2,254 matches
-
vină!” *** ADEVĂRAT ȘI MERITAT e fariseică lumină-n casă Paștele-i nou viclean prilej de vomă: nu mai e sfântă nicio masă - se-apropie porunca de Sodomă! Hristosul e uitat - de toți - pe Cruce: cioplim - din fapte - răstigniri moderne... se zguduie pământul și se duce: nebunii hohotesc - deschid caverne... nebuni se suie toți - cu chiuială pe leșul crimei lor - pe bietul miel și vor - toți - mântuiri de mântuială gândul tarabei-i Paștele - nu El! ...nu vă împingeți - nu tot cereți grad
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
mai văzuse de cincizeci de ani, în speranța redescoperirii trăsăturilor adolescentine din timpurile vechi... Nu-i regăsea deloc, oricât s-ar fi străduit, și-atunci un oftat puternic îi exterioriza dezamăgirea. * La un moment, un zgomot înfundat venind dinspre pământ zgudui pădurea. Tunetului i se alătură imediat și o mișcare puternică pe verticală. Flower-Power și Miramoț se agățară neputincioase de trunchiurile unor copaci, dar băieții, încrezători în propriile lor puteri, fură prinși de trepidații pe mijlocul potecii ori chiar pe marginea
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
pentru a se salva. Panica generală i-a distrus. Panica a curmat mai multe vieți. Dar, de aici pornind și până la a cere desființarea instituțiilor statului de drept, desființarea partidelor politice și chiar a statului, precum se pronunțau unele voci zguduite de acea dramă nedorită, mi se pare că este o distanță imposibil de parcurs și o idee inadmisibilă din start. Era timpul unei schimbări radicale în politica statului, în reorganizarea instituțiilor acestuia și era timpul aplicării unor măsuri radicale în
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
unui memorialist consacrat, strecoară observațiile sale critice, referitoare la actuala etapă istorică (încă în tranziție) a societății românești, în contextul celor care descriu jumătatea trăită atât de intens a secolului abia încheiat. Experiențele sale precoce de deportat în lagărele hitleriste zguduie din toată ființa cititorul, iar cele ale adolescentului și ale adultului angajează o diversitate considerabilă de aspecte ale societății „multilateral dezvoltate”, perioadă aflată sub atâtea „lupe”, fără a avea însă certitudini că aceste instrumente, aparent din inventarul fizicii, au parametrii
COLONELUL PROF. GRIGORE DOMINTE A PLECAT LA CER de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343561_a_344890]
-
nr. 641 din 02 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Când taina iubirii visează, cerurile își cer potop de tăceri. E scris în cartea vieții să îți fiu bună pavază. De pe înaltele culmi lovite de trăsnete, tunetele se răsfrâng în adâcimi, zguduind mersul tuturor. Cei care se vor impiedica, care se vor rătăci au doar un singur ajutor: sclipirea teribilă a mâniei de dincolo de ei. Le va fi ghid de nădejde.Înfricoșarea le va umple ochii de țărână, le va smulge, sfărâma
DOR DANAELA de DOR DANAELA în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343667_a_344996]
-
undeva dincolo de peretele muntelui, probabil captivi în oglinda stranie... Americanul îi trezi pe fiecare, cu mare grijă. Toți căscau ochii mirați că ațipiseră și că timpul trecuse atât de repede. Nu păreau să-și aducă aminte de cutremurul care-i zguduise. Erau doar foarte intrigați că zăceau așa și, mai ales, că la o verificare sumară toate telefoanele mobile erau descărcate! Își aruncau priviri furișate, neîndrăznind nici o întrebare lămuritoare. Flower-Power găsi puterea să-i boscorodească pe Papa și Babacul pentru faptul
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
ar fi dat restul vieții sale cețoase pe clipa strălucitoare de-acum! Și ce urmă... fu un vârtej pentru puiul de om abia săltat spre viață! Rotirile strânse ale Călușarilor, iuți de păreau scânteieri sângerii, făceau înconjurul fetei care se zguduia mai abitir în tumultul strigăturilor întărite de apăsarea picioarelor pe lutul prăfos al curții. În toiul jocului, copilul, cu ochii încremeniți spre stele, vedea numai o prelungă răsucire amețitoare a bolții. Apoi, simți cum vârtejul iscat de jucători prinsese și
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
