertilă, anume prin cei care au copii, anume este acești copii! Vișeu de Sus, vînd mîine brînză în piață, pentru sărbătoare m-aș duce la Moisei, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mânecă, m-a dus în bar la tanti Anișoara, am băut o vodcă până târziu, au venit și băieții. (Boieru, Negoescu, țin minte, instructorul central: "Băi, nu cumva să faci prostii. Du-te acasă, odihnește-te. Hai, mai bea o votcă!". Le ziceam: "Băi, nu-mi mai trebuie nimic. Lăsați-mă în pace!".) S. B.: Era o situație penibilă care se repeta. Mișu v-a spus cine mai era pe liste? D. T.: Odată am văzut eu lista la domnul Mohora
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cap să fac un eveniment. Dar a fost absolut ceva ce a venit fără vreo planificare. Ni se ordonase UASCR-urilor locale să facem evenimente cu 25 de ani de la înființare. Și stăteam eu în StudBar cu băieții mei la votcă și mă tot gândeam și mă uitam pe pereți. Țin minte și am mai povestit că, la tanti Anișoara în bar, era semiîntuneric și pereții erau tapetați cu ziare occidentale de stânga. Și mă uitam la pozele acelea din ziarele
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Păi... la Iași, cu fieful de acolo ...". "Ai cerut aprobarea lui tovarășu' Nicu?" "Nu". "Nu vin fără aprobarea lui". Merg la Mohora, șeful meu direct, și-i zic: "Tudore, uite, vreau să fac asta, asta..." "Ești nebun!" A scos o votcă din dulapul lui uasecerist și zice: "Eu nu pot să-l chem la nivel național, tu ai un alibi că Iliescu a fost Prim secretar." "Păi, cum să mă duc la Nicu să-i spun?" "Te duci. Băi, mă gândesc
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pot să mai fac?". Iar el: "Poți să taci!". Iar seara, când am coborât de la Securitate, am ajuns la Casa Studenților și i-am adunat pe Mircea Ignat, pe Liviu Antonesei și pe Valeriu Gherghel, am luat două sticle de votcă și am coborât la Râpa Galbenă, unde am stat pe trepte vreo trei ore și am discutat. S.B.: Nu ați vrut să intrați nici măcar la tanti Anișoara. Vă temeați să nu se audă. D.T.: Da. Și le-am spus că
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
niște sticle de Brifcor, cu etichete de Brifcor, pălincă. S. B.: Dar erau din plastic? D. T.: Da, din plastic mai metalizat, mai tare. Se făceau la Brașov. Și sucurile erau acceptate. Deci aceasta a fost soluția noastră la Moscova: votcă introdusă cu seringa în bidoane de Brifcor. Am pus oameni de-ai noștri și au făcut operațiunea. Nu știu cât a aflat Securitatea, cât n-a aflat. Bobu a fost vehement: "Dragi tovarăși, nu cumva să faceți vreun conflict diplomatic între tovarășul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
un proțap la foc puternic de vreascuri uscate. Grigoruță s-a mai ales, în plus, cu pielea berbecului. Dar de plâns a continuat să plângă în timp ce tovarășii ruși înfulecau carnea mai mult crudă decât friptă, codimentată însă din belșug cu votcă de-a lor. După ce n-a mai rămas decât oasele din bietul Vasilică, rușii și-au înhămat caii la atelaje și au pornit, urcând în grabă Dealul Morilor, către ținta fenală, Berlinul. - Și totuși am avut și colegi mai deosebiți
