3,844 matches
-
primele poezii Eminescu în gând. Și eu coboram, coboram, iar desaga atârna mai greu, Fiecare tufă mai arunca acolo o înjurătură De îmi era teamă să nu le pierd pe drum, Să creadă lumea că-s ateu, Aceasta îmi era zestrea cu care mă întorceam Tăciune și scrum Unde nu fusesem niciodată și nu călcase vreun zeu. Doar iubita care mă însoțea ca Fata Morgana, iluzie a gândului meu oglindit în apa râului ce ne despărțea, precum Luceafărul de Ziuă împarte
ÎNTORCÂNDU-MĂ UNDE...NU AM FOST NICIODATĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356958_a_358287]
-
Acasa > Strofe > Timp > MAI MULTĂ ZARVĂ DECÂT ZESTRE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Rod sectanții dintr-o vreme Cum roade cariul dintr-un lemn Și lasă ca satana semn Măcar acesta tot se teme: De Dumnezeu, de Judecată
MAI MULTĂ ZARVĂ DECÂT ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356954_a_358283]
-
voi aduceți doar sminteli Și prinși de alții cu momeli, Purtați otrava în peceți? Biserica e-a lui Iisus În care nu vă văd intrând Ci în afara porții stând Cu vorbe care le-ați mai spus Mai multă zarvă decât zestre Mereu tot mai săraci în rod Că simbriașii lui Irod Dansează pururi în căpestre Despre voi Apostolul a zis: Cine nu-i de-al nostru pleacă La curți străine să petreacă Fiecare-n spate c-un abis Decât să fiți
MAI MULTĂ ZARVĂ DECÂT ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356954_a_358283]
-
pleacă La curți străine să petreacă Fiecare-n spate c-un abis Decât să fiți ai nimănui, Vă-ntoarceți. Dumnezeu primește Pe-acela care se căiește Și-i știe bine care sunt ai Lui! Referință Bibliografică: Mai multă zarvă decât zestre / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul I, 09 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MAI MULTĂ ZARVĂ DECÂT ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356954_a_358283]
-
unei sume mari de bani. Am pus casa în vânzare și am trimis vorbă socrilor că, dacă o vând, le voi da lor banii, să‑i rămână Danei. Ea a vrut să trecem casa pe numele meu deși o primise zestre. Era a ei de drept. Oricum eu nu mai puteam locui tot în comuna aia și am considerat că nu e drept și moral să iau eu banii pe casă. Era păcat de Dumnezeu să fac așa ceva. Se pot verifica
CHEMAREA DESTINULUI (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356976_a_358305]
-
o așez din nou sub icoană cum se cuvine. Nu știam atunci, nu știu nici acum dacă era de bine sau era de rău ceea ce făceam eu, acolo, singură în toată biserica, cotrobăind ca un testamentar legal în lada de zestre a bunicii ucise de singurătate . Cine îi furase trecutul până atunci? Cine dorise ca ea să nu-și afle obârșiile ? Cu această comoară la piept, donată de străbuni, Evanghelia ce-i costase pe vremea Împăratului, prețul unei perechi de boi
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
acceptat să se ocupe de aprovizionarea și organizarea magazinului alimentar din comuna C... Magazinul era patronat de Dana, ajutată de tatăl lui Gabriel cât timp acesta a fost în armată. Se afla în casa pe care Dana o primise ca zestre de la părinții ei. Afacerea mergea ca pe roate. Aveau profit anual mai mult decât se așteptau și, treptat, au început să uite de visele pe care le aveau în adolescență și pe care nu au reușit să le îndeplinească. Gabriel
CHEMAREA DESTINULUI (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356575_a_357904]
-
acoperită cu șindrilă din lemn, la geamuri este prevăzută cu vergele (bare metalice), se compune dintr-o cameră și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie vechi: sumane, cămăși, ițari, cioareci, opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
toate marginile (gât, piept, poale) au bentiță din blană naturală de dihor. Un model de bundiță mai vechi, pe margini în loc de blăniță de dihor, are bentiță țesută în război din mătase care imită cârlionții de la blana mielului. În lada de zestre a doamnei Țăran Paraschiva se află și costume de fetițe alcătuite din cămașă de pânză albă, altiță cu șiruri de flori negeometrizate, mai ales trandafiri în culori vii: roșu, maro, negru, albastru. Catrința este asemenea celei din costumul femeilor. Costumul
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
și a constatat că mai există și astăzi particule de aur vizibile cu ochiul liber. Într-o altă sală a muzeului este amenajată o cameră tradițională în care se află: patul cu saltea din fân, laiță (băncuță), noptieră, ladă de zestre, costume populare, o colecție de icoane vechi, portretul senatorului Nistor Giosan din perioada interbelică, portretul soției acestuia, portretul celei care a fost aleasă miss Bucovina în 1907 la Cernăuți, Maria Tomoioagă și al surorii sale Anastasia Lupescu care a obținut
