4,194 matches
-
dăduse odată un patru, doar pentru că nu i-a plăcut mutra mea în acea zi. -Ghici cine este? Glasul a sunat ca un clinchet de clopoțel , cristalin și blând. -Știu cine ești, ești Muma Pădurii. -Nu, nu ai ghicit. -Ești zâna cea bună. -Călduț -Ești Crăiasă Florilor de iasomie -Călduț -Ești Mari, iubirea, dragostea, motivul pentru care trăiesc. -Ai ghicit, te eliberez, îți redau libertatea. -Sunt liber să te iubesc, să te divinizez, să mă privesc în apa albastră a ochilor
IUBIREA PENTRU...III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382355_a_383684]
-
mulțumiți de cele petrecute în viața efemeră adormiră în somnul de veci. Peste ani se născu și a treia generație. Într-o familie - un băiat chipeș și isteț, iar într- alta, trei ani mai târziu, o fetiță frumoasă ca o zână din povești. Părinții lor cunoșteau blestemul și deciseră să-i țină cât mai departe unul de altul. O parte din copilărie și-o petrecură împreună, apoi părinții fetei se mutară la Constanța, iar cei ai băiatului rămaseră la Brașov. Anii
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
DRAGOBETE, ZEU DACIC Dragobete, zeu dacic, Chip angelic și puternic, Tânăr, chipeș și cu plete, Faci de dragoste la fete. Aduci iubirea în suflet, Pe fețe pui numai zâmbet. Aduni păsările-n stoluri Și le-mperechezi în ceruri. Zburător nemuritor, Adoratul zânelor, Sărbătoare a naturii Mult iubită de români La îngemănat de luni, În calendarul străbun, Unești februarie cu martie, Dai jos ultima mantie. Fiu al Babei Dochia Și cumnat cu Lăzărică Reîntineriți natura Schimbați lumea, Schimbați firea. An de an e
DRAGOBETE, ZEU DACIC de IONEL GRECU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382404_a_383733]
-
Îmi caut iubita din visele târzii, Din nopți de neliniști, de dragoste pustii. Iubirea - oare după care stea-i ascunsă Și mă cheamă de dorinți pătrunsă? Aștept s-apară, de pe cărări infinite, Cu pași timizi, ochi verzi și gene arcuite. Zâna inimii lovite de arcul cupidonic, Uitându-se mirată și...cumva ironic, La murtorul pământean, rătăcit printre stele, Căutându-și iubita visurilor efemere. Întind mâna tremurândă, ușor șovăitoare, Simbolizând un gest, ce se vrea chemare. Steluța zâmbitoare, citind în ochii mei
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382393_a_383722]
-
zei Lovind cu buzdugane, Culcându-i la pământ pe zmei, Prinzându-i în capcane! Și-apoi mulțime de-aventuri De-a lui bădița Creangă, Cu ale lui cimilituri La inimă să-ți meargă! Multe erau poveștile Cu feți frumoși și zâne! Le ascultau și cloștile În nopțile senine! Referință Bibliografică: Poveștile / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1955, Anul VI, 08 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POVEȘTILE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382614_a_383943]
-
școală deosebit de deșteaptă, dar greu încercată de soarta în viața de familie, iar medicul sau îi spusese că această boală psihică e caracteristică oamenilor foarte, foarte deștepți, ceea ce ea nu era, ea era un om obișnuit; îi apăruse în vis Zână Bună, cu chipul profesoarei de română din liceu, de-a lungul anilor de școală mulți oameni mununati îi îndrumaseră pașii pe drumul cunoașterii, drum spinos și alambicat, ea fusese zână blondă, muză lui Eminescu poate, o doamnă calmă, blândă, foarte
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
era, ea era un om obișnuit; îi apăruse în vis Zână Bună, cu chipul profesoarei de română din liceu, de-a lungul anilor de școală mulți oameni mununati îi îndrumaseră pașii pe drumul cunoașterii, drum spinos și alambicat, ea fusese zână blondă, muză lui Eminescu poate, o doamnă calmă, blândă, foarte culta și distinsa că o regină, o doamnă care în vis îi spunea: -Ai grijă ce scrii, ceea e faci în viață trebuie să fie subordonat Binelui, iar scrisul e
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
cu inima topită de căldura sufletor și a soarelui, iarna a plecat, o ultimă privire, apoi a dispărut după deal. În acel an, de fapt în primăvara aceea de Paști, la hora din sat, am văzut o fată ca o zână, era precum primăvara de frumoasă. Înaltă , suplă, cu părul bălai căzut în plete pe umeri, cu ochii albaștri ca azurul cerului, nasul în vînt, buze cărnoase, senzuale, bărbia pătrată, gâtul fin, așezat pe umerii rotunzi, cu sânii ca merele și
IUBIREA PENTRU...II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383903_a_385232]
