1,320 matches
-
și el de părere că întreg universul comix conținea mijloace de expresie neglijate ori considerate inferioare, nefiind exploatate, și tocmai de aceea cererea a crescut odată cu întrebuințarea lor, mai ales în rândurile celor ignorați anterior.673 Dacă anii '60 au zdruncinat fundamentele consensului american, după idealism, activism și crize, societatea a rămas cufundată în confuzie identitară și tristețe, iar tinerii s-au orientat spre ei înșiși, direcție vizibilă și în principala formă de "evadare", muzica: introspecția rock-ului progresiv, nihilismul punk
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Când se priviră, îndelung în ochi... amândoi aveau lacrimi. Anton ar fi vrut să plângă... să plângă ca după cineva drag, pe gâtul sur și lucios al lupoaicei,.. dar, izvorul lacrimilor secară amar, în ziua aceea lungă... nesfârșită. Gânduri încâlcite, zdruncinate în adânc, îi învălmășiră mintea și iar apăru privirea în ochiul de geam. „Poate, o fost un semn..!“, își zise el superstițios. Cerul se clătină... se clatinară și stelele; luna se clătină și ea... și pământul se clătină... În lăstăriș
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
simple provocau cele mai mari încurcături. Darcey așteptă rezulatele radiografiilor, încercând să se convingă că durerea din încheietură începea să îi treacă și că, probabil, dacă îi dădeau niște analgezice, putea să se întoarcă la hotel, pentru că era mai mult zdruncinată de șoc decât de căzătură. Apoi, după ce consultă ceasul de pe perete, își dădu seama că va trebui să plece cât de curând dacă nu voia să piardă avionul. Reușise să se convingă că totul era în regulă când apăru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
piciorului și a mâinii lovite. Ai spus că ai căzut puțin, comentă ea. Dar uită-te și tu cum arăți! Și mai ai și cearcăne la ochi. Darcey nu dormise bine în noaptea de dinainte, iar drumul cu trenul o zdruncinase mai mult decât se aștepta. Acum o dureau capul și glezna, iar la mână simțea o mâncărime enervantă sub bandaj. De îndată că ajunseră acasă, Minette îi ordonă să se întindă pe canapea cât timp îi făcea ea o ciocolată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
acum vreo două săptămâni, și-a rupt mâna și și-a scrântit glezna. O deranjează bandajul de la mână, iar de mers, merge șchiopătând. —Aha. —A tras o fugă până la farmacie să ia niște analgezice, continuă Carol degajat. Călătoria a cam zdruncinat-o. Știu că drumurile sunt mai bune în ultimul timp, dar îți dai seama cum e, mașina nimerește în fiecare groapă de pe șosea. —Așa e, dădu Nieve din cap. Păi, haide să intrăm și să ne găsim locurile. Pătrunse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
au putut fi evitate. Însă vremea în Dublin e frumoasă. Darcey își lăsă mâna în poală, își lărgi strânsoarea centurii de siguranță, pe care însă nu o desfăcu. Neil dădu și el drumul cotierei și își dezmorți degetele. Te cam zdruncină o asemenea experiență, spuse. Ei, a mai ajutat și șampania, îi spuse ea. Estompează sentimentul de groază. Semnalul de punere a centurilor de siguranță se aprinse din nou și amândoi îl priviră circumspecți, însă de data asta motivul era aterizarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nu mai era nimeni. Am coborât cu liftul, cântărind în minte metodele savuroase de a-mi recăpăta greutatea pierdută. Blanchard cântărea, probabil, nouăzeci de kilograme, iar dacă reveneam la vechea mea greutate de optzeci de kilograme, probabil că mă va zdruncina de fiecare dată când va reuși să mă prindă cu garda jos. Tocmai încercam să mă hotărăsc între Pantry și Little Joe’s, când am ajuns în parcare și l-am văzut pe adversarul meu în carne și oase, stând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
atins din plin și, în timp ce Blanchard ridica garda, am continuat cu un un-doi în torace. Am făcut pasul înapoi, nelăsându-i timp să mă prindă în clinci sau să riposteze, dar tot am luat o stângă în gât. M-a zdruncinat destul de tare, așa că mi-am pus în valoare jocul de picioare și am început să mă învârtesc în jurul lui. Blanchard a încercat să mă-ncolțească, dar am reușit să-l țin la distanță, pistonându-i cu directe capul cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