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
aici. 5.000 de ani de istorie cipriotă sunt adunați cu migală între pereții acestui muzeu, din anul 3000 î.Hr. și până în prezent. Piese arheologice, fotografii, hărți și cărți vechi, costume tradiționale, ceramică medievală, bijuterii și piese de mobilier constituie zestrea expozițională a muzeului. Obiectele sunt repartizate în mai multe galerii amplasate pe caturile vechiului conac: Galeria Nicosiei, cuprinzând obiecte antice, Galeriile bizantine și medievale unde se poate vedea o superbă colecție de nave aparținând secolelor XIII - XV, Galeriile venețiene, cu
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
ÎMPLINIRI ȘI DEZAMĂGIRI Mamă, Doamne, câte lucruri elegante ai cumpărat! Iubita, tu ești nebună rău, fată! Nici nu cred că vei avea timp să le îmbraci pe toate, a exclamat Gabi privind surprinsă și cu o ușoară undă de invidie zestrea pe care Anca i-a înfățișat-o atârnată în umerașe pe toate mobilele din sufragerie. - Măi, cum să-ți spun, am luat câte un rând pentru fiecare moment: stare civilă, biserică, restaurant. Nu-mi place să fiu peste tot îmbrăcată
ISPITA (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355500_a_356829]
-
ne atrage atenția asupra sensului simbolic pe care i-l atribuie aici lui albăstrește. Albind cearșafurile îngălbenite, bătrînă ar vrea să recupereze, într-un anume fel, miraculos, albastrul cerului spălăcit, seninătatea din vremea cînd așternuturile imaculate erau în lada de zestre. E o activitate demodata, dar numai ea mai deține puterea magică de a însenina spiritul înălbind cearșafuri. stejar desfrunzit - o veverița ronțăie luna plină Cezar F. Ciobîcă Există o unitate evidență de intenții între cele două imagini. Este ca și cum stejarul
HAIKU,REZULTATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355709_a_357038]
-
povestise atunci, fiica lui. Mirele e băiatul surorii lui. Povestea colonelului era cutremutătoare. Fusese recrutat pentru Școala de ofițeri, în anii 50. “De origine sănătoasă”, dintr-o familie simplă și numeroasă, din Moldova, I. lăsa în urmă patru surori, fără zestre, devenind speranța de mai bine a părinților lui. A fost harnic și silitor, ascultător și pedant, perfecționist până peste marginile răbdării. A adunat fiecare soldă, cu grijă, până și-a măritat surorile și le-a construit părinților o casă mai
CÂND STELELE DE PE EPOLEŢI NU AJUNG! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355716_a_357045]
-
cu trenul de-amiază. I-oi pune eu parastasul de 40 de zile. Stăteam și mă uitam înlemnită: ce se întâmplă cu noi, cu oamenii acestor zile? Tatăl mortului nu se însurase, în tinerețe, până femeia asta nu a avut zestre, să se poată mărita. Mortul era nepotul ei, fiul fratelui ei! Nepoata, o fi având nevoie și ea de o îmbrățișare...că nu mai are nici mamă, nici tată, nici frate... -Boc e de vină, că uite, sunt pensiile mici
CÂND STELELE DE PE EPOLEŢI NU AJUNG! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355716_a_357045]
-
Autorului Oraș cu străzile înguste Și țigănci cu înflorate fuste Cu birturi unde dorm lângă pahar Hoți de găini și hoți de buzunar Cu bunici care se țin de șale Și cu perdele vechi pe la ferestre Cu fetele bătrâne, fără zestre Citind anunțuri matrimoniale Primarul ce mai dă câte-o amendă Pentru câinii vagabonzi Ultimii din pudibonzi Își fac din aură legendă Orășel cu străzile înguste Plin de molii și lăcuste Cu birturi unde dorm lână pahar Cerșetori și ultimul țepar
ORAŞ CU STRĂZILE ÎNGUSTE de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355772_a_357101]
-
Formația sa multiculturală e confirmată și consolidată și de activitatea pe care o realizează în cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, ca redactor al Calendarului Național, publicație anuală cuprinzând cronologia unor informații de natură enciclopedică. Și peste toate aceste competențe strălucite ale zestrei sale culturale se suprapune fericit Omul Vlad Pohilă, cel născut într-o zi de Paște a anului 1953 (6 aprilie), ca al șaptelea copil, din cei nouă născuți ai familiei Ion și Ileana Pohilă din Putinești, județul Soroca. Se vede
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
