1,365 matches
-
Ca o pânză albaMa simt că o pânză albă ...Pe aripi de timp fluturata , Cu gânduri ravasite-n zăpezile dalbeCe trezesc din uitări tăcerea spartă .Mi-e privirea limpezita în râuri de sangeSi chipul împietrit ...statuie de ghips,Când o zbatere în nemișcare se scurgePrin palme ,prin brațe întinse spre vis.Spre visul ce-n speranțe se-adunaSi-n spume ondulate se revarsă ,În avalanșe curg tăcerile când rasunaPe pânză albă vibrând culoarea arsa.Mi-e sufletul o explozie de culoareCe picura-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > ASCULTĂ! Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ascultă! Ascultă! Auzi cum cânta vântul alături de cocori, când zbaterea îi este zadarnică, pe piscuri și pe creste? Ascultă! Mai știi cum cânta marea pe malul sfârtecat, când valul se agață de fire de nisip, cu degete de ceață? Ascultă! Când mugurii plesnesc după atâtea geruri, dau viață primăverii, tânjind
ASCULTĂ! de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375748_a_377077]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > CU TIMPUL ... Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cu timpul... Cu timpul agățat în plete, trudim prin anotimpuri Să înălțam speranțe sau sa-naltam gri ziduri. Uităm că zbaterea și truda ne poate fi risipă Sau împlinire a vieții, cuprinsă într-o clipă. Cu timpul tatuat pe iris, privim clepsidra vremii, Și din pocalul cu-amintiri sorbim pe prispa iernii. Ne risipim adesea, tăcuți, prin gânduri fără rost Si
CU TIMPUL ... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375759_a_377088]
-
palmă mânerul sacosii cu haine; îi făcu cu mâna spre geam , bucuros i-a răspuns și el , până când autobuzul vechi și prăfuit de drumurile străbătute s-a pierdut în zare . Multe cuvinte i-au rămas nerostite în minte , mii de zbateri de fluturi captivi în interiorul ei! Referință Bibliografică: Primul drum spre iubire .... / Gabriela Maria Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2039, Anul VI, 31 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Maria Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PRIMUL DRUM SPRE IUBIRE .... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379182_a_380511]
-
Becart Publicat în: Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ai grijă, și dragostea, da, poate ucide! Cineva m-a „ademenit” într-un vis, ca din întâmplare, și fără prea multă osteneală a înflorit într-o singură zbatere de pleoapă. Eu adunam neliniștea din ticăitul secundei și o purtam în privire, tot mai sus, spre crestele înalte ale zilei. Îmi deschideam inima - petală cu petală- și mă întrebam, de mă iubește, nu mă iubește... și-a început ploaia
ȘI DRAGOSTEA... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379250_a_380579]
-
le-am dorit. Nu te mai furișa în strigătele de la miezul nopții. Oprește viforul care-mi cutreieră sângele de la un capăt la altul al trupului descumpănit. * Aceasta nu sunt eu, strigam timpului ce mă privea cu nepăsare. Nici flacăra , nici zbaterea alarmantă din retină, oricât ai vrea, nu le recunosc, și nici mâinile întinse pentru mântuire. * Oprește cuvintele și spaimele la marginea întrebării, oprește privirea la un pas de abis și nu mai lăsa diminețile să suspine în fiecare rană pe
ÎNTRE DOUĂ CUVINTE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379253_a_380582]
-
le-am dorit. Nu te mai furișa în strigătele de la miezul nopții. Oprește viforul care-mi cutreieră sângele de la un capăt la altul al trupului descumpănit. * Aceasta nu sunt eu, strigam timpului ce mă privea cu nepăsare. Nici flacăra , nici zbaterea alarmantă din retină, oricât ai vrea, nu le recunosc, și nici mâinile întinse pentru mântuire. * Oprește cuvintele și spaimele la marginea întrebării, oprește privirea la un pas de abis și nu mai lăsa diminețile să suspine în fiecare rană pe
ÎNTRE DOUĂ CUVINTE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379263_a_380592]
-
ne induce ideea că poetul a ajuns într-un punct al existenței când întrebările devin tot mai insistente și pline de neliniști, când simte mult mai acut povara timpului ce se rostogolește spre asfințit. Într-un târziu , ”lumina plânge” în zbaterea atâtor clipe: ” Sus, pe deal, lumina plânge,/Curcubeiele s-au frânt,/ Codrul ramurile-și frânge / Plecându-se la pământ.” (Plouă peste mine). Anotimpurile par a fi ”pretextul” validării acestor trăiri.Sigur, natura este și locul unde poetul își găsește liniștea
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