-
e luat Și un altul a văzut Colț de pâine început Toți atunci s-au întrebat Cine-i hoțul ce-a intrat Și cu teamă la culcare Au pornit-o fiecare. Iar aici altă mirare Într-un pat e-o zâna oare? Au lăsat-o liniștită Sub a somnului aripă Și toți șapte s-au culcat Tot unind pat lângă pat. Dimineața i-a trezit Fir de soare , i-a-ncalzit Și din gene le-a crescut Luminosul început. Fata se trezea și
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]
-
țipe de atâta viață-n jur Râd copacii, primăvara îi îmbracă în ajur. Cearta este interzisă, munca nu își are loc Horă mare se încinge, toată lumea-i prinsă-n joc. În ulcioare se adună neaua ce a mai rămas Apa zânelor e bună fetelor la primul ceas. Animale nu se taie, este zi de-mperecheat, Iar femeile așteaptă să atingă un bărbat Drăgăstoase, în tot anul, să rămână,-așa e zis Dragobete-Cupidonul, doar iubire le-a promis. Se culeg ierburi de leac
DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383951_a_385280]
-
la icoane Bătea mănăstirile din vreme în vreme La Sâmbăta de Sus în zi mare M-a dus și pe mine, ce minunată încercare Uimită priveam grădina verde În care inima în credință se pierde Erau măicuțe în alb ca zânele Picurând cu frumusețe colinele În fașă deodată mi-a apărut El Bărbat cu ochi albaștri de juvaier. Era în mantie albă ca un Împărat îmbrăcat Păream în povești; inima mi-a stat Îmbălsămată de ale lui cuvinte: „Copilul acesta este
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
fi iar copil, sigur, uit de toate... Tu m-ai fi tovarăș în lumi fermecate: Soarelui să râd, dragi flori să dezmierd, Păsări să privesc, cum pe cer se pierd. Să mai rătăcesc prin păduri umbroase Să mă văd cu zâne mândre și frumoase. Apă din fântână să beau, tare mi-aș dori: Doamne, nu cer mult, dă-mi numai o zi! Să fiu iar copil... cum am fost pe timpuri, Trist să nu mai fiu și să cad pe gânduri
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]
-
și ajunge la rădăcina sânilor care se zăresc prin decolteul bluzei orange. Cuvintele ei alunecă aidoma unor perle bine șlefuite, pe un șirag catifelat, invizibil. Cu adevărat veștile sunt încurajatoare și finalmente lui îi va scădea binișor rata. Lângă această zână sufletul său freamătă ca un bujor în răcoarea dimineții de vară, încărcat de boabe de rouă și sărutat de primele raze de soare. “Oare cum o cheamă pe această atrăgătoare ființă?” se întreabă, vânătorul din el. Ar vrea să-i
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
ea continuă cu vioiciune: - V-am găsit! - Ce bine!! se aude Ștefan, dar el, impertinentul se gândește la altceva.... oare la ce?? mai precis la un loc întunecos, plin de primejdii, unde ea îl găsește și îl salvează ca o zână bună, de furia creditorilor elvețieni, scoțându-l în lumina arzătoare a soarelui. Și nu oricum ci...scăpat de orice datorie!!!Bestial...nu?? Și zâna metamorfozată în ofițerul de credit explică termenii, condițiile, principiile, cu multă ușurință...iar Ștefan ascultă vrăjit
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
la un loc întunecos, plin de primejdii, unde ea îl găsește și îl salvează ca o zână bună, de furia creditorilor elvețieni, scoțându-l în lumina arzătoare a soarelui. Și nu oricum ci...scăpat de orice datorie!!!Bestial...nu?? Și zâna metamorfozată în ofițerul de credit explică termenii, condițiile, principiile, cu multă ușurință...iar Ștefan ascultă vrăjit ca un copil o poveste frumoasă. - Mulțumesc mult, am înțeles și cred că este și avantajoasă oferta dumneavoastră, se declară el satisfăcut. Pentru eventuale
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > IANUARIE CERNIT Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1393 din 24 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Ești zâna mândră a zăpezii Iar mantia-ți de fulgi pufoși, A îmbrăcat pomii livezii Cu fluturașii săi frumoși. Azi ai acoperit pământul, Cu dalba-ți plapumă de nea, Sub care care o să doarmă grâul, Ce mâine pâinea ne va da. Nu
IANUARIE CERNIT de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384128_a_385457]
-
ascultându-i, dragii mei, Cântând „Romanța dragostei” Au strălucire, sunt ca ele! Drumul lung al Romanței... De la Ioana Radu, Maria Tănase, Felicia Filip, Florin Georgescu... la Tatiana Jacot (Chișinău, Republica Moldova) ...Mi-era așa un dor de prințesa visurilor mele, TOAMNA, zâna darnică și bună... fiindcă ori de câte ori mă opresc, seara târziu, în Dealul Viilor, îmi arunc privirea spre imensitatea cerului pe care atârnă sfințite candelabre ce-și trimit lumina binefăcătoare peste zona mirifică a ținutului unde am văzut lumina zilei și, în