urez, Distinse Prieten al nostru, al mirosloveștenilor - cu drag și de bunăvoie supuși ai Măriei Voastre, Cărturarul -, să rămâneți MULȚI ANI tot așa de frumos la minte și suflet și, numaidecât, să vă fie trupul sănătos, adică sipetul cel necesar zestrei care vă poartă NUMELE! *** „Scrierile lui Vlad Pohilă ne ajută să păstrăm aprinsă făclia românismului. Toate aceste scrieri sunt aureolate de patosul luptei pentru apărarea limbii române. Ele îi vor fixa numele în galeria marilor patrioți români din Basarabia”. (Valentin
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
mai înaltă poziție socială din universul întreg. Știți cine sunt eu? Un om răscumpărat prin jertfa Lui, de sub puterea păcatului și a răutății... Liber și fericit! Nu alerg după nimic ce este deșert, ci după ceea ce este veșnic. Aceasta este zestrea celor care se încred în Dumnezeu: viața veșnică. Am dragostea de oameni înveșmântată în suflet și de aceea doresc ca toți să fim nobili! Știți cum? Haideți la Domnul Isus Hristos, el vă va da o nouă ereditate spirituală. Și potrivit lui
STATUT, POZIŢIE SOCIALĂ, NOBLEŢE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346073_a_347402]
-
Ardealului, pendulând între tradiționalism și modernism, într-o voce particulară, cu un limbaj adecvat redării culorii locale. Ultimul capitol al cărții -,, Fărâme de spiritualitate bologană “- structurată în cinci secvențe - aduce atât elemente de monografie a satului în ,,I Lada de zestre ( Legendă)” și nu numai ,cât și trimiteri la istoria zbuciumată a satului transilvan în,,IV LA GÂSCĂ ( Anul 1848 )”: ,, Buciumă din deal în deal, / C-a-nceput sfada-n Ardeal”[...],, Budapesta vrea, bag samă, / Să ne fie și ea... mamă
MIRCEA GORDAN de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346096_a_347425]
-
Iubiți comoara spirituală pe care ne-a lăsat-o moștenire! Izbânda vieți este suma darurilor unui neam, Eminescu a dăruit neamului românesc, esența esențelor! Numesc: "O victorie a luminii", trecerea lui Eminescu în eternitate! Eminescu ne-a lăsat nu o zestre, ne-a lăsat rădăcinile neamului înfipte adânc în pământul strămoșesc! Ne-a iubit ca semni cât a trăit printre noi, ne iubește și acum, din nemurire, pentru sufletul nostru. Suntem un singur neam, un singur suflet, un suflet românesc nemuritor
EMINESCU, POET FĂRĂ PERECHE, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368854_a_370183]
-
volume purtând semnătura lui Ovidiu Bârlea „Urme pe piatră”, „Șteampuri fără apă”, „Drumul pe urmă” și „Se face ziuă Romanul anului 1848”, a fost reprezentată de către d-na Alexandra Blendea, redactor, care a conturat și mai mult tabloul reprezentat de zestrea folclorică adunată de către Ovidiu Bârlea, trasând cu delicatețe liniile între care oscilează prezentarea pe care o face acesta decorurilor, personajelor și lexicului regional arhaic, care se constituie într-un material de studiu veritabil al legendelor, credințelor și superstițiilor din Munții
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
kamen ël phure. Kana plaćan pe' ëkh avresθar, adikë o śhaw' del duma la śh'ăça, aven ïn pecit o śhaw' pesqë pärințença haj ïnceleʒin pe'. Laqë pärințˇ ći mangën love pe laθe, pretencij, ći bikinen pe' ël śhejă, na-j zestre. Thon ëkh dată kana te këren o abăw. O rakio kërel pe' and-i rât ël abăvesqi. I obligacia te këren abăw avel ël pärințenqi ël śhavesqë, da kana na-j len, ji la śh'ăqë aźutin, kontribujin soça daśtin. Kërel pe
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
din marile noroace ale vieții lui și prietenul sui-generis, a venit pentru a XXIX-a oară din Serbia, cu un geamantan plin de cărți, cu sufletul arzând de dorul de Nichita și de dragoste pentru poporul român. O parte din zestrea aflată în geamantan a cuprins documente rare, amintiri ale prieteniei cu Nichita Hristea Stănescu, dar și cărți proprii noi pe care le-a prezentat auditorilor: „Exaltare din abis,” Iași, 2016, „Inscripții abrupte,” Cluj, 2016, precum și edițiile bilingve româno-sârbe, în traducere
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
și a făcut un apel, la care am subscris fără rezerve, pentru reabilitarea prin respectarea valorilor culturale ale județului. Îi cunosc din cărțile scrise, din articolele publicate, eforturile cu care a scormonit și a scos la lumină fiecare pietricica din zestrea culturală a județului. Secretul longevității acestui trust de presă este jurnalismul cultural, în locul goanei după senzațional, după artificii de moment, după fete-morgane sau povești inventate și plătite cu arginti pe scena politică și socială. Cu mândrie, spun astăzi “La mulți
25 DE ANI ÎN SLUJBA JURNALISMULUI CULTURAL de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370821_a_372150]