1,136 matches
-
Geniile scriu aproape indescifrabil. Iluzia gloriei a stors mai multă transpirație decât transformarea munților în piramide. Furtuna este starea meteorologică normală a geniului. Fără picătura de nebunie, geniul rămâne în scutecele talentului. Oricât s-ar strădui, geniul este imun la vulgaritate. Își declară unii geniul cu mult înainte de a ajunge la vama eternității. Gloria mă lasă indiferent. Ca lut, oricum voi fi etern. După ce ajung celebri, unii oameni își recuperează somnul chiar în ședințele omagiale ce le sunt dedicate. Numai neostoita
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
alții nu-i lasă să o facă. Iubirea - o instigare la sublim. Don Juan - acest toreador al iubirii. Iubirea - această catapeteasmă a condiției umane. Trupurile îndrăgostiților au desenat pe nisipul eternității cele mai frumoase poeme. Dragostea adevărată este imună la vulgaritate. Când iubesc, femeile de rasă ocrotesc, nu epuizează. Când știi să seduci, e păcat să mai și domini. Dragostea e tot ce a putut face omul dintr-o pedeapsă originară. În definitiv, Don Juan a dus și el o cruce
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
că șiau redobândit virginitatea morală. Fiecare epocă are impresia că își înalță piramidele ei. Din scris pot trăi scribii, nu scriitorii. Avea mare succes la femei. Nici una nu-l dorea ca soț. Frumusețea este un dar, nu o virtute. Visul vulgarității e să ajungă instanță morală. Pe câmpul de luptă au căzut eroii învingătorilor și ticăloșii celor învinși. Și moliile au, probabil, impresia că muncesc din greu la restructurarea stofelor. Singurele greșeli pe care le recunosc bărbații căsătoriți sunt cele de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
stelele doar în coniac. Nu se știe deocamdată, câte etaje are subsolul condiției umane. Ieșirea din timiditate se face uneori prin mitocănie. Mizantropul fuge de toți, misoginul, de toate. Nimic nu e mai e comic decât suferința cabotină. Înjurătura - o vulgaritate răcoritoare. Unii sunt foarte atenți să nu se păteze de durerile altora. Întotdeauna vor exista corbi cu alergie la zăpadă. Cel mai prolific creator de școli filosofice continuă să fie alcoolul. Canalia este regele neîncoronat al lichelelor. Alcovul - cea mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
importantă și poate fi susținută estetic. în definitiv, literatura biograf istă reflectă lumea în care trăim și care e lumea băieților de cartier, a galeriilor de fotbal, a lui Garcea, a formațiilor de gangsta rap. Niciodată, de două sute de ani, vulgaritatea noastră n-a fost mai mare. Dar a fi vulgar nu înseamnă a fi erotic, dimpotrivă. Erotismul este inversul obscenității. Cu cât o societate e mai obscenă în limbaj, cu atât e mai primitivă în sexualitate. Erotismul ține de cultură
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
evoluează, așadar, în registre diferite: unul retorico-polemic, definit de principiile discursivității și ale elocinței de tribună (Eminescu), iar celălalt polemico-pamfletar, guvernat de hedonism estetic (Arghezi). O dată cu acesta din urmă "intră în rol pamfletarul-poet, care, recurgând la o falsă narațiune, transformă vulgaritatea nudă a faptului cotidian într-o poezie a evenimentului punctat imagistic"221. De aici, finalitățile distincte ale unui tip, în esență, comun de discurs (doxologic și agonal): primul caută să obțină adeziunea cititorului (în rol de jurat = instanță critică evaluativă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Maurul din Veneția, în octombrie 1829. Unele pasaje au fost foarte prost primite, uneori huiduite, de partizanii Clasicismului, înspăimântați de scena cu beția lui Cassio, considerată grosolană, de apariția, în mai multe rânduri, a termenului "batistă"77, considerat de o vulgaritate nelalocul ei. Uciderea Desdemonei, strangulată sub ochii spectatorului, a șocat o mare parte a publicului. Iată ce scrie Vigny cu privire la acest lucru: "Puteți să credeți voi, englezii! Voi care știți ce cuvinte sunt spuse în tragediile lui Shakespeare, că muzei
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în neființă. Creația caragialiană i se părea criticului "săpată într-un material puțin trainic. Timpul a început să-l macine. Lipsită de adâncime, de orice ideologie, de orice idealism, de orice suflare generoasă, plină de un pesimism copleșitor, de o vulgaritate, de altminteri, colorată ea s-a bucurat de prestigiul unei literaturi prea actuale, dar va rămâne mai târziu cu realitatea unei valori mai mult documentare". Explicația atitudinii, sugerată de Eugen Simion: contrastul dintre idealul moral al criticului și transigurarea artistică
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
