3,414 matches
-
Era pentru prima dată când plecam fără ea și-a fost un adevărat chin. De fapt, am fost pe punctul s-o iau cu mine, dar m-am gândit că atunci când o să mai crească, o să petreacă destul timp în baruri zgomotoase și pline de fum, așa că nu era nevoie să înceapă de-acum. O s-o verifici din sfert în sfert de oră, da? i-am spus înlăcrimată mamei. — Da, mi-a răspuns ea. —La fiecare cincisprezece minute, am accentuat eu. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să se golească. Oamenii de la mesele din jur păreau foarte bine dispuși. Cu excepția barmanilor, care mai că se milogeau de toți să plece. Am lucrat treisprezece nopți la rând, l-am auzit pe unul dintre barmani spunând unui grup extrem de zgomotos de petrecăreți. Sunt terminat. Ca să fiu cinstită, tipul chiar arăta epuizat, dar cred că-și pierdea timpul încercând să facă apel la milostenia lor. Mă faci să plâng, i-a replicat, cu o ironie gravă, un tânăr destul de beat. — Termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Adam, unde-ai fost aseară? Trei tinere frumoase, evident colege de-ale lui Adam, au venit la masă și ne-au împresurat. Așa cum procedau femeile, de obicei, în jurul lui Adam. Erau ca niște păsări exotice superbe. Foarte colorate și foarte zgomotoase. Au scos tot felul de sunete stridente la vederea lui Kate, după care, atunci când au descoperit că nu era copilul lui Adam, și-au pierdut complet interesul pentru ea. De ce-ar fi fost Kate fiica lui? m-am întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pus întrebarea asta?). Păi, cele șase săptămâni s-au încheiat, deci când vrei tu, m-a lămurit el cu o voce prietenoasă. Poți să-ncepi pe loc. Chestie la care a dat capul pe spate și a început să hohotească zgomotos. S-a oprit însă dintr-odată, bântuit de viziunea audierilor la Consiliul Medicilor și a moțiunilor propunând excluderea lui din branșă. Între maniera prietenoasă de a îngriji un bolnav și o sugestie libidinoasă există o linie de demarcație foarte fină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Eu plec la serviciu, a anunțat el. Dar să nu uiți ce ți-am spus. Nu trebuie să te împaci cu el numai de dragul lui Kate. Cine zice că James o s-o roage să se întoarcă la el? a întrebat zgomotos Helen. N-ar fi fost nevoie să zică treaba asta. Dar avea dreptate. Apoi, în cameră, a venit și mama. —Cum te simți? m-a întrebat ea cu afecțiune. —Bine, am spus. — Foarte bine, a conchis ea. Du-te și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
știe toată lumea că m-ai părăsit pe mine - și pe Kate -, dar să creadă că după asta Denise ți-a dat un șut în fund? De ce ea să fie cruțată de umilința asta? Foarte bine, Claire, a zis James oftând zgomotos, exasperat de cererile mele iraționale. Dacă te face fericită, atunci am să spun tuturor ce s-a întâmplat cu Denise. Foarte bine, am aprobat eu cu buza de jos tremurându-mi de parc-ar fi fost din gelatină. Era îngrozitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
se învârteau prin cap. Tot ce aflasem mă șocase îngrozitor de tare. Niciodată nu-mi dădusem seama cât de egoistă și de imatură fusesem. Nimeni altcineva nu se mai plânsese de asta. Recunosc că fusesem o petrecăreață. Poate puțin cam prea zgomotoasă și plină de viață. Dar, sincer, fusesem convinsă că eram atentă la sentimentele celor din jur. Mi-a trecut prin cap că era posibil ca James să fi exagerat atunci când mi-a spus cât de rea fusesem. Ba chiar m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
a exclamat George. Atunci n-ai mai fi fost tu. „Știu“, m-am gândit eu cu frenezie. „Dar tocmai asta vrea James să fac.“ —Ei, poate că lui James nu i-a plăcut să trăiască alături de o persoană așa de zgomotoasă și de plină de viață ca mine, i-am sugerat lui George. Poate că l-am călcat pe nervi. Ceea ce făceam eu era de neiertat. Căutam să storc informații de la George și o făceam pe față. Practic, îl încurajam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