lovitura cu ușurință, după cum și era de așteptat. Și-a luat avânt, ca să mă termine cu un croșeu de dreapta năprasnic, și în timp ce-și pregătea lovitura, i-am bubuit în nas o contră cu dreapta. Lovitura l-a zdruncinat. Am continuat cu un croșeu de stânga la corp. Mâinile domnului Foc căzură neputincioase pe lângă corp. I-am expediat un upercut scurt. Gongul bătu exact în momentul în care se rezemă, năuc, în corzi. În timp ce mă deplasam spre colțul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Nu minte? De ce atâta nehotărâre, de ce atâta zbucium? 27 octombrie 1961 (vineri) Nu pot explica ce se petrece cu mine. Un dor nestăvilit de viață mă domină, visez mereu chipul atât de drag al lui Petre, dar acesta nu mă zdruncină decât În sensul unei adorații profunde, totale. Totul În jur Îmi pare frumos, parcă m-am trezit dintr-o lungă amorțire. Iubesc, iubesc cu tot sufletul, iubesc pasionat pe acest om, inexistent din punct de vedere moral, dar tulburător din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
amintiri, totul fără să știe, fără să știe o clipă că o iubești, stând așa lângă tine ca lângă un bărbat-frate, ca lângă un camarad, ca lângă o statuie, mâncându-ți sufletul cu chinuitoarea și nesfârșit de calda ei prezență, zdruncinându-ți retina cu chipul ei sincer, candid, dar și cinic, un cinism necalculat, un fel de exercițiu de zburdălnicie școlărească. Toate astea te Împing departe În timp, În nopțile În care nevinovat o conduceai acasă, acolo sus, În Piața Puișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de care avea nevoie era Ivan câcâindu-se Îngrozitor Încă vreo trei luni, făcând o treabă care ar lua trei zile oricui altcuiva. Dar Îi părea rău de el. Chiar dacă avea o voce foarte entuziastă, atacul de cord probabil că Îi zdruncinase destul de tare Încrederea În sine și ultimul lucru pe care ar fi vrut să-l facă Ruby era să-l facă să se simtă inutil și nedorit. Rafturi? Ce idee bună! Se auzi spunându-i. Niște rafturi ar fi grozave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
să-ți fi trimis niște informații. Ce urmăresc? Nu pot să nu mă gândesc că suntem deja femei complete. Încercăm doar să devenim mai bune. Și nu vorbeam doar în numele Lisei. — Cred că scria ceva despre faptul că ne vor zdruncina perspectiva asupra feminității. De ce te plângi? E gratis. Pe scenă apăru o femeie cu un coif auriu, iar audiența explodă. Asta mi-a dat impresia că aveam de-a face cu oameni care urmăreau prea multe emisiuni cu Oprah, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
decis că vrem să continuăm tot așa. Nimic prea costisitor, doar o mică pepinieră în Spania. E o schimbare mare să te muți în străinătate și credem că ne va fi prea dificil să ne adaptăm la restul schimbărilor. Poate zdruncina temelia. Lui Harry îi făceau plăcere micile lui contribuții. —În tot cazul, motivul pentru care vă spunem toate astea, a zis Lynn, e că acum vom avea nevoie de toți banii pe care vi i-am promis, așa că mă tem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
spunea că Herma mințise. Că auzise cu urechile ei cum, într-o noapte, când venise acasă beată, un marinar îi pârâi dintr-o strânsoare ca de urs, toate coastele. Doborâtă chiar pe patul meu, susținea Nora, m-am trezit din zdruncin, speriată de mascul. Avea capul ca de cimpanzeu, rotund ca o ghiulea de popice, și așa cum el îmi gâfâia în obraji fierbințeala răsuflului, Herma răsturnată pe muchia patului, cu picioarele încolăcite peste șalele lui, scâncea că vrea să moară în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
nimic. Viitorul se deschide Încă vast și plin și Înalt. Poate acum a venit vremea să scriu opera vieții mele. Și o voi scrie.“ Dar puse iar stiloul alături. Nu era pregătit. Încrederea În propriile forțe ca scriitor Îi fusese zdruncinată rău și nu putea face greșeală mai mare decât să se pripească să scoată o carte nouă, care să se dovedească a fi o nouă dezamăgire. Era, oricum, greu să Întoarcă hotărât spatele teatrului, atâta vreme cât Guy Domville continua să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nici un incovenient. Mai departe. O hartă a Pacificului, cu o pată mare roșie. — În seara de 17 iunie, la ora 10 p.m., vasul se afla aici, la jumătatea distanței dintre PagoPago, Samoa Americană și Viti Levu din Fiji, când a fost zdruncinat puternic. S-a dat alarma și s-a constatat că se rupsese cablul. Au fost consultate hărțile, căutându-se vreun obstacol subacvatic, dar nu s-a găsit nimic. Reînfășurarea cablului a durat câteva ore, deoarece nava se deplasase cu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ca un bloc la cutremur. Se prinseră de console, de panouri și de uși ca să-și mențină echilibrul, dar pe Norman cel mai tare Îl Înfricoșa ceea ce auzea - zgomote metalice incredibil de puternice, provocate de cilindrii zgâlțâiți din temelii. Creatura zdruncina Întreg habitatul. Barnes se afla În partea cealaltă a camerei, Încercând să-și croiască drum către ușa peretelui despărțitor. Un braț Îi sîngera și striga niște ordine, dar Norman nu mai auzea nimic altceva În afară de zgomotul Îngrozitor al metalului crăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
