4,110 matches
-
a publicat un articol despre dezvelirea bustului lui Vidu la Lugoj. În anul 1942 înv. Ion Bradea din localitatea Bod i-a adresat o scrisoare prin care i-a solicitat, pentru corul de școlari, două piese muzicale de Ion Vidu: „Vraja“ și „Hai, iu, iu!“. Răspunsul lui Timotei a fost categoric: „nu am și nu cultiv cântece ca: „Hai, iu, iu! (...) chiar dacă ar fi populare“. Ca atare adresantul îl sfătuiește pe expeditor să-i ceară cântecele dorite Sidoniei, soția compozitorului Vidu
LA COMEMORAREA A 150 DE ANI DE LA NAŞTEREA COMPOZITORULUI ION VIDU [Corola-blog/BlogPost/92511_a_93803]
-
Se recită de către poetul Radu Botiș poezia scrisă de Carmena Băințan-președinta Ligii Scriitorilor-filiala Maramureș, o poezie dedicată poetului Ion Șiugariu: „UNUI POET CĂZUT”: În tine doruri de sat veghează/ Întinse peste dealuri în Carpați. / Neîmplinit ți-e dorul, e o vrajă/ Departe ești, soldate, de-ai tăi frați./ Căci alba poartă te așteaptă iară/ În nemișcarea zodiilor reci./ Nu ți-ai uitat cărarea către țară/ Și vrei să-ți dormi aici somnul de veci. / Aș vrea să-ți împletesc cununa/ Din
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
gustate pe-ndelete de cititor în liniștea propriei sale singurătăți. Farmecul menționat în titlu nu e doar o figură de stil, el e interpretat chiar practic de mulți dintre protagoniștii care-l suspectează că ar fi victima unor farmece tipic românești, vrăji necurate care nu sunt rare pe la noi, dar care se pare că pe Insula Albionului sunt la fel de exotice ca și șarpele boa. Filonul fantastic ocupă un loc de frunte în carte, intervenind pe parcurs în diferite ipostaze, sub forme și
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
merge pe un cal negru, adică va întoarce iarnă. În ziua de Sf. Nicolae începe ziua să se mărească: ”La Sf. Nicolae se intoarce noaptea la ziua cu cît se intoarce puiu-n găoace”, zice poporul. De ziua lui se fac vrăji, farmece și pronosticuri meteorologice, se pun crenguțe de pomi fructiferi în apă pentru a înflori de Anul Nou, ocazie cu care se prognozează și rodul livezilor pentru anul viitor. Se spune ca însuși Sfîntul Nicolae a ajutat trei sărmane fete
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
putea să scriem astăzi? Poate despre istoria de 95 de ani a Uniunii. Merită întotdeauna să scrii despre o poveste care îți luminează mintea și sufletul, care îmbogățește, de aproape un secol, media românească. Dar, ar fi păcat să destrămăm vraja acestor energii vitale, cu cuvinte... Uniunea Ziariștilor profesioniști se hrănește din acest depozit generos. Din înțelepciunea personalităților încărunțite în redacții, din erorile și reușitele deja uitate, din entuziasmele ce apar retrospectiv, din speranțele și bucuriile acoperite de miile de ore
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93504_a_94796]
-
frumoasă din cale-afară, Seamănă leit cu o căprioară, Are ochii frumoși, pătrunzători, Și o aluniță pe obrăjori. Este o brunetă senzuală, De cum o privești te înfioară, Te atrage, te ademenește, Cu ochii ei când te privește. Dacă ai intrat în vraja ei, Face din tine tot ce vrei, Te ușurează de banii tăi, Pe aparate de mii de lei. Este o bună profesionistă, Din privire ea insistă, Să devii client direct, Dacă vrei s-auzi perfect. Referință Bibliografică: LA AUDIONOVA DIN
LA AUDIONOVA DIN PITEȘTI de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383182_a_384511]
-
al adiaforiei, liniște și livresc, natura naturată și natura naturans. Bonțida este un spatiu circumscris de Illo tempore, un spațiu al libertății întremătoare, unde toate elementele se situează într-o ordine prestabilită. Toposul Bonțidei se instituie într-un tărâm al vrajei aristocratice, unde exorcizările îndepărteaza elementele malefice, ajungând să germineze rostul și nu restul, în așa fel încât arta de a iubi să fie o prezență răvășitoare, desfoliatoare, în concertul zeilor buni.” ( Prof. Univ. Dr. Ion PREDESCU). Cel mai recent volum
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
pentru Mihai Eminescu-poetul emblemă. Admirația și prețuirea veșnică pe care i-o poartă l-au determinat sa-i dedice poeme pline de sensibilitate și recunoștință, poeme în care îi scrie cu dor și jale despre “un vis pribeag, rămas din vraja nopții” . Gânduri, emoții și trăiri puternice au prins contur sub condeiul său care lacrimă în vântul amintirilor, chemându-l neîncetat pe Eminescu “ Chiar de-om rămâne doar noi doi/ Prin Universul rece / Când stelele s-or spulbera / Iubirea-mi nu
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