politice specifice fiecărei perioade. Acestea pot fi și chiar au fost trecute în revistă 10 pornind de la Antichitatea greco-latină, marcată de bipolaritatea serios-comic, dublată de cea ai cărei termeni sunt nobilul și trivialul, cu evidenta desconsiderare a comediei, caracterizată prin vulgaritatea subiectului și a stilului. În Evul mediu se propagă râsul carnavalesc, formă de defulare populară favorizând un comic esențialmente parodic. Clasicismul și Contra-Reforma încearcă din nou să discrediteze și să țină comedia sub control, iar tensiunile și conflictele din veacurile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a tipului de femeie superioară, ireală, a "rusoaicei" întrupate mental din sterereotipii livrești și din dorințele sale nelămurite, căutare care îi pune în umbră meschinăria și comportamentul flușturatic, dacă se acceptă că "obsesia erotică nu-l afundă pe Ragaiac în vulgaritate, ci, dimpotrivă, îl scoate, îl salvează, pentru că are un alt conținut decât sexualitatea simplă sau erotomania"52. În același fel, frivolitatea și libertinismul pretinsului doctorand în drept Mihnea Băiatu din Zilele și nopțile unui student întârziat (1934), sunt estompate treptat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
preferabil viețuirii anchilozate în rutină. Față de armonia acestui microfalanster de vacanță instituit la vila Weber, intrusa pereche de vilegiaturiști care descind parcă direct din schițele caragialiene Tren de plăcere, Cură la apele Văcărești, Lună de miere, se profilează în toată vulgaritatea, contrastul evidențiind cantonarea derizorie a acestei lumi în fiziologicul alimentar și erotic, lipsa orizontului poetic sau a dorinței de evadare din "cercul strâmt". Acestea sunt câteva din mult mai numeroasele reluări semnificative ale celor mai fertile teme caragialiene, respectiv politica
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-te norocul zicdar cum o văzuși, soro?!151 Atât la Eliade, cât și la Al. Kirițescu de altfel, noutatea constă în reperarea și în condamnarea fenomenului dinlăuntrul universului ficțional. Piesa Gaițele redă o lume în putrefacție în care țipătul, insulta, vulgaritatea, ambiția și prostia întinează totul: familie, prieteni, vecini, servitori. Gălăgia și cearta au caracter de permanență, fiecare replică antrenând contraziceri zgomotoase și obraznice, reproșuri, amenințări izbucnind într-un vârtej verbal contrapunctat de penibile încăierări. Lipsa oricărei cenzurări impuse de normele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
suficient de cultivat încât să fie investit cu un proiect intelectual în care se manifestă acest capital cultural al competenței grafice și care poate organiza și obiectiva "experiența de clasă" (conturează forme inedite ale activității simbolice, ca revendicarea explicită a "vulgarității" ori parti-pris-ul social și politic critic la adresa clasei de mijloc, un "gust barbar" cum îl numea Bourdieu, exprimat în publicații ca Le canard sauvage, L'echo des savanes sau amintita și inegalabila Hara-Kiri).703 În ce privește banda desenată religioasă, puternic reprezentată
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Superman n-a murit (sau mai degrabă a reînviat de fiecare dată), dar industria a crescut vertiginos, prin filme și seriale de televiziune, stimulând și producțiile altor arii culturale, ca Japonia și China, așa-numitele producții manga, blamate pentru stupizenie, vulgaritate și violență extremă, dar care se bucură de o largă apreciere din partea publicului, și care se inspiră din comics și din mitologiile asiatice, aspirând la "ultramodernitate". Philippe Forest, op. cit., p. 297. 803 Apud Danny Fingeroth, op. cit., p. 159. De ce oare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nu avea să se întâmple într-un fund de magherniță de prost-gust. Dacă se căsătoreau, atunci când asta avea să se întâmple, îl anunță cu seriozitate, avea să aibă grijă să fie evenimentul anului și să se desfășoare undeva unde cuvântul vulgaritate nici nu se inventase. S-au amuzat pe seama asta un timp, iar el se întrebă cu voce tare dacă mai era nevoie de nuntă, din moment ce lucrurile mergeau minunat și așa. Nieve a fost de acord, însă cumva ar fi dorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
epoca bizară a rock-ului și a hipsterilor, a magnetofonului și a revoltaților fără motiv, pe atunci mă oripilau. îi simțeam ca pe o hidră ostilă sau o societate ocultă din care n-aveam să fac parte niciodată. Tâmpenia și vulgaritatea lor mă revoltau, fără să-mi dau seama că era doar stilul vremii și că, dincolo de puțoismele lor alintate, nu erau decât puștii eterni, amorfi și răvășiți de diluviul hormonal, din care aveau să iasă pe bandă rulantă inginerii, economiștii
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