frumos ce vrei, iei În sfîrșit certificatul cu chenar albastru, simți un val de vară În piept, parc-ai fi la mare, te gîndești, uite, sînt Înconjurat de ființele pe care le iubesc mai presus de orice, și totuși mă zdruncină atîtea gînduri, mă rod pînă la oasele tot mai subțiri pe care mi le văd uneori noaptea luminînd slab În Întunericul de sub rafturile cu cărți În vreme ce cîinii de pe bulevard latră, muzica greco-țigănească urlă cu roți dințate și ferestrele sînt mute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În hol: Thad Green. Dudley Smith și Bud White la postul de ascultare. Green spuse: — Avem confirmarea oculară din partea paznicului - ei sînt tipii din Griffith Park. Apropo, ai fost grozav. Ed Își mirosi propria sudoare. — Domnule, pe Coates l-a zdruncinat povestea cu femeile. Simt asta. — Și eu. Așa că dă-i bătaie mai departe. — Au apărut puștile sau mașina? Nu, dar echipa de la Strada 77 le scutură pe toate rudele și cunoștințele tipilor. O să le găsim. — Acum vreau să mă ocup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
treptele urcând în cerdacul înalt, îngrijind păsările ce cotcodăceau în porumbarul încuiat cu lacăt uriaș, apărate de câini negri și imenși, crescuți de mici să fie răi, controlând vârtoșenia îngrăditurii și a porților înalte pe care le-ar fi putut zdruncina vreo sălbăticiune mai mare a muntelui, spărgând lemne pentru plita cuhnei curând dogoritoare și pentru sobele încăperilor în care dormeau, în paturi înalte din blăni de stejar, între perne uriașe umplute cu fulgi de gâscă, macaturi cu desene înflorate, pătrate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Tabitha, încetinește. E periculos. Se întoarse din nou și spuse mustrător: — Zborul nu e niciodată periculos. — Nu? — Nicidecum. Prăbușirea e periculoasă. Și atunci, cu un hohot strident de râs, împinse maneta la maximum avionul se avântă înainte și acum plonjează, zdruncinându-se în jos cu o viteză inimaginabilă și Michael simte un gol pe dinăuntru, corpul lui e ca o carapace goală, are gura deschisă și tot ce era înăuntrul lui este lăsat în urmă, sus pe cer... Mă prăbușesc, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
gest de genul ăsta. Pur și simplu, rămase În picioare și așteptă ca lacrimile cele mai amare să se ducă. Gata, zise el. Ai primit o vizită de la tatăl tău, nu-i așa? Așa e, am văzut ordinul. Te-a zdruncinat puțin, nu-i așa? Duncan dădu din cap aprobator, ștergîndu-și fața cu batista aspră de Închisoare. — Puțin. — Întotdeauna oamenii sînt zdruncinați cînd văd fețe de acasă. Ei, ia-o așa, e greu să fii natural. Mai plînge puțin, dacă asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
zise el. Ai primit o vizită de la tatăl tău, nu-i așa? Așa e, am văzut ordinul. Te-a zdruncinat puțin, nu-i așa? Duncan dădu din cap aprobator, ștergîndu-și fața cu batista aspră de Închisoare. — Puțin. — Întotdeauna oamenii sînt zdruncinați cînd văd fețe de acasă. Ei, ia-o așa, e greu să fii natural. Mai plînge puțin, dacă asta dorești. Nu mă deranjează. Am văzut oameni mai duri decît tine plîngînd. Duncan clătină din cap. Fața Îi era În flăcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pătruns în societate pentru ca acesta să judece știința și artele după ce a judecat oamenii și să fie brazda din care să crească fiecare cultură, fiecare realizare omenească și fiecare legătură socială. Providența a condamnat vechea societate la distrugere și a zdruncinat-o din temelii. Judecata a fost dusă la îndeplinire prin valurile succesive de barbari, mînați de îngerii Domnului. Imperiul Roman a fost distrus și pînă și ruinele sale au fost măturate de invadatorii care au pregătit, astfel, locul pentru înălțarea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]