Nicolae care i-a zdrobit inima și i-a călcat toate sentimentele în picioare După ce-și vărsase veninul, Nicolae plecă, tot înjurând printre dinți, descărcându-și năduful pe biata poartă. Laura se dezmetici abia când auzi poarta trântindu-se, zguduind casa până în temelii. Simți mânuțele lui Ionuț cum o înconjoară, îi simți tremurul și îi văzu ochișorii unde lacrimile stăteau gata - gata să izbucnească. Îi luă căpșorul bălai în palme și începu să-i sărute frenetic fiecare părticică, păr, ochi
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
capitol al volumului este cel intitulat „Intime”, iar titlul pare să confirme opinia mea. Nu doar pentru că, aici, autorul dezvăluie trăiri sufletești, regret, durere, pe care le cunosc foarte bine, amândoi având o anumită experiență de viață menită să ne zguduie simțirea, să ne manifestăm sentimente pe care, în mod obișnuit nu le dezvăluim. Sunt poezii care, numai prin titluri, au forța de a ne conduce la adâncă și intimă meditație: „Drum comun”, „Amintire”, „Am aflat”, „Nu ești singură”, „Oaspeți”, „Amin
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
o pajiște albastră străjuită deultima frunză verde șidevin melc,mă retrag în cochiliacu lumină albă la fereastrăși aștept semnalul răsăritului,când voi deveni fluture-curcubeu.... VIII. ULTIMA RĂSCRUCE, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2287 din 05 aprilie 2017. Se zguduie tot mai nervos pământul Și luptă cu putere făcându-și eurip, Își apără suflarea, comoara și veșmântul, Pe-alocuri zgâriate de monstru fără chip. Din Empireu coboară avertizări și semne Ce lumea o anunță de veșnicul pustiu, Dar nebunia ei
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Noi suntem una cu El, ce stă de strajă, Căci ne-a creat să fim pe lume ca o forță. Deci să ne-ndepărtăm de neguri și abis Ca Terra să n-ajungă o nesfârșită cruce, ... Citește mai mult Se zguduie tot mai nervos pământulși luptă cu putere făcându-și eurip,Își apără suflarea, comoara și veșmântul,Pe-alocuri zgâriate de monstru fără chip.Din Empireu coboară avertizări și semneCe lumea o anunță de veșnicul pustiu,Dar nebunia ei, o-ntunecă
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
ca un obiect pe o bancă. Am început să dansăm, un parfum subtil emana din căldura trupului meu, ca o grămăjoară de flori de tei. Tăceri și pâlpâiri de lumină... Mi-ai mangait părul, gâtul, sânii, am început să plângem, zguduiți ca un torent de-acel fluid. Nu-nțelegeai ce se întâmplă cu tine. Abia te-am regăsit, mi-e frică să nu te pierd, iubito! Am respirat parfumul cireșilor din tine, ai răsărit atunci când nu mai speram că ploaia binecuvântărilor
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
căpătaseră o aură de lumină, i se părea sau ... mișcă o creangă... Conturul strălucitor își păstra forma oricum o deplasa. În urechi, auzul parcă îi revenea dintr-un străfund de genune, cu ecou prelungit. Bubuitura fusese puternică și foarte aproape, zguduindu-i toată ființa. Simțea o mâncărime pe tot corpul. Cu pași șovăitori porni să își ia rucsacul pe care cu privirea încă neclară abia îl zărea, dar totul în jur îi apărea atât de luminos, încât după ce îl luă, hotărî
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
cu trecut sau viitor peste trup! Tu, care știi că te iubesc, să nu uiți că zâmbetul tău însorit articulează fiecare sunet, că locuiești în mine, nepământean de frumos, ca într-un templu al minunilor, cu toate vânturile ce-ți zguduie fruntea, cu toate poveștile ce se aștern peste degete, în pridvorul zorilor, al curcubeului, al înserării! Tu, care știi că te iubesc, să nu te îndoiești niciodată de dragostea mea, indiferent de pereche, de dans, de rotire, de zbor spre
TU, CARE ŞTII CĂ TE IUBESC de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379920_a_381249]
-
volan și a început să-l miște. Nu știa să conducă, dar a văzut cum șoferii folosesc o manetă. S-a uitat spre poartă. I s-a părut că el este aplecat ori întunericul îi juca feste. De teamă, a zguduit iar volanul cu putere, căutând cu privirea maneta la care gândise. A simțit că mașina s-a pus în mișcare. S-a speriat și a prins volanul cu amândouă mâinile. L-a mișcat câte puțin într-o parte și alta
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
spus dacă ea ar fi aceeași fără Iuliana Marciuc! La această emisiune regăsim energia în măsură să îndepărteze chiar și pentru puțin timp violența și brutalitatea ce pătrund în lumea noastră prin micul ecran, să coloreze armonios și agreabil casele zguduite de bombardamentele emisiunilor de zarvă și vulgaritate. Viața e împilată de lucrurile ascunse în haine urâte care incomodează viața. Ceea ce vedem la televizor e un corp ce poate fi îmbrăcat foarte frumos sau foarte urât. Emisiunea „Destine ca-n viață
