1,162 matches
-
numai pe jumătate, răstignită, dar numai pe jumătate, umplând jumătate de zare, am înțeles că s-a produs un eveniment fără precedent. Iar pisica miorlăia. Zic "miorlăia", dar nu, era altceva. La fel de bine fluiera sau mugea sau de ce nu răgea, zbiera, boncăluia, clămpănea, cloncănea, mârâia" (p. 161). Este evidentă tulburarea naratoarei la vederea animalului înfricoșător atât prin aspect, cât și prin ceea ce întruchipează. Aspectul naturii din roman depășește realitatea și se situează la marginea unui apocaliptic disciplinat: pământul plouă, pornind spre
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu mine. / În diminețile foarte senine de primăvară / mă salut cu "un salve" și mă duc la plimbare". Alteori, el e Napoleon ori Socrate, însă transferul de personalitate nu se oprește aici. "Alcibiade, mă mustru, nu fi nătărău, / dacă mai zbieri se trezește întregul Țicău" (Coliba). Nici vorbă de identitate fermă ni se spune într-o Odă pronominală: Cine este acela ce poartă ferocele nume de Eu (...) / Cine-i acela purtând cu trufie / numele Tu? Cine-i acela ce poartă sălbaticul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mușcau trecătorii, răspândind ciuma. În fiecare bortă se năștea și creștea câte o cotoarbă. Pacostea se hrănea până aproape să plesnească din mizeria strânsă în întunericul cotloanelor. Pe la porți, erau scoase cadavrele celor răpuși de holeră. Lumea o luase razna. Zbiera și fugea, de parcă scăpase de la balamuc. Se ascundea prin case, ferecând ușile și trăgând obloanele. Doar cioclii se încumetau să străbată străzile, adunând mortăciunile în dricuri, învăluite în miasmă de hoit. 4. SFÂNTA GLIE a. Între hotare naturale Țările române
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
bucătăriei Închisorii. Aici a fost bătut până la sânge, după indicațiile șefului anchetei. L-am văzut pe deținut când, după circa două ore de tortură, era adus abia ținându-se pe picioare. Era cu carnea ruptă și plină de sânge și zbiera cât Îl ținea gura. Anchetatorul-șef susținea că anchetarea și bătaia În pielea goală au efecte psihologice deosebite asupra anchetatului”13. O altă metodă utilizată, după declarația aceluiași securist, consta În smulgerea părului din cap, prin Înfășurarea câte unei șuvițe
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pădure; pierdere; pieri; pierzanie; piper; pîlpîie; pîrjolește; ploaie; pompier; prăjește; purifica; purificare; rău; răutate; rece; a se risipi; scînteie; sete; sfîrșit; soarele; soba; spaimă; stejar; stins; la stomac; suferință; șef; tigaia; trecut; trecutul; țigara; a uita; văpaie; vede; vîlvătaie; zare; zbiară (1); 793/171/60/111/0 aripă: pasăre (201); zbor (149); avion (67); înger (28); pene (25); pană (19); ruptă (19); frîntă (16); găină (15); porumbel (15); libertate (12); pui (11); protecție (10); braț (8); fluture (6); păsări (6); zboară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sărat; scenă; sentiment; sentimente; sexy; simți; singur; solistul; somn; splendoare; stare; stare de spirit; strigă; strofă; sublim; suflet; de suflet; suna; sunet plăcut; talentat; televizor; tenor; Traistariu; țipa; urare; vara; vers; veseli; vin; vioara; vocație; voie; voios; voioșie; a vorbi; zbiară; zbiera (1); 782/261/101/160/0 cîntec: melodie (117); muzică (81); veselie (26); frumos (25); sunet (24); de leagăn (21); leagăn (20); voce (20); liniște (17); versuri (16); relaxare (16); doină (16); bucurie (13); dans (10); duios (10); dor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scenă; sentiment; sentimente; sexy; simți; singur; solistul; somn; splendoare; stare; stare de spirit; strigă; strofă; sublim; suflet; de suflet; suna; sunet plăcut; talentat; televizor; tenor; Traistariu; țipa; urare; vara; vers; veseli; vin; vioara; vocație; voie; voios; voioșie; a vorbi; zbiară; zbiera (1); 782/261/101/160/0 cîntec: melodie (117); muzică (81); veselie (26); frumos (25); sunet (24); de leagăn (21); leagăn (20); voce (20); liniște (17); versuri (16); relaxare (16); doină (16); bucurie (13); dans (10); duios (10); dor (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
