2,754 matches
-
de foc” incendiază cu sclipirile sale magazinele de bijuterii... Cabo San Lucas, ale cărui portaluri stâncoase despart Pacificul de Marea Cortez... San Antonio, bijuteria Texas-ului, și râul lui fermecat, din adâncul pământului... New Orleans, orașul pe jumătate francez al vrăjitoarei Marie Laveau, regina voodoo, al jazz-ului si al marelui Mississippi... Ori poate Cipru, insula shakespearianului Otello cu zidul ei venețian, cu fortărețele, amfiteatrele și vestigiile sale, cu Nicosia, capitala cea disputată și împărțita între două țări... Ori Grecia, cu
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
vrăjitoare, comandate de o literă mare, considerată de mine cotoroanța șefă, care vrăjea pe fiecare dintre cei ce îndrăzneau să se uite la ele. Și asta pentru că am observat la sora mea: de câte ori deschidea cartea și se uita la semnele vrăjitoarei, începea să bombăne. Dacă și mama venea lângă ea și se uita, începea și ea să bombăne. Fapt care mi-a inspirat teama să mă uit și eu. Dacă, doamne-ferește, încep să bombăn la fel? Dar, într-o zi, curiozitatea
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
curiozitatea mea a fost mai mare decât teama. Îmi spuneam: uite că acum mă uit la ele și...nimic. Vraja lor nu mă atinge. Mă miram de ce nu mă face să bombăn, să mârâi, să latru. Și m-am dumerit. Vrăjitoarele astea îi făceau să bombăne numai pe aceia pe care se supărau. Adesea am văzut-o pe soră-mea aruncând cărțile. De aceea am început să le mângâi, să le spun „măi, măi” și să le zâmbesc. Și ele nu
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
Ritualul prevestește. Mai vârstnicii pun usturoi La poartă, ușă sau ferestre, Să îi păzească de strigoi, De vrăji și făpturi perverse. Vârcolaci, strigoi, fantome, La răspântii se adună. Dar nu stau prea multă vreme Că, în zori fug de lumină. Vrăjitoarele descântă Să ia mana de la vite, Sau blesteamă de-nsoăimântă Fete, să nu se mărite. Ori fac vrăji de răutate, Alungând soartă ursită Cu trucuri în miez de noapte, La fântână părăsită. Însingurat să îi fie Destinul unei rivale, O fată
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
de la vite, Sau blesteamă de-nsoăimântă Fete, să nu se mărite. Ori fac vrăji de răutate, Alungând soartă ursită Cu trucuri în miez de noapte, La fântână părăsită. Însingurat să îi fie Destinul unei rivale, O fată cu invidie Plătește la vrăjitoare. Bântuie pe la răscruce, Dar și prin curți, sălbăticiuni. Pe vite să le mănânce, Acelor ce nu-s buni creștini. C-ar fi sortite anume Să facă pagubă mare, Păcătoșilor din lume Ce lucrează-n sărbătoare. Că limba li se dezleagă
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
vor putea să intre în corpul tău. În ziua de 31 octombrie sau în preajma ei, adesea în vinerea și sâmbătă dinainte de Halloween, se țin adesea petreceri cu costume. Costumele de Halloween sunt tradițional modelate după figurile supranaturale, monștri, schelete, fantome, vrăjitoare și diavoli. De-a lungul timpului, printre costumele folosite apăreau și cele ale unor personaje fictive, celebrități la ordinea zilei și arhietipuri generice, cum ar fi prințesele sau luptătorii ninja. Google celebrează pe 31 octombrie sărbătoarea de Halloween, printr-un
HALLOWEEN 2014. TRADIŢII ŞI SUPERSTIŢII de Halloween. CE NU TREBUIE SĂ FACI [Corola-blog/BlogPost/92399_a_93691]
-
la răsărit va picura sânge, lăsând urme roșiatice pe pământ. I se mai spune “iarba-tâlharilor”, pentru că hoții și haiducii pot deschide orice încuietoare cu ea. Tot atunci se culege “nebunarița”, cea mai veche plantă folosită în ritualurile magice, folosită de vrăjitoare pentru a putea zbura. În Noaptea de Sânziene animalele grăiesc cu glas de om și, dacă le asculți, poți afla de la ele toate tainele lumii. În Noaptea de Sânziene porțile cerului sunt deschise și se întorc strămoșii acasă, Moșii de
Bate la poartă Noaptea de Sânziene…. [Corola-blog/BlogPost/92417_a_93709]
-
ICR Istanbul a mers la Izmir. Teatrul de păpuși PUCK a fost singurul teatru din România invitat să participe la cea de-a 8 ediție a Festivalului ”Izmir International Puppet Days” care se desfășoară în perioada 06-23 martie. Spectacolul “Motanul vrăjitoarei” după Korky & Thomas a avut patru reprezentații în zilele 10, 11, 12 și 13 martie 2014, scenariul și regia fiind semnate de Decebal Marin și Sandu Marian. Câștigătoare a premiului pentru arta animației la Festivalul “Valise” din Lomza, Polonia 2005
Evenimente culturale româneşti în Turcia [Corola-blog/BlogPost/92975_a_94267]
-