gânduri arzânde, căci roșul cel aprins rescrie povești trăite în alte vremuri care îi stârnesc poetului profunde amintiri. “ În seara când se scuturau salcâmii” se scuturau și amintiri printre miresmele lunii și, rătacind printre petale tainice, poetul se cufundă în vraja înserării plutind pe valuri de lumină. Luna îi cântă la fereastră, iar “ norii vânt vălătucesc” și, printre brazii care oftează, poetul își odihnește simțurile lăsând doar tăcerile să murmure o iubire veșnică, asta fiindcă “nimic ca și iubirea nu mă
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
natural. Fără medicamente . „Dacă azi m-a durut stomacul, spune ea, mâine beau foarte puțină apă, dar nu mănânc nimic! asta însemnând absolut ni-mic. Și trece! Simplu!„ E mereu implicată, are o forță de persuasiune rară. Trăiește, parcă, o vrajă a căutării inaccesibilului, găsește soluții și învinge orice obstacole. Este extrem de iubită și admirată și acum, așa cum a fost mereu, la serviciu sau în contextul social în care și-a făcut remarcată propria carismă, ivită dintr-un patrimoniu genetic unic
BOMBOANA DE MENTĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383315_a_384644]
-
vin de sub pământ, noaptea. Liliputanii se înrudesc îndeaproape cu gnomii, spirite subterane malefice; oamenii obișnuiți se tem și de unii, și de alții. Nu prea mult, sunt prevăzători, mai degrabă. Aproape toți localnicii poartă la gât talismane care alungă orice vrajă. Sunt lucrate de către un meșter, aproape orb, dintr-o piatră rară - nici un geolog nu a reușit să o identifice cu precizie; probabil că emite niște radiații incomode pentru gnomi, făpturi extrem de sensibile. Îi ții pe locuitorii Stațiunii în ignoranță și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
de stupoare. Acel zid al nimicului era, oare, dovada vie a netulburării așezate a Înțeleptului, ori un indiciu că știau ceva? Oamenii aceia aveau cunoștință de cele Întâmplate. Iar unul dintre ei, mai mult decât ceilalți. La un moment dat, vraja se rupse, iar chipurile celor de față se Însuflețiră dintr-o dată cu expresiile uimirii și ale compasiunii la care se așteptase, În timp ce un cor de exclamații reproducea și În acel colț de sală atmosfera din restul tavernei. — Ambrogio... mort? zise În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
printre coloane, alții șezând pe niște bănci simple din lemn, iar alții ghemuiți pe pardoseală, cu toții adânciți În ascultare. Tocmai fețele lor uimite, fețe simple, de oameni de la țară, Îi atraseră atenția, Încă Înaintea omului care vorbea. Păreau sub o vrajă. — Messer Durante! Rupe cu noi din pâinea Îngerilor. Apropie-te. Bruno Ammannati se Întrerupsese, iar acum Îl fixa cu o expresie inspirată. Numele său nu părea să fi suscitat vreo reacție deosebită În rândul celor de față. Doar câțiva credincioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să țip de bucurie, dar eram incapabilă să articulez un sunet. Așadar, acesta era codul, cifrul... Codul lui Alexandru... Și dincolo de el... dincolo de el... Bucuria succesului mă paraliza. Tăceam Înfrigurată, evitând să fac cea mai ușoară mișcare, ca nu cumva vraja să se destrame și să mă trezesc din amețeala speranței că reușisem. Dar reușisem oare? Dacă totuși greșeam undeva? Dacă tot ce Îmi suna logic și verosimil - ergo, adevărat -, mi se părea a fi logic, verosimil și, deci, adevărat doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să nu se afle acolo jos. Ce facem? Continuăm să ne învârtim. Vântul urla cu mai multă forță. Apoi, dintr-o dată, păru că a obosit să repete de o mie și una de ori același cântec și se potoli. Fără vraja muzicii sale, nisipul se plictisi să mai danseze și începu să revină, foarte încet, la locul lui de origine. Soarele străluci cu puterea sa dintotdeauna și era imposibil să-l privești. Pe cer își făcură apariția primii vulturi. Un sfert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cu cartea pe piept, trezindu-mă după câteva minute adânci. M-am uitat din nou pe fereastră. Nunu și Simon erau beți criță, trântiți în scaunele de rafie. Pe capul, pieptul și brațele lor ședeau pescărușii. O imagine plină de vrajă. Ca și cum ei ar fi fost mult mai mult decât oameni și păsările mai mult decât păsări. Totul părea neclintit, o clipă care dura. M-am așezat din nou în pat. Am dormit până dimineața. Pe terasă nu mai era nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pe platoul de filmare. Ia-o! Să sfârșim cu circul ăsta! Nina, vino aici, strigă domnul Fischer ca un nebun. Un râs sacadat ieșea din el în timp ce urca scările cu portarul după el. Acum realitatea începuse să semene cu o vrajă. Totul se putea transforma în contrariul său. Dudu încălecase deja pe bicicleta lui, începuse să râdă și el nebunește. Primise ce-și dorise atâta timp în viață - o fată după placul inimii. Ea aștepta un copil răsărit în corp cine știe cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
