1,862 matches
-
cuibărit în hamac. Am pus mâna pe o carte, cu gând să mai citesc ceva, dar somnul a fost mai grăbit ca niciodată și m-a luat în brațele lui... Am dormit ca un prunc până gâlceava unui stol de vrăbii m-a trezit. Bătrânul tocmai atunci a lăsat din mâini sapa folosită la treburile din grădină... După ce s-a răcorit cu apă rece de la pârâu, a venit la mine cu chip luminos. Dacă ai scăpat din mrejele somnului, atunci n-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ospătat, m-am întins în așternut cu gând să mai citesc ceva la lumina lumânării... Pâlpâitul flăcării isca umbre tremurânde, care mai degrabă mă îmbiau la somn decât la citit. Am suflat în lumânare și... În zori de zi, gureșele vrăbii și-au găsit loc de taifas taman sub fereastra mea. Am deschis ochii împins și de lumina moale a răsăritului, furișată prin perdea... Am rămas așa o bucată de vreme... Pașii de pe cărăruie m-au pus în gardă că se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de pe cărăruie m-au pus în gardă că se apropie bătrânul. Nu m-am înșelat.În clipa următoare, fața luminoasă a călugărului s-a ivit în prag. Bună dimineața! Te-ai trezit cu noaptea-n cap bag seamă. Vinovate sunt vrăbiile. Dacă nu se zbenguiau ele prin frunzișul nucului, mă găseai dormind buștean. Ai avut dreptate, părinte, că în noaptea asta nici visele nu m-or vizita. Am plutit pe aripile somnului ca pe o apă lină... Știam eu că așa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bănuiam de ce. Toată bucuria trăită alături de bătrân lua sfârșit. Nu știam când îl voi mai revedea. Odată ajuns acasă, apoi greu mă hotărăsc să pornesc încoace... Dar mare-i Dumnezeu!... În zori, abia am deschis ochii, trezit de sfatul gureșelor vrăbii. După o vrme am și auzit pașii călugărului. Bună dimineața, dragule! Dacă tot ai făcut ochi, apoi să guști ceva. Te așteaptă cale lungă... Am urmat îndemnul bătrânului... Pe un colț al măsuței adăsta o legăturică... Văzându-mi privirea curioasă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
jumătate. Pare să fie... David nu și-a terminat propoziția. Într-o dispoziție neagră? am adăugat eu sec. Vrei să spui că nu ți-a oferit salutul obișnuit cu „Cum te cheamă, pune-o pe idioata aia cu creier de vrabie, care nu e bună de nimic, să mă sune“? La Grant Books, nu ne mai rămăsese nimic altceva, decât să facem glume macabre. Abia atunci am observat umbra așternută peste chipul deloc amuzat al lui David. Asistentul meu își dregea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
în putere pentru a oglindi realitatea istorică. Toate personajele din această carte au existat cu adevărat. Scrisorile, poemele și citatele de lungă întindere au fost traduse după documente originale. Prolog Ce e istoria? O mâncare făcută din o sută de vrăbii - o farfurie de guri. Paisprezece ani de la arestarea ei. 1991. Doamna Mao Jiang Ching are șaptezeci și șapte de ani. E condamnată la moarte. Singurul motiv pentru care autoritățile îi tot amână execuția este speranța că ea se va căi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
de discuții cu copiii mici. O ocolesc și o iau Încolo, unde-o fi. Merg ce merg și dau Într-un luminiș. Nu-i mare, dar numai bun pentru noi: iarba-i cât calul, dac-aș fi călare; florile cât vrabia spicului - dac-am fi de Anul Nou, la urat. Mă așez pe jos și-mi scot un spin din talpă. Se așează și ea, drept În fața mea. Să-mi vadă spinul. Nu mi-a intrat nici un spin, știu să merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
înregistrase de la fereastra băii, care avea cea mai bună priveliște dintre toate: asupra văii și a unui pâlc de copaci în apropiere. — Treron phoenicoptera phoenicoptera, murmură pentru sine ca o mantră. Dar în dimineața aceea nici măcar o cioară sau o vrabie nu brăzda întinderea neșfârșită a cerului. Dezamăgit, coborî binoclul și, în schimb, își privi soldații făcându-și exercițiile de dimineață pe terenul de paradă. Hop. UnuDoiTreiPatru. Hop. CincișaseșapteOpt. Hop. NouăZeceUnsprezeceDoisprezece. Era foarte bine, reflectă el, gândindu-se din nou la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