fantastic ocupă un loc de frunte în carte, intervenind pe parcurs în diferite ipostaze, sub forme și varietăți neașteptate, care se pare că ne dau o notă de exotic în ochii străinilor: farmecele de dragoste, deochiul, blestemul, slujbele negre și vrăjitoarele albe sunt elemente frecvente, pe care cititorul le întâlnește cu surpriză în satul contemporan, de parcă ar fi coborât direct în lumea lui Sadoveanu. La fel de surprinzătoare e și practicarea unor îndeletniciri demult uitate, cum sunt potcovarul, povestitorul satului sau făuritorul de
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
verii par să se regăsească în majoritatea culturilor. Solstițiul de vară era o vreme a purificării prin apă și foc, un timp când spiritele pământului și cerului pășeau printre oameni. Puteau fi găsite comori îmbelșugate în aur, iar zânele și vrăjitoarele erau mai prezente decât în orice altă perioadă a anului. Peste câmpuri erau purtate torțe în scopul îndepărtării bolilor din grâne, iar vitele erau trecute prin foc pentru a se izgoni fapturi asemănătoare vampirilor. La români, solstițiul de vară este
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2014 are loc AZI, SÂMBĂTĂ 21 IUNIE. Este ziua cea mai lungă din an [Corola-blog/BlogPost/93070_a_94362]
-
în literatura de specialitate sunt numeroase, începând cu primul război mondial «Halt the Hun!» - Oprește-l pe Hun (referire la germani), «Hun or Home», al doilea război mondial: «Good shooting and Hunting: TO BERLIN! » sau epoca Războiului Rece: «Vânătoarea de vrăjitoare» (referire la McCarthy- creație KGB ), «Besser rot als tot» - Mai bine comunist decât mort - creație STASI. Așa cum voi arăta, «pogromul de la Tg. Mureș», «bomba etnică cu explozie întârziată» (referire la minoritățile maghiare), «epurare etnică» și altele sunt exemple tipice de
Laszlo Tokes – Portretul unui agent de influență I [Corola-blog/BlogPost/93279_a_94571]
-
cu naționalismul. Șiugariu n-a fost legionar și totuși cade victimă, omorât a doua oară, fiindcă a scris un aricol despre mesianismul tinerei generații, în spiritul lui Mircea Eliade. Iată cum acționează o lege care permite vânătoarea unor fantasme de vrăjitoare! Dar ce se întâmplă cu eroii și martirii luptei anticomuniste, coloana vertebrală a neamului românesc? Putem fi împiedicați să-i cinstim, printr-o lege care ne infracționalizează dacă ne adunăm de la trei persoane în sus? Ca scriitori, mărturisim că ne
Scrisoare deschisă adresată vicepreședintelui Comisiei de Cultură a Senatului [Corola-blog/BlogPost/93409_a_94701]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > SCRIU DESUET, VETUST ȘI DEMODAT Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1924 din 07 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Am obosit de tot ce-n lume se-ntâmplă azi, ca un blestem. Chem vrăjitoarele pe nume și îngerii și demoni chem Să îmi aducă fiecare un talisman de vindecat, Sau să mă calce în picioare, să îmi strivească un păcat. Păcatul de-a iubi orbește și de-a ierta mult prea ușor Când oamenii
SCRIU DESUET, VETUST ŞI DEMODAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383319_a_384648]
-
poetul femeii care Îl reținuse. Acoperită de zdrențe, cu părul lung și alb despletit peste spatele cocârjat, Își ținea capul plecat, ca și când n-ar fi cutezat să Îl privească În față. — În schimbul sorții tale. — Ai tu grijă de soarta ta, vrăjitoareo. Că ai nevoie. Un bănuț. Un bănuț pentru soarta ta, Îi repetă ea Încă o dată. Tonul glasului ei era ferm și sonor, În ciuda Înfățișării ei decrepite. Între timp, Îi deschisese palma cu forța și parcă Îi scruta În ea. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
spunea că Îi văzuse În refugiul cerșetorilor erau, poate, avangarda unei armate care se aduna pe tăinuite În criptă, și ale cărei conciliabule fuseseră luate de acel prostovan drept celebrarea unui rit ocult. Iar, În timp ce acesta Își Închipuia demoni și vrăjitoare, ei Întindeau hărți, stabileau puncte de adunare, pregăteau depozite de arme... — Cecco, știi biserica San Giuda, În afara zidurilor? Celălalt izbucni În plâns, dând În sfârșit un semn de viață. — Ar trebui să mă Întrebi mai degrabă dacă eu l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