ori de cenușă care rămâne în urma noastră, atunci istoria lumii acesteia nu poate fi mai puțin opaca decât pământul din care este făcută. Dacă însă din tot nisipul și praful vanităților s-ar putea alege o mână de perle, toata zbaterea valurilor mării n-ar fi zadarnica. Eternitatea ar avea “suficientă” îndreptățire să tulbure liniștea de moarte a lumii acesteia. ● Istoria sacra,un miraj, o viziune mistica, o oglindă afumata în care cu greu ne putem privi. Am fost creați după
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > HOINAR Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Destinu-și amputează, pe caldarâm de vise, O nebunie-ntreagă, în zbatere totală, Își tânguie firescul cu porțile închise, Își sfâșie trăirea cu forma ireală. Respiră printr-o stampă a Căilor Lactee, Vâslește într-o barcă prin timpuri paralele, Răvășitor, e Phoenix din mit, printr-o scânteie Aruncă, spre-a renaște, un
HOINAR de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374287_a_375616]
-
cuvinte, Dar sunt captiva sorții legată strâns de ieri, Și-ntreb ades uimită prin lacrima fierbinte, De ce-am uitat că-n viață sunt zeci de primăveri? Privesc o frunză ce-mi bate acum în geam Parcă durerea surdă cu zbatere și-o strigă, Îmi zice-ncet și tristă:” Ce verde mai eram, Iar azi aștept ca bruma și gerul să mă-nvingă”. Însă stejarul falnic va merge-n primăvară Cu creanga desfrunzită ce va-nverzi-ntr-o clipă, Pe când a mea suflare va
VISEZ DIN NOU SĂ ZBOR de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378724_a_380053]
-
castanii au înflorit, cele două personaje de onoare sînt conduse de madam Chiriță la fotoliile lor; sub marea arcadă cu stucaturi aurite, casa, una din cele mai impunătoare din oraș, i-a revenit după război lui madam Chiriță în urma unor zbateri neobosite o adevărată campanie fusese casa celei mai avute familii din oraș, îl montase și pe Chiriță, pardon, ea spune pardon?, cu acea nuanță vag interogativă numai de ea percepută, ticul ei, du-te, creatură, la prim, și fă ceva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cărei cote urcă absolut. Marea lehamite care îl surprinde e încărcată de toate drojdiile unei dezamăgiri de nelecuit. Ar vrea, ah, cît ar vrea să-ți zgîlțîie semenii cu un duh somnolent, să-i deștepte din confuzie și moleșeală. Dar zbaterile lui sînt în deșert. Cine să-l înțeleagă? Licheaua, mediocrul, duduia hormonală? "Omul nou", multiplicat în puzderie de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele fără să le pese. Nu rareori
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
drumul între două gropi... Octav: (după ce groparul a plecat) "Ovidiu, așa-i că mă înclin? Așa-i că mă clatin? Crezi că n-o să cad... că o să mă împotrivesc? Oh, Ovidiu..., îți spun numai ție... Mi-e teamă că toată zbaterea asta a mea e doar un soi de agitație..., să nu bag de seamă că, de fapt, nu lupt... Mă tem că fac numai puțină gălăgie... Lasă, nu mă încuraja... Hm! Noapte bună..." PARTEA A DOUA (Pe banca din preajma cortului
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
prezentăm și să revigorăm această față a noastră? Intrăm În Europa nu numai cu inteligențele formal acreditate, cu bagajele spirituale statuate, ci și cu/prin conduite care, statistic, ne caracterizează, cu o „umbră” a istoriei sufletului nostru colectiv și a zbaterilor devenirii noastre. Nu numai inteligențele și competențele recunoscute social ne duc În Europa, ci și acest imens etos de Înțelepciune disipat cu generozitate la mulți dintre noi. S-a gândit cineva la acest aspect? La cât de important este și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai presus de orice. Era, astfel, mai mult o Bourbon decât femeie; abia acum Înțeleg de ce se simțea mulțumită cu dinții săi negri: erau dinții Casei sale. Până la apariția lui Lauzun, așa cum o dovedesc Memoriile, ea a trăit fără vreo zbatere de inimă pentru nimeni, neavând poftă decât să-l ia de bărbat pe bătrânul Împărat al Germaniei, și asta doar pentru că era Împărat. Curtată de regele Angliei (Carol al II-lea, pe atunci În Franța), ei nu-i păsa câtuși
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dar și un gest de recuperare a importanței acestui instrument în viața noastră de zi cu zi. Este bine să știm cât mai multe despre bani, pentru că numai așa vom înțelege mai multe despre noi înșine. Istoria banului este istoria zbaterii omului înspre devenirea sa de ființă puternică, mai puțin lipsită de spaime și mai sigură pe sine. Pentru că ce este trecutul nostru dacă nu un război permanent cu frica. Ne este teamă de foame, de frig, de vecini, de oamenii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