repede; salcie; sărat; sărmana; scîrbă; sensibilă; sensibilitate; sentimente; singurătate; soacră; strigă; a suferi; suferințe; din suflet; suflet; suspin; știu; timp; tipă stresată; tînguie; tragedie; trădare; trebuie să vezi de ce; a fi trist; tristă; tristeți; țipete; umăr; urlă; urlet; ușurare; vede; zbiară; zgomot; zgomotos; zice; zîmbet; zîmbi(1); 794/165/45/120/0 poartă: ușă (129); intrare (85); gard (34); haine (34); casă (30); curte (17); deschisă (17); fier (13); ieșire (13); mare (13); deschidere (12); haină (9); trecere (9); verde (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
7); sunet (7); mama (6); glas (5); gură (5); nervos (5); răcnet (5); spaimă (5); spune (5); ecou (4); frică (4); libertate (4); nevoie (4); auzi (3); bucurie (3); copil (3); la cer (3); nervi (3); puternic (3); răcni (3); zbiară (3); zbiera (3); a răcni (2); aude (2); băăă! (2); cheamă (2); copii (2); eliberare (2); fericire (2); furie (2); gît (2); gura (2); în gura mare (2); încet (2); latră (2); neliniște (2); pericol (2); plînge (2); rău (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
7); mama (6); glas (5); gură (5); nervos (5); răcnet (5); spaimă (5); spune (5); ecou (4); frică (4); libertate (4); nevoie (4); auzi (3); bucurie (3); copil (3); la cer (3); nervi (3); puternic (3); răcni (3); zbiară (3); zbiera (3); a răcni (2); aude (2); băăă! (2); cheamă (2); copii (2); eliberare (2); fericire (2); furie (2); gît (2); gura (2); în gura mare (2); încet (2); latră (2); neliniște (2); pericol (2); plînge (2); rău (2); supărat (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răbufnire; răutate; război; rece; reproș; reproșa; scandal; singur; sos; speriat; spunea; stadion; strident; strigă; strigăt; strigoi; suferință; supunere; surd; șeful; a tăcea; tăietor; tortură; tremura; uimire; uliță; umilință; un țipăt; undă; ură; ureche; urlat; urlete; vecinul; veselie; voce ridicată; vrea; zbier; zice; zvon (1); 809/194/65/139/0 strînge: adună (96); aduna (39); bani (32); mîna (30); culege (20); durere (18); tare (16); îmbrățișare (15); brațe (14); roada (13); cuprinde (12); a aduna (11); mînă (10); ține (10); pumn (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neplăcut; ogradă; orătanie; pasc; pătată; pete; picioare; plajă; fosta prietenă; privire; prostie; resturi; roșie; roz; rumegă; sfînt; sîrbu; sursă; sursă de hrană; teacă; tristă; țîță; țîțe; uger; unică; uriaș; urîtă; văcar; vale; viața la țară; viață; vietate; Viorel; vițică; voastră; zbiară (1); 800/154/43/111/0 val: mare (322); apă (179); ocean (18); undă (13); plajă (10); albastru (8); tsunami (8); puternic (7); spumă (7); mal (6); de apă (5); distracție (5); înalt (5); vîrtej (5); de mare (4); frică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viața particulară sunt predispuși să importe aceste formule lingvistice la locul de muncă (mai ales dacă aceste persoane au un minimum de succes cu acest limbaj - de exemplu, când copii chiar sar să își facă curat în cameră atunci când tatăl zbiară la ei: „Mișcați-vă cururile la etaj și faceți curat în camerele alea!”). Atunci când vine momentul să își motiveze angajații pentru a face ceva anume, pentru manageri e tentant să apeleze la limbajul pe care l-au folosit cu succes
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Goiciu, tot în timpul șefiei la penitenciarul din Gherla se lăuda și cu prietenia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej deoarece lucrase cu acesta la atelierele CFR din Galați. Pe de altă parte, Eugen Țurcanu, zbirul reeducării de la Pitești, când murea câte un deținut, zbiera către șefii lui: -”...domnu’șef, anunțați doctoru’ că a încetat să bată inima unui bandit”. Același Țurcanu adăuga cu ură: - “..cei mai periculoși dintre voi, bandiților ați rămas cei care mărturisiți credința în Dumnezeu”. Iar răspunsul directoarei de la Mislea, într-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
un jug. Țandură din jurul boilor să nu puie nimeni pe foc, că la moarte se va căzni mult pînă să-și dea sufletul: se va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă cîrduri de cocostîrci. Cînd te mănîncă urechile. Cînd faci bubușoare multe pe mîni. Cînd îți asudă mînile. Cînd rîndunele zboară mereu pe aproape de casă. Cînd oile zbiară și se bat. Cînd broasca țîstoasă cîrcîie* în baltă. Cînd asudă fereștile. Cînd se umezește sarea. Cînd se varsă solnița cu sare. Cînd se tîrăsc rîmele pe pămînt. Cînd se scutură oile mereu. Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Poate aici o să-și regăsească puterile pierdute. A trîntit cu zgomot ușa-n urma lui pentru a-și arăta supărarea cruntă, dar nimeni n-a părut să-l bage-n seamă, cel puțin nu deocamdată. De fapt, dragonul i-a zbierat: Nu trînti ușa! Nu tu o plătești! Dar asta nu era prea mare chestie. Alin s-a aruncat pe pat, cu mîinile încrucișate pe piept. Pe birou zăcea teancul de cărți pe care cică ar trebui să le studieze. L-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