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
Acasa > Cultural > Traditii > BABELE DIN MITOLOGIA POPULARĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului După iarnă friguroasă, Martie cu vreme bună vine-n zână arătoasă, purtând petale-n cunună. Când vremea-i capricioasă, cu lapovițe și ninsori, nu mai vrei să ieși din casă, puterea cu ea să-ți măsori. Înbrăcată-n haină nouă, vremea este schimbătoare. Într-o zi ninge sau plouă, în alta
Editura BabelE DIN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383354_a_384683]
-
Dragobete TREC ANII PARCĂ-S CLIPE ... VĂRTEJUL TRĂIRILOR NU-ȚI DĂ DECÂT ARAR RĂGAZUL SĂ PRIVEȘTI ÎNAPOI PENTRU A REGĂSI ACELE: DULCI AMINTIRI mi-aduc aminte... mi-aduc aminte prin răstoacă adeseori te urmăream erai copila ce din joacă în zâna bună o schimbam pândeam parfumul din cosiță de undeva ascuns în fân doream să văd lângă căpiță mijindu-ți mugurul de sân și doamne, ce mai zarvă mare a fost când eu lângă pârâu m-am apropiat de scalda-n
DULCI AMINTIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383377_a_384706]
-
ei, mulțumiră Domnului, făcându-și cruce, ea strânse , el stinse becul din curte . Se pregătiră de somn, spuseră „Tatăl nostru„. Porniră televizorul să vadă ce mai zice. O voce glacială , din televizor, explica niște imagini confuze, parcă dintr-un basm cu zâne : „Un om de știință apasă pe un buton. Ca prin magie apare o imagine mică , a unei zâne, suspendată în aer, pe care o atinge... Echipa condusă de Yoichi Ochiai a folosit lasere, lentile și oglinzi pentru a crea holograme
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
Tatăl nostru„. Porniră televizorul să vadă ce mai zice. O voce glacială , din televizor, explica niște imagini confuze, parcă dintr-un basm cu zâne : „Un om de știință apasă pe un buton. Ca prin magie apare o imagine mică , a unei zâne, suspendată în aer, pe care o atinge... Echipa condusă de Yoichi Ochiai a folosit lasere, lentile și oglinzi pentru a crea holograme suspendate. Tehnologia implică posibilitatea trecerii hologramelor de la suprafețe bidimensionale la lumea tridimensională„. „Stinge-l !„ zise ea, nu mai
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
Autorului Poem dedicat Alexiei -Teodora Cristea Pui de Om ce mult aș vrea Să te țin în poala mea, Timpu-n loc să stea o clipă Dorului să-i pun aripă... O poveste eu ți-aș spune Cu minunile din lume, Zânele s-ar aduna Să-ți aducă câte-o stea! Ochii tăi plini de lumină Ceru-n suflet mi-ar lăsa Nu m-aș teme de minciună Și nici de povară mea... Am clădi palate iar Dintr-un zâmbet de ștrengar
PUI DE OM... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383627_a_384956]
-
de vremea anilor frumoși, Și tare aș vrea din nou copil să fiu, Să privesc răsăritul cu ochii curioși , Seara s-ascult povești până târziu. Mi-e dor de focul ce troznea în sobă, De basmele cu feți frumoși și zâne, Mi-e dor s-aud de la bunici o vorbă, Dulce, cum doar ei o puteau spune. Mi-e dor de ulița pe care ne jucam Făcând planuri de zbor spre zări albastre, Castele de nisip ce noi le construiam Rămas
DE ZIUA DORULUI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383638_a_384967]
-
cu bunătate, a fost o lecție de viață, înțelesese ce înseamnă să fii om. Revenirea lui la viață și recuperarea misterioasă o punea pe seama lui Dumnezeu, iar pe Crinuța o considera trimisa expresă a Domnului. O iubea cu pietate, era zâna lui bună... -Ce faci? Nu te îmbraci? Florea a tresărit când a auzit vocea iubitei, era afundat în gânduri, a întors capul, ochii s-au oprit pe sânii care ieșeau pe jumătate din prosopul lung de baie pe care îl
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382778_a_384107]
-
imobilizat la pat. Ruga i-a fost ascultată, iar după două săptămânii Ică s-a trezit, a rotit ochii prin cameră, apoi privirea a rămas fixată pe chipul ei. -Știu cine ești. -Îți amintești de mine? -Da, îmi amintesc, ești zâna cea bună, omul care m-a oprit să comit o infamie, mulțumesc! Glasul bărbatului era slab, cu un ultim efort i-a prins mâna și a vrut să o sărute, slăbiciunea corpului l-a trădat, neputincioasă mâna a căzut pe
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382778_a_384107]