trăznet", cu pulpele lungi în ciorapi vernil, translucizi. Părul negru-unsuros îl avea împletit cu mărgele, iar fața fardată puternic avea ceva din cruzimea cinică a reginei cu mantie neagră din filmele lui Disney. Fetele noastre erau niște novice într-ale vulgarității față de ea. Ii trata pe băieți ca pe niște puțoi care "nici nu știu cum arată obectu' ăla". Firește, au ajuns iarăși la cântecele pe care le lălăiau cu un mereu reînnoit entuziasm. Coniacul trecea de la unul la altul, toți făceau pe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
în birou amușinau disperați în toate părțile. Dar să îi spună asta lui Trix era un pic ciudat, așa că problema a rămas în aer până la venirea lui Kelvin. Până la urmă, era un tip de douăzeci și ceva de ani și vulgaritatea făcea parte din personalitatea lui. —Trix, miroși a ceva ce pot doar să sper că e pește. Chiar este pește. Te putem întreba de ce? — Îmi doream un bărbat cu roți, spuse Trix iritată. Kelvin și-a plesnit vreo două palme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de iubire și - și venerație pentru mine. În felul ei dulce, mi-a demonstrat destul de clar că asta nu înseamnă că-mi va îngădui mereu plăcerea aceea divină-cred că, de fapt, e destul de moralistă, dincolo de vocabularul ei murdar și de vulgaritatea aparentă. Îmi dau seama că pentru ea a fost ceva foarte special și nu doar un act întâmplător care trebuie îndeplinit de fiecare dată când unul dintre noi are chef. Nu contează- sunt bucuros doar să fiu cu ea, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
este de-a înceta să fie astfel sau de a transforma principiile bunului-simț în concluzii ale simțului propriu, cea de a regândi pe cont propriu locurile comune, fapt prin care încetează a mai fi comune, cea de a supune criticii vulgaritățile. Și dacă, făcând asemenea eforturi, nu poate face față poverii și-și epuizează nu prostia proprie, ci propria inteligență și propria viață, atunci se sinucide. I se întâmplă ce i s-a întâmplat broaștei din fabulă care-a vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și mereu cu spaima ultimului pas. Cuvintele pe care le-aș fi pus în gura lui Jugo de la Raza al meu, și anume: că toată lumea moare [sau, în spaniola peninsulară, că toți dumnezeii mor] reprezintă una din cele mai mari vulgarități ce pot fi rostite, cel mai comun dintre toate locurile comune, și, ca atare, cel mai paradoxal dintre paradoxuri. Când studiam logica, exemplul de silogism care ni se înfățișa era: „Toți oamenii sunt muritori; Pedro este om, deci Pedro e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
că nu o să moară, nu va muri...! Și în orice caz, osândiții lui Dante trăiesc în istorie și, ca atare, osânda lor nu e tragică, nu este tragedie divină, ci comică. Deasupră-le și-n pofida osândei lor, Dumnezeu surâde ...] O vulgaritate! Și totuși pasajul cel mai tragic din corespondența tragică a lui Mazzini e cel datat 30 iunie 1835 și în care spune: „Toată lumea moare: Romagnosi a murit, a murit Pecchio, și Vitorelli pe care-l credeam mort mai demult, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Poate că asta era și ideea. Doctorul Gabor, care era aici de mai multă vreme decât mine, cu câțiva ani înainte de război, conform certificatelor înrămate de pe perete, se mândrea cu legătura sa cu Lumea Veche sau poate doar se împotrivea vulgarităților Lumii Noi. Eram sigur că le considera vulgarități. — Așa deci, domnule van Pels, spuse el și se legănă ușor în scaunul său mare de piele, v-ați pierdut vocea. Motănașii neascultători și-au pierdut botoșeii, îi citește soția mea fiicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
care era aici de mai multă vreme decât mine, cu câțiva ani înainte de război, conform certificatelor înrămate de pe perete, se mândrea cu legătura sa cu Lumea Veche sau poate doar se împotrivea vulgarităților Lumii Noi. Eram sigur că le considera vulgarități. — Așa deci, domnule van Pels, spuse el și se legănă ușor în scaunul său mare de piele, v-ați pierdut vocea. Motănașii neascultători și-au pierdut botoșeii, îi citește soția mea fiicei noastre. Am încuviințat din cap, deși puteam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
văzut fețele băieților și fetelor din jurul meu, încă roșii de ger, gurile larg deschise, ochii, deveniți brusc mai înguști și mai strălucitori, le-am auzit hohotele de râs în care se simțea o destindere totală, chiar și o notă de vulgaritate, am văzut cum domnișoara, căreia îi năvălise sângele în obraji, lovea cu nuiaua în pupitru, strigând „Liniște!“ - și nu știam că tocmai reușisem, în ciuda pantofilor mei și a băștii pe care o purtam tot timpul, să fiu acceptat de colegii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]