-i rău de pagubă. Exemplificăm : ,, Hai la oi, la oi băiete Nu la fete sub părăte. Fetele te-or amăgi Oile s-or prăpădi. Astăzi una MÎine una PÎn s-o duce toată turma. Turma cu oițele Ciobani cu căprițele. Zbiară oile-n sălaș Nu-i cioban să strîngă caș. Zbiară oile prin strungă Nu-s ciobani ca să le mulgă. ” Dealul, luncile și pădurile sunt locuri de Întîlnire ale Îndrăgostiților. Exemplificăm : ,, Hai puică pe deal, pe deal Să tăiem iarbă de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
băiete Nu la fete sub părăte. Fetele te-or amăgi Oile s-or prăpădi. Astăzi una MÎine una PÎn s-o duce toată turma. Turma cu oițele Ciobani cu căprițele. Zbiară oile-n sălaș Nu-i cioban să strîngă caș. Zbiară oile prin strungă Nu-s ciobani ca să le mulgă. ” Dealul, luncile și pădurile sunt locuri de Întîlnire ale Îndrăgostiților. Exemplificăm : ,, Hai puică pe deal, pe deal Să tăiem iarbă de cal Costree pentru cîrlan. Calul să ni-l priponim Și-amîndoi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi ciungeni, / La pădure doi ciobani, / Rog oițele pe coastă, / Că n-au ciobani să le pască, / Rog oițele pe munci, / Ciobanii -s la Cernăuți, / Si oile umblă turbate / Zbiară că nu-s învățate / Cu ciobani din alte sate / Mi-a trimis chica-napoi, / Să-mi năimesc cioban la oi / Pân ce eu voi cătăni / Oile s-or prăpădi, / Boii -n grajd vor flămânzi, / Părinții-or îmbătrâni, " Densusianu prezintă și câteva
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Avocatul Em...p (face același zgomot ca preoteasa mai sus...)." Din domeniul scatologiei, este abordată cu decența cerută de educația celor mici constipația și efectele ei (D-l Goe: "Aide, zice mam' mare, ieși odată, ne-ai speriat. Nu pot! zbiară Goe dinăuntru. De ce? ...te doare la inimă? Nu! Nu pot... E încuiat! zice mam' mare...") iar prin comparații furnizate de experiența de meloman se înfățișează binefacerile flatulenței: simțind mirosul de mititei "cocoana Lucsița se pornește cu nările umflate spre unul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
chiar în condițiile inversiunii poetice: Pe-un nor de aur lunecând, a zânelor Crăiasă venea. - adică: Crăiasa venea lunecând pe-un nor de aur. Ca atribut: Urmând după un substantiv în N.: Auzi, mândro, ce s aude, trei miori dalbe zbierând? Urmând după un substantiv în Ac.: A privit cercetător prin înserare pe uliță în jos, dar n-a văzut-o venind. Funcția de atribut predicativ a unui adjectiv încetează, devenind nume predicativ, dacă verbul regent este un semicopulativ”: Te lași
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
RTL și îi ceruse unuia dintre animatori să dea pe post un text cu scopul de "a-i trezi pe francezi", el luîndu-se de "cei care-și umflă buzunarele" și spunînd ascultătorilor "că sînt mai multe de făcut decît să zbiere în stradă". Fusese, la vremea respectivă, condamnat la 30 de luni de închisoare, prezentat fiind de avocații săi ca un "idealist excesiv", "un mare naiv". Dar, mai înainte, el fusese achitat de Curtea de juri de la Versailles în fața căreia compăruse
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
timpul”, acel șlagăr cântat atât de frumos de Corina Chiriac. Cânta de parcă comanda o trupă de soldați; „opriți timpul” și atât, căci atâta știa din cântec. Mă cam agasa, căci de fiecare dată când bea, și bea cam des, nu zbiera decât acest început de cântec. Am plecat de acasă cu gustul amărui al cafelei băute și cu un fel de lehamite, ca de un om care știe că mai are de trăit doar câteva zile. Presimțeam că ziua va fi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
doi tovarăși cu tractoru'. Am sărit ș-am dat cu paru' în al doilea lup care sărise să te atace, căci primul zăcea la picioarele neatale mort. Atunci te-am pălit și pe neata la cap, c-ai leșinat. Am zbierat și-am făcut multă mișcare cu parii înspre ceilalți lupi și ei au fugit. Pe urmă te-am adus acasă, te-am spălat de sânge și te-am băgat în pat. Știam eu că n-ai să mori dintratâta, dacă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]