era bine, de asta își putea da seama și Michael, din care numai ochii mai rămăseseră, înaintând întunecați asemeni unor planete verzi colosale, de un verde pal, evanescent, cu excepția interiorului, stingându-se ușor în așteptarea morții termice. Bolborosea vorbe înspăimântătoare, vrăji sinistre ce o făcură pe biata copilă să capete strălucirea morții pe măsură ce înghițea culoarul, neîndrăznind să mai întoarcă nicicum capul spre domnul director, a cărui fantomă se detașa din ce în ce mai puțin clar pe fondul negru de fum și inimaginabil al unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
să alerge la ea să îi dea o mână de ajutor. Dintre fuioarele ce se încolăceau înăuntru îi vedea chipul descom pus de spaimă și lacrimile curgându-i pe obraji. Își scutură cu putere capul, smulgându-se cu greu din vraja ademenitoare. Făcu un pas împleticit spre Calistrat și cuprinse toiagul în palma mâinii drepte. Bătrânul îl apucă strâns de braț sprijinindu-l. Ai auzit și tu? întrebă înfrigurat Cristian. Ce să aud? Ileana, mă chema la dânsa. Nu era ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pildă, o informație anostă peste care am dat acum În carnetul meu, Întocmai cum mi-o notasem acolo, pe un spațiu de cîteva alineate, era atît de densă, Încît, În sprijinul aceluia care o citea, apărea deodată, ca-ntr-o vrajă, lumina soarelui care Învăluia priveliștea, apoi brusc schimbarea imaginii. Un băiețel de trei ani În dogoarea soarelui, pe o cărăruie de munte, era cu bunicul dinspre mamă, iar ceva mai În jos, În planul al doilea și al treilea -, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
afară era lună plină. 8. Nu s-ar fi Încumetat să scoată un sunet, În afară de rugăciunea pe care-o Îngîna Întruna În sinea sa, abia mișcîndu-și buzele uscate, căci se temea că el Însuși s-ar fi putut trezi din vraja lunatică, Încît toți s-ar fi prăvălit În adîncurile neguroase pe deasupra cărora bîjbîiau acum purtătorii săi cu tălpile goale În grota jilavă, luminată de scînteieri vîscoase; glasul său -, deșteptarea sa -, i-ar fi tras pe toți În bezna hăului pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
acasă la el și toată noaptea va căuta să-i explice pe text (sau ce mai rămăsese din manuscris), cu pilde simple și moralizatoare, cum un gînd, umbra unui gînd ori o imagine pot duce prin magia cuvîntului sau a vrăjii necuvîntului, pînă la starea de grație a Întruchipării... Jeshua Krohal va părăsi În zori odaia Maestrului (În care izul cărților legate În piele era Înăbușit de lemnul santalului care ardea În menore de bronz, suveniruri de la un pelerinaj. Se Întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
încă mai facă destule victime. Exista părerea, sub forme mascate, atenuate mai există, că aceste forțe malefice puteau acționa prin intermediul unor oameni, femei bătrâne în special, care puteau trimite bolile, deochiul, puteau lua mana (rodul) vitelor, trimiteau blesteme și făceau vrăji, cu urmări nefaste asupra celor intrați(e) sub incidența și puterea vrăjilor. Ca o reacție la forțele răului care aduceau suferința, boala și moartea, au apărut, ca o contrapondere, forțele binelui: zâne bune, Sfintele, Sânzienele, Drăgoaicele, care acționau tot prin intermediul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
există, că aceste forțe malefice puteau acționa prin intermediul unor oameni, femei bătrâne în special, care puteau trimite bolile, deochiul, puteau lua mana (rodul) vitelor, trimiteau blesteme și făceau vrăji, cu urmări nefaste asupra celor intrați(e) sub incidența și puterea vrăjilor. Ca o reacție la forțele răului care aduceau suferința, boala și moartea, au apărut, ca o contrapondere, forțele binelui: zâne bune, Sfintele, Sânzienele, Drăgoaicele, care acționau tot prin intermediul unor babe care știau să alunge spiritele rele, să descânte, să desfacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ca o reacție la forțele răului care aduceau suferința, boala și moartea, au apărut, ca o contrapondere, forțele binelui: zâne bune, Sfintele, Sânzienele, Drăgoaicele, care acționau tot prin intermediul unor babe care știau să alunge spiritele rele, să descânte, să desfacă vrăji, acțiuni dublate de folosirea unor licori, unsori, iruri și ceaiuri, practici magice care, în timp, au deschisă calea medicinii științifice. Răspânădirea creștinismului nu a însemnat și renunțarea la practicile vechi; dimpotrivă, o bună parte dintre practicile magice au fost încreștinate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]