lungul unui pârâu. Avea nevoie de un ingredient nou, își zise, adulmecând aerul, ceva incitant și proaspăt, care să o inspire să facă o mâncare nedescoperită până atunci, o invenție nouă. Privi către cer. Gătise deja un porumbel și o vrabie, o ciocănitoare, o pupăză, o coțofană, un sfrâncioc, un grangur, o privighetoare himalaiană, un papagal... Gătise o veveriță, un porc spinos, o mangustă, toate păsările sălbatice pe care le putuse găsi în zona aceea, peștii cei mici din pârâu, melcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
dar n-aveam curajul să bat. Făceam stânga împrejur, mă duceam la școală și intram în curte. Vacanța de vară așternuse liniștea peste tot. Uneori veneau câțiva copii să se joace, pe urmă plecau în altă parte. Apoi soseau ciori, vrăbii și porumbei și ciuguleau boabe de pe pământ, fără să se sinchisească de mine. Își luau zborul și ele. Pe sub platani adia o boare de vânt, care făcea cugetarea mai plăcută. I-am scris Leei o scrisoare, însă nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
o inventeze. Între timp, cum viitorul Îi aparține lui dumnezeu și pentru că nu se știe ce ne va aduce ziua de mâine, vor continua să-i considere ca morți pe toți asigurații care vor atinge vârsta de optzeci de ani, vrabia, cel puțin, o țineau deja foarte sigur În mână, mai rămânea de văzut dacă mâine aveau să găsească o modalitate de a prinde și cioara. Sunt unii care spun, totuși, că poate n-ar fi o idee proastă, profitând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
și chipul la fel, ca de ceară, cu brațele desfăcute larg și picioarele Întinse, și chiar că semăna puțin cu un fluture. Dar, știți, nu prea mult, totuși. Dar nici a om nu prea arăta. Semăna mai degrabă cu o vrabie moartă. — Un gin tonic, spusei. — Trebuie să scrii o poveste, Îmi spuse directorul. Asta-i aur ce-ai văzut aici. — Aur, spusei. Uite ce e, o englezoaică pe care-am cunoscut-o aici, aseară mi-a zis că n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
care trebuiau să se întânească parcă se pregătise să-i aștepte. Florile, stropite de femeile ce-l îngrijeau, erau vesele și răspândeau în jur o mireasmă plăcută. Plopii zvelți străjuiau aleele. În ronduri, trandafiri de toate culorile își etalau frumusețea. Vrăbiile se zbenguiau printre ramurile pomilor ornamentali. Banca pe care obișnuiau să stea Teofana și Cezar cu ani în urmă era tot la locul ei. Acolo s-a așezat Cezar cu treizeci de minute înainte de ora fixată, aranjat ca scos din
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
prin ferestrele deschise ale blocurilor zmângălite și încenușate, sărite probabil din schemă, la proxima reabilitare. Câinii rătăciți, așa-zicând comunitari, cotarle huzurind aiurea în praf, pe trotuare sau în mijlocul drumului, renunțaseră să latre sau să scheaune, lehămetiți, iar certărețele de vrăbii citadine jumulite, brabeți murdari vânători de muște, se topiseră și ele printre frunzele ofilite a doi-trei-patru copăcei fumurii, schilavi și găunoși, ca niște avortoni vegetali, salvați miraculos de la tăiere, de veșnica birocrație indolentă și coruptă, a edililor municipalității. Murise până
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o cunoaștem... Le-am spus eu oamenilor înainte de a porni încoace, dar n-au crezut. Acu, iată, să bage la cap! Iuga se ofuscă, tocmai fiindcă moșneagul îi citise în suflet. Zise răstit: ― Ești cărunt, Lupule, și ai minte de vrabie!... Doar n-ați vrea să vă vând eu o moșie care nu-i a mea? Luca sări îndată împăciuitor și cu glas supus: ― Acu nu vă mai supărați, conașule, și iertați-ne, că noi suntem proști și nu știm bine
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și roșie, cu o mustață aranjată sub un nas coroiat, a primit ordin de la comandantul unității să plece în misiune la palatul ce domină centrul orașului pentru a salva o pisică urcată în vârful turnului central aventurată în prinderea vreunei vrăbii sau a vreunui porumbel și de unde nu mai putea să coboare, cerând parcă ajutor printrun miorlăit înfiorător continuu. Dispeceratul unității primise zeci de telefoane de la diverse persoane în legătură cu acest caz și comandantul a hotărât să trimită un echipaj de intervenție
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
forma unor săgeți. La ordinul scurt al maiorului comandant, echipajul s-a aliniat, așteptând comanda. - Vedeți în vârful turnului o pisică? Se adresă el subordonaților. Trebuie să o salvăm că și ea este o biată ființă ajunsă acolo să vâneze vrăbii sau porumbei. Întreb: cine se oferă voluntar să urce acolo și salveze pisica? Cei opt pompieri nu zic nimic. Se uită toți spre șeful lor, dar niciunul nu se oferă. Babuloi îi privește tăios și nu-i vine a crede