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de șmecherii. Îi punea la punct. Dar, cu timpul, unii dintre ei au încercat și parțial au reușit s-o îmblânzească. Să-i ofere flori ori mici atenții, țigări străine fiindcă doamna a început să fumeze sau câteodată sticle cu votcă străină de la vama Siret. Bițu o certa de-ndată ce afla despre astfel de mici matrapazlâcuri. Dar, în final, accepta și se înfrupta și el din aceste sticle. Fiindcă băutura bună le plăcea amândurora. Și Bițu obișnuia s-aducă săptămânal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de-ndată ce afla despre astfel de mici matrapazlâcuri. Dar, în final, accepta și se înfrupta și el din aceste sticle. Fiindcă băutura bună le plăcea amândurora. Și Bițu obișnuia s-aducă săptămânal câteva sticle cu vin bun și o votcă sau rom jamaican, de care magazinele alimentare nu duceau lipsă. În privința banilor, Corinei îi plăcea să fie vistiernică supremă. La fiecare plată lunară, la chenzină sau la lichidare, îi poruncea casierei, energică și autoritară, să-i dea ei și numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aici. Noaptea părințelul stăpânește de unul singur peste vastitatea acestui dormitor amintind de o sală de clasă amenajată pentru Îngrijirea răniților pe timp de război, În care el se oblojește În tihnă cu hârțoagele și sticlele lui de rom și votcă, risipite câteva pe sub masă, dar cele mai multe rătăcindu-se și prăfuindu-se printre fiarele din hangar. După ora unu n-am mai fi putut să stăm afară pe zăpușeală nici la umbră și fără să facem nimic. În timp ce vreo cinci zilieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
50.99 --- Care să depășească 2 l 264,0 2208.90 - Altele: -- Arak, prezentat în recipiente cu un conținut: 2208.90.11 --- Care să nu depășească 2 l 264,0 2208.90.19 --- Care să depășească 2 l 264,0 -- Votca, cu o concentrație de alcool funcție de volum de 45,4% vol, sau mai mică; rachiu obținut din prune, din pere sau din cireșe, prezentat în recipiente cu un conținut: --- Care să nu depășească 2 l: 2208.90.31 ---- Votca 264
HOTĂRÂRE nr. 1.055 din 22 decembrie 1995 privind taxele vamale de import pentru produse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
0 -- Votca, cu o concentrație de alcool funcție de volum de 45,4% vol, sau mai mică; rachiu obținut din prune, din pere sau din cireșe, prezentat în recipiente cu un conținut: --- Care să nu depășească 2 l: 2208.90.31 ---- Votca 264,0 2208.90.33 ---- Rachiu obținut din prune, din pere sau din cireșe 264,0 �� --- Care să depășească 2 l: 2208.90.35 ---- Votca 264,0 2208.90.38 ---- Rachiu obținut din prune, din pere sau din cireșe (exclusiv
HOTĂRÂRE nr. 1.055 din 22 decembrie 1995 privind taxele vamale de import pentru produse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
prezentat în recipiente cu un conținut: --- Care să nu depășească 2 l: 2208.90.31 ---- Votca 264,0 2208.90.33 ---- Rachiu obținut din prune, din pere sau din cireșe 264,0 �� --- Care să depășească 2 l: 2208.90.35 ---- Votca 264,0 2208.90.38 ---- Rachiu obținut din prune, din pere sau din cireșe (exclusiv lichioruri) 264,0 -- Alte rachiuri, lichioruri și alte băuturi spirtoase, prezentate în recipiente cu un conținut: --- Care să nu depășească 2 l: 2208.90.41
HOTĂRÂRE nr. 1.055 din 22 decembrie 1995 privind taxele vamale de import pentru produse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
daruri venite din răsărit s-au aflat și câteva vorbe trimise de cineva de la care nu te aștepți, tocmai pentru ca surpriza să-ți fie și mai mare: Vladimir Jirinovski, personaj trăsnit, gălăgios și bătăuș, ultranaționalist liberal, un rus alăptat cu votcă, care, rar, ce-i drept, mai croiește câte una și după ființa adevărului. Omul nostru a spus textual în Duma din Moscova: „... dați Basarabia României”, afirmație care ar fi trebuit să se bucure de atenția vreunui comentator de la București pentru că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]