a răspuns. Numele Îmi era la fel de străin ca și obiectul pe care Îl desemna; nu-mi era cunoscută decît ultima parte a cuvîntului - Magen, adică stomac - și atunci am avut brusc revelația cutremurătoare că toate acele surori albe sînt niște vrăjitoare deghizate și că pe masa aceea se afla stomacul unui copil. Mai tîrziu cînd am revenit la București și am locuit Împreună cu Omama, care știa să pregătească o mulțime de mîncăruri nemțești, am aflat că deliciosul rasol alb cu sos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de uși deschise, așa cum era ea. Dar și bărcile bălăngănindu-se de-a lungul lacului, cu niște lampioane neverosimil de mari și pe deasupra toate roșii, de parcă totul ar fi fost organizat de Amália și fiecare noapte ar fi fost noaptea vrăjitoarelor îndărătnice, vara. Așa a trecut un an. Mai bine zis: și așa. Amália se plimba pe malul lacului cu mâinile încrucișate la piept, își privea uneori cronometrul, până la unsprezece sosea și ultima barcă, ea o lega cu lanțul de ponton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de pe deal, cerul albastru cu cei câțiva nori de deasupra pinilor. Alunecau încet și l-am urmărit pe unul până a dispărut după deal. Pe unul l-am făcut să aibă fața mătușii Mae, apoi s-a transformat într-o vrăjitoare și mai târziu în ceea ce părea a fi un moș cu barbă înainte să dispară de tot. Deodată am simțit că se uită cineva la mine, și chiar era pe trotuar o femeie cu o plasă de cumpărături în mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
din pădure. Baby a pufnit. —Aia e la fel de firavă ca... ca... —Ca un picamăr. Exact. Aproape că lăsasem garda jos cu Baby, pentru un moment. Apoi a făcut o moacă bosumflată și falsă ce o făcea să semene cu o vrăjitoare și mi-am amintit ce coșmar era. —Ei bine, a spus trimițându-mi bezele cu entuziasm, a fost minunat să vorbesc cu tine, dragă. Ținem legătura. S-a îndreptat spre hol, făcând cu mâna înspre diverși oameni îsau „contacte“ cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
legătura. Mi-a întins mâna când și-a luat la revedere. Era cea fără verighetă. Nu i-am luat în considerare gestul. 9tc "9" Apa strălucea pe străzile negre. Turnurile ascuțite ale clădirii McCott Shaw dădeau impresia unui castel de vrăjitoare, pe ale cărui ferestre întunecate cădea ploaia, alunecând în jos pe arcele gotice de deasupra ușii. Un taxi a apărut după colț. Luminița portocalie cu „liber“ era stinsă, dar nu avea nici un pasager în spate. A parcat exact în fața castelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
gândea la ceva. Brusc a plecat de lângă mine și a intrat în casă. M-am uitat lung după ea. Apoi mi-am adus aminte că am niște tablouri furate de care trebuie să scap. Nu-i timp de odihnă pentru vrăjitoare. 25tc "25" Am ascuns tablourile în spatele dubiței, sub un morman de bucăți de metal, cârpe murdare vechi și alte scule. Mâine mă voi duce la un oficiu poștal departe de unde locuiesc și voi trimite lucrurile astea nenorocite înapoi. în seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
țină seamă de vârstă, sunt datorate unor forțe malefice, care, în preistorie, luau înfățișarea unor idoli, cărora trebuia să li se aducă jertfe pentru a fi îmbunați, iar mai târziu, chiar după apariția și răspânădirea creștinismului, demonii, strigoii, vrăjitorii și vrăjitoarele, zânele rele, zgripțuroaicele, baba hârcă au făcut și încă mai facă destule victime. Exista părerea, sub forme mascate, atenuate mai există, că aceste forțe malefice puteau acționa prin intermediul unor oameni, femei bătrâne în special, care puteau trimite bolile, deochiul, puteau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a dusă la vindecare. Gheorghe Drăgan a învățat „trasul” oaselor de la bunicul lui de pe mamă, Iftimie (Iftenie) Cucu, în casa căruia a funcționat întâia școală cu învățătorul Cârlănescu, cel cu aere de boier. O altă categorie de babe o constituie vrăjitoarele care facă vrăji și aruncă deochiul și blestemele pe capul oamenilor. Acestea au rol malefic, sunt ocolite de sat, se vorbește de ele pe șoptite, pe la spate. De la Mărioara V. Rusu aflăm că Lemnărița din Mărăști făcea farmece (Mărăști ținea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe la spate. De la Mărioara V. Rusu aflăm că Lemnărița din Mărăști făcea farmece (Mărăști ținea de comuna Filipeni!), lua „mana”, laptele vacilor și făcea multe alte „flecării”. Îi mergea vorba că este vrăjitoare. Mărioara Rusu este completată de Lisaveta Pușcuță: vrăjitoarea a luat laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă numai zer. Vrăjitoarea a spusă că dă ea brânza, dar când să pregătească umplutura, umblând la putină, a văzut că deasupra erau numai viermi. Femeia s-a dusă la preot ca să-i spună. Preotul le-a chemat pe amândouă cu câte o oală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]