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Apoi o scoate de sub veston și i-o întinde în aclamațiile celor adunați spontan în piața palatului. Pisica era un biet motănel roșcat, speriat ca și el de ce vede. Bietul motănel pornise și el la prima aventură ca să prindă vreo vrabie sau porumbel tocmai pe turnul palatului, Cineva din mulțime striga cât putea de tare că vede mereu pisici pe acoperișul palatului. Majurul Babuloi ia motănelul în aplauzele mulțimii și-i ordonă lui Trafulică să plece imediat la mașină. Ce-i
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
din trupul patriei prin Dictatul de la Viena, până la înfrângerea Germanie hitleriste, nume dat după dictatorul Hitler. Fac o scurtă pauză, trecând prin filtrul memoriei și al minții scenele povestite. Privesc cerul prin florile albe, imaculate ale vișinilor. Un stol de vrăbii trece peste livadă, făcând un balet aerian. Pe trunchiul unui vișin urcă o cohortă de furnici, căutând parcă un inamic pe care noi nu-l identificam. Erau atât de mici, încât una singură ar fi trecut neobservată, dar pentru că erau
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
deși se zice că animalele astea au zece vieți. Apoi ne-am muiat toți vârful săgeților în sângele ei și am tras în sus. Săgeata lui Mimi a zburat cât blocul. Altă dată am găsit cu Sandu un pui de vrabie destul de mare, cu tuleiele penelor aproape complet formate. L-am fugărit prin șanțuri până am pus mâna pe el. Apoi ne-am jucat cu el de-a bolnavul. Jocul nostru a durat ore în șir, timp în care i-am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
încît unul dintre dințișorii ei inegali îi ieșea dintre buze, dîndu-i un aer malițios, de vrăjitoare drăguță, în sarafanul bleumarin, cu un lănțișor fin de aur care se vedea prin gulerul bluzei albastre, părea și mai mică, aproape cât o vrabie. S-a trântit în banca mea, mi-a aruncat un "bonjur" și s-a apucat să-și scoată cărțile din servietă. Eu nu i-am răspuns nimic, dar nici n-am fost în stare, toată ora, să urmăresc ce se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de mai multă vreme cu ochii întorși spre terasa cu clematite. Prin geamurile limpezi, ca o apă de cristal, corolele de catifea albastră, deasupra cerul dulce - verde, roz, opalin. Și, la fel ca în primele ore ale dimineții, zgomotoasele, asurzitoarele vrăbii... Atâta oare nu ți-ar fi de ajuns ca să simți o fericire impersonală, care să te apere de toate meschinăriile existenței ? Cunoscuta stare de grație pe care ora aceasta a zilei ți-o dăruiește, fluturând năluca unei promisiuni - o terestră
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
120.000 lei Curs de logică, Ion Petrovici, 260 pag.,85.000 lei Curs de știință politică, Gianfranco Pasquino, 368 pag., 112.000 lei Despre democrație, autor Robert A. Dahl, 210 pag., 170.000 lei Etudes de droits constitutionnel, Genoveva Vrabie, 362 pag., 214.000 lei Istoria filosofiei moderne. I Renașterea, autor Titus Raveica, 404 pag., 190.000 lei Învățarea autodirijată și consilierea pentru învățare, Horst Siebert, 272 pag., 110.000 lei Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
cu trunchiul încă destul de subțire, brăzdau cu negru o întindere de zăpadă albă strălucind în soare. Horia Victor găsi și pe bucata aceea de drum în ce să mai arunce cu sârg câte un bulgăre de zăpadă: dacă nu după vrăbii, măcar în trunchiuri de castan, la țintă. Dar abia în locul unde începea strada Judecătoriei găsi ținta adevărată. O necunoscută. Era o femeie încă tânără, zveltă, bine îmbrăcată, care tocmai dăduse colțul și abia apucase să facă vreo câțiva pași pe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
șteargă. N-ar strica să luați o gustare înainte de tărie, zice Chițu cu deferență. Hm! știți, previne ulcerul. Să vă aduc o felie de cașcaval cu puțin piper?... Afară, dincolo de fereastra înaltă, unde se vede înălțându-se coroana unui copac, vrăbiile zburătăcesc tot mutându-se de pe o creangă pe alta și ciripesc asurzitor. Aplecat servil către domnul Panciu, Chițu observă jegul lucios de la îndoitura reverelor. Profesorul poartă un costum bleumarin cu dungulițe albe, la două rânduri. Se gândește că le va
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]