le aduc în viața noastră? Întrebările de mai sus sunt retorice. Ele nu pot avea valabilitate decât în cazul unei percepții comune asupra vieții. Un posesor al unei cunoașteri complexe știe să deosebească, în viața noastră, caracterul natural al acestei zbateri de șansele pe care le avem să schimbăm ceva. Folosința banului face parte din instrumentarul uman sofisticat, parte a bătăliei cu viața, cu resursele limitate și visele noastre nelimitate, infinite. În același timp ca titular al unui curs de monedă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a unor ființe iraționale care se denumesc între ei cu cuvântul "oameni". Este o lucrare despre bani, dar și despre oameni și instituțiile lor, despre social și construcție socială. Aceasta este o carte despre om și despre vecinătatea umană, despre zbaterea noastră cu dualitățile teribile, naturale, pe care le moștenim genetic. Credem în ființa umană și în capacitățile sale de a se desprinde de atavisme, cutume și de a construi social tot mai sofisticat pentru a-și apăra, în continuare, și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sine și de a înțelege lumea lucrurilor și ființelor de dincolo de el. "Eu"-l este cel care pornește în marea aventură a înțelegerii și conturării sensurilor. În tiparele date de natură căutăm, găsim și tot în aceste tipare ne trăim zbaterile fiecărei clipe. Prin modul în care se raportează la sine și la lumea exterioară, omul se va diferenția în mod fundamental pe planeta Pământ. Trimiterea lui Hegel la lumea orientală nu este întâmplătoare, în acest context al discuției despre conștiința
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
conducere și influențare. Nici azi nu putem cunoaște prea multe decât dacă recunoaștem caracterul natural atât al existenței banului, cât și al moralei umane. Tocmai din acest caracter, din această pornire inițială, va rezulta independența banului și "indiferența" sa la zbaterea umană. Moneda este parte a unui mecanism social pe care ne chinuim să-l optimizăm și să-l aducem în favoarea noastră de mai multe mii de ani. În ceea ce privește formele pe care le îmbracă moneda marfă, acestea sunt extrem de variate. Vom
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
măsoară totul în bani, ei bine, în acele ținuturi este aproape cu neputință ca dreptatea și prosperitatea să domnească în opinia publică"797. Există o părere de rău că se întâmplă așa. Omul își plânge sieși de milă, într-o zbatere și o relație cu banul și cu puterea pe care nu o poate controla niciodată. 4. 4% În acest moment al dezbaterii suntem cu toții de acord că banii nu sunt și nu pot fi un element neutru al vieții economice
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Depresiunea, așa cum îi spune și numele, este asemănătoare unei forme de relief înconjurată de două vârfuri ale maximului de creștere economică. Tocmai pentru că termenul vine din geografie, am vizualizat în conformitate evoluția sa în grafic. Depresiunea înseamnă "negativ". Este zona zbaterii și a căutării de soluții, în care se impune începerea aplicării politicilor anticriză. Aici se impune intervenția statului, deoarece în acest moment șomajul este foarte ridicat și este însoțit uneori de fenomene conexe extrem de grave: scăderea veniturilor, a consumului și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
înainte de toate eu-l, starea interioară, lumea proprie dominată de propriile reprezentări și construcții, și numai după aceea deprinde tendința de socializare, de integrare participativă, creatoare, în grup. Omul este o ființă duală, a cărui conștiință se află mereu în zbatere, interior-exterior și exterior-interior. Aducând discuția în context economie ne aflăm mereu într-o alegere între egoism și generozitate. Ne realizăm ca indivizi în colectivitate, prin muncă și efort de integrare, dar ne urmărim, în ascuns, în permanență, cu egoism, propriile
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Collins (apud A. Lehmann, J. Myers, 1985, p. 197): a) visele reprezintă forma cea mai răspândită de divinație; b) presentimentele - indivizii anticipează unele evenimente sau cer unor specialiști ai divinației să le interpreteze aceste stări; c) acțiunile corpului - sughițul, strănutul, zbaterea ochiului sunt considerate elemente care anunță anumite evenimente sau acțiuni; d) ordaliile sunt acțiuni de divinație, referitoare la statutul individului, care implică riscuri (dureri sau chiar moartea). Folosite adesea În activități de tip juridic, ordaliile implică de multe ori contactul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]