-și bagajele, fie așteptându-și avionul, cu servietele de lângă picior, probabil burdușite de reviste porno. Toți beau bere, se întreceau care să-i strângă mâna celuilalat mai ferm, emanau „cumsecădenie“ și bonomie, organizau concursuri ca să decidă cine râdea cel mai zgomotos și cine era în stare să emită cea mai disprețuitoare remarcă la adresa soțiilor sau cea mai vulgară remarcă la adresa oricărei femei de la conferința la care tocmai fuseseră sau la care se duceau. „N-aș arunca-o din pat nici dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Nu mai încerc. —Te iubesc, mi-a spus el cu o voce pierdută. Ticălosul! Părea sincer. Mi-am mușcat buza. Nu era momentul să mă înmoi. Nu, nu mă iubești, i-am spus cu fermitate. —Ba da, a protestat el zgomotos. Nu, nu mă iubești, i-am spus. Dacă m-ai fi iubit, nu m-ai fi înșelat. Dar... m-a întrerupt el. Și, am continuat eu să strig, înainte ca el să-și înceapă din nou discursul, dacă m-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
o ia razna complet, Simt cum fiecare celulă din corpul meu moare, Nu mai vrea nicio formă de viață, Sunt ca și un bolnav așteptând să închidă ochii, Tremur cumplit. Mă simt izgonită, Umilită în mii și mii de lucruri zgomotoase, Ciopârțită în mii și mii de bucățele, Parcă ceva mă arde. Parcă ceva mă sfâșie, E un urlet care se aude în mineă. Tare, tot mai tare, tot mai tare până la infinit, Asurzesc și nimănui nu-i pasăă Mă cobor
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
săi și de părinții acestora, în perimetrul restrâns al unei circumscripții școlare. În acest oraș mic de provincie erau semnalate rar evenimente culturale de rezonanță. Edilii neavând dese ocazii de a scoate orașul din anonimat, le alimentau cu o reclamă zgomotoasă ce depășea cu mulți decibeli calitatea manifestărilor de gen. Viața locuitorilor obișnuiți era întreținută de zvonurile care circulau periodic. Pentru moment, în atenția multora erau două evenimente periferice: unul în care se vorbea despre o așa zisă doamnă care, purtând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
drept bare de porți. Jocul se desfășura plin de însuflețire, fiind animat și de o galerie de băieți de mingi care nu întruneau cerințele unor jucători din cauza lipsei de echipament. Fiecare lovitură în minge era însoțită de chiote și răbufniri zgomotoase și de o larmă specifică vioiciunii exuberante a celor care trăiau la cea mai înaltă tensiune jocul lor îndrăgit. Simona îi privi un timp cu interes, le admiră vioiciunea și dăruirea dar, deodată, în creierul ei se produse o conexiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
căldură! După 12 mă sună Mariana întrebându-mă despre ceremonia funebră pentru Gil Crăescu. Am informat-o succint, cu tristețe și durere. Mare păcat că Gil s-a pierdut la nici 60 de ani!... La TVR aceleași discuții și dispute zgomotoase despre prezidențiale, toți atacându-l virulent, pătimaș pe Băsescu. Suntem în momentul unei pronunțate derute politice, asemănător bruiajului din decembrie 1989... La 6 octombrie, încă de dimineață, vremea e splendidă, cu o luminozitate aproape ireală care binedispune pe orice om
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
victoria, subliniind faptul că românii au învățat democrația, că sunt interesați de viitorul lor. Am rămas la televizor până la ora 1 din 7 decembrie, din dorința de a cunoaște rezultatul cert al alegerilor. După ultimele două săptămâni de campanie mult zgomotoasă, acum chiar s-a făcut liniște... liniște pe scena politică românească. S-au contestat alegerile, perdanții sunt învinși de gafele monumentale făcute pe parcursul timpului. Abia după renumărarea voturilor anulate, cu un plus pro Băsescu, cam la o săptămână se clarifică
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
se placă? Două sau trei ore în care să încerci să faci conversație în timp ce înghiți cu noduri - aoleu! Un pahar rapid după serviciu ajunge; plăcut și degajat și, mai ales, scurt. Am optat pentru Logan Hall, un bar mare și zgomotos din centru, destul de gălăgios ca să acopere timpii morți. Avea să fie plin de oameni ai muncii care petrec și își descarcă energia. În seara cu pricina, am ajuns prima și mi-am croit drum printre nenumărați oameni ce purtau conversații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ușă. Pe stradă, mi-am dat seama că tremuram. Nu eram obișnuită să merg singură la lucru, întotdeauna luam metroul împreună, el cobora la Strada 34, eu mergeam mai departe până la Strada 59. Și fusese New Yorkul întotdeauna atât de zgomotos? Toate claxoanele, și țipetele, și scârțâitul frânelor de la autobuze, și eram abia pe Strada 12. Cât de zgomotos avea să fie în centru? Am început să merg spre metrou, apoi m-am oprit când m-am gândit cum avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
luam metroul împreună, el cobora la Strada 34, eu mergeam mai departe până la Strada 59. Și fusese New Yorkul întotdeauna atât de zgomotos? Toate claxoanele, și țipetele, și scârțâitul frânelor de la autobuze, și eram abia pe Strada 12. Cât de zgomotos avea să fie în centru? Am început să merg spre metrou, apoi m-am oprit când m-am gândit cum avea să fie acolo. Scări pe care trebuia să le urci și să le cobori la tot pasul; genunchiul mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
singura modalitate prin care putea descrie ce simțea el, personal. Aruncând o privire piezișă în lungul camerei, Hugo a ghicit că sentimente similare îi animau și pe ceilalți bărbați. Expresiile lor variau de la mizerabil spre ucigaș. În schimb, femeile oftau zgomotos de atâta admirație. Și dintre toate, cel mai tare ofta Lotti. —Spune-ne cu ce te ocupi, Jake, l-a invitat ea. — Conduc o revistă. —Dar asta e minunat! a exclamat Lotti întinzând un braț în direcția Amandei. Amanda tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Alice. Poate că s-a răzgândit. Pălăria a încetat să mai tremure. Mătușa Frances s-a întors purtând pe chip expresia unei persoane care, în ultima secundă, a fost salvată de la pedeapsa cu moartea. Murmurul conversației devenise, între timp, destul de zgomotos, astfel încât nu mai putea să fie acoperit de organistul satului. Apoi a intervenit o tăcere atât de profundă de parcă toată lumea ar fi fost scoasă din priză. Iar tăcerea a fost urmată de un sunet metalic, straniu și tremurător. Uitându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
e să trăiești mai mult în prezent. Apoi Jake i-a umplut din nou paharul. Alice a simțit că începe să-i trepideze creierul. Și-a dat capul pe spate, absorbind sunetele și parfumurile serii de primăvară și țipetele din ce în ce mai zgomotoase care veneau dinspre petrecăreți. O vreme, și ea, și Jake au tăcut. —Și copiii? a întrebat-o Jake fără vreun accent deosebit. Ei cum intervin în schemă? A, să nu-mi spui! Vocea i-a devenit batjocoritoare. —Dă-mi voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
și mai la modă decât plasele elastice. La un nivel subconștient, Amanda știa asta deja; în fond, participase la destule ședințe ale revistei Style la care se discutase tocmai acest lucru. Copiii, puradeii- asta era formula din mintea Amandei. Plicticoși, zgomotoși, urât mirositori și vomând pe hainele tale cumpărate de la Marc Jacobs. În ceea ce privea sarcina, nu numai că te împiedica să te mai distrezi, dar îți afecta și cariera, te făcea să pierzi influență și bani. Esențialmente, maternitatea era pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
adevărate. Nu crezuse că se poate să iubești ceva cu atâta intensitate. Acum știi și tu ce simt eu când vine vorba de reciclare, a rânjit Jake de pe marginea patului când Alice i-a mărturisit acest lucru. Alice a râs zgomotos. Oare cum de se putuse gândi, așa cum o făcuse din când în când, că lui Jake îi lipsea simțul umorului? Alice simțea că se îneacă de atâta fericire. —Nu-mi vine să cred, a oftat ea plină de încântare către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
și-a strivit țigara în scrumieră. Uite cum facem! O să-ți dau un telefon. Acum trebuie să plec. Nu, nu, nu te ridica. După care s-a întors pe călcâie, trăgând de fusta scurtă și strâmtă și a sărutat-o zgomotos pe Amanda. Ne mai vedem noi, superbule, i-a murmurat ea gutural lui Hugo, când l-a sărutat, aplecându-se atât de tare către el, încât acesta i-a văzut sfârcurile. În timp ce Laura clicăia pe marmura holului, amândoi s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
rămânea de dus la bun sfârșit era simplul proces de fixare a copertinei de plastic care apăra copilul de ploaie. —Nu-ți face griji, l-a liniștit Hugo pe Theo care continua să se agite, iar acum începuse să protesteze zgomotos împotriva ploii care îi bătea în față. O să te acoperim cât ai clipi. Scoțând bucățile de plastic din folia lor de protecție, Hugo le-a scuturat și s-a holbat la ele. Contrar așteptărilor, nu existau nici un fel de instrucțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]