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
în: Ediția nr. 1735 din 01 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” Sfârșit de an, sfârșit de epocă... A fost odată ca nici odată, al 1989-lea an, după Hristos, în istoria umanității, an menit să zguduie amorțeala ce cuprinsese de mai bine de patru decenii Europa răsăriteană. 1989... zile de toamnă târzie, zile calde și însorite. Zile frumoase, blânde, cu cer senin, zile care - cu toate că natura se pregătea să întâmpine anotimpul hibernal - îți îmboldeau speranțele și-
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
o nouă filă din cartea „epocii de auru”, din cei „douăzeci și cinci de ani lumină” - va mai adăuga o cărămidă la baza „socialismului multilateral dezvoltat”. Gânduri răzlețe, la ceas de seară Astăzi, după un sfert de veac de la evenimentele care au zguduit Europa răsăriteană, când patima și ura s-au stins sub vălul tămăduitor al timpului, privesc în urmă cu detașare și pot analiza cu o relativă obiectivitate, ce am câștigat și ce am pierdut în toți acești ani. În primul rând
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
Fariseul, este îndreptățit, iertat, pentru că a intrat prin poarta cea strâmtă, pocăința. Ce lovitură pentru evreii care ascultau! Căci Fariseii treceau drept oameni religioși și evlavioși, modele, pe când vameșii erau urâți. Domnul a ales dinadins un exemplu extrem pentru a zgudui sufletele, pentru a provoca o adevărată conversiune, o întoarcere a valorilor. Cu toate acestea pilda sa nu este atât de departe de realitate, căci vedem în Evanghelie mulți farisei mulțumiți și siguri de ei înșiși, care Îl atacă pe Iisus
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
Multe versuri nu au o idee, sunt ca o furtună ivită pe neașteptate, ce angrenează în dezlănțuirea ei înfinitele stări sufletești, scânteile atâtor vise care sunt gata să aprindă cerul inimii. De multe ori, întrebările răscolesc în răni nevindecate și zguduie temeliile gândului care se năruie sub ceruri potrivnice și „doar o fantasmă a imaginației, îmi întărește Speranța, încrederea, Credința, seninătatea...” Asemenea “pietrei filosofale”, poetul trece printr-un proces de ardere nemiloasă, caută să smulgă adevărul fiecăre clipe, lăsând cuvintele, “necuvintele
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > AȚI DAT CU PIETRE Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ați dat cu pietre Ați dat cu pietre și cu vorbe grele De-ați zguduit infernul din țâțâni Ați tulburat și apele din stele Și-ați otrăvit izvoare de fântâni Vă închinați, o ce nesăbuință La venetici și trădători de țară V-ați depărtat de glie și știință Și-ați pângărit speranța milenară Omagiați filozofii
AŢI DAT CU PIETRE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379346_a_380675]
-
un strop de alinare. Cât de impasibil a rămas universul la toată această frământare, la acest supliciu strecurat, discret... într-o ființă atât de plăpândă, de fragilă și supusă degradării. Care metafizică poate răspunde atâtor întrebări, blesteme și rugi ce zguduie, adesea, temeliile nopții? Cine este dincolo de vălul acesta insinuant, ademenitor și imprevizibil, ... Citește mai mult Motto:”Sătul de subterfugii cronofage,/ De viața fără țel și înțeles,/Sătul de mine însumi, mai ales,/ M-aș ridica și-aș zice, simplu: „Trage
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
un strop de alinare. Cât de impasibil a rămas universul la toată această frământare, la acest supliciu strecurat, discret... într-o ființă atât de plăpândă, de fragilă și supusă degradării. Care metafizică poate răspunde atâtor întrebări, blesteme și rugi ce zguduie, adesea, temeliile nopții? Cine este dincolo de vălul acesta insinuant, ademenitor și imprevizibil, ... XX. EU SINGUR VINOVAT, de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016. A fost un vis, urmat de-o sfântă nebunie. Te căutam în
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
-am obol Proastelor legi. Dar vremea-i aproape, Zadarnic te minți Nici vorbă nu-ncape S-o iei pe-arginți, E clar umilință. Deci noi te-ntrebăm: -Ai dreaptă credință Cinstit să-l schinbăm? Haini vânzători, Privește-i se tem Zguduiți de fiori. Străbunul blestem Din urmă-i ajunge Și nu e scăpare. Zadarnic vor plânge Nu-ncape iertare, Plata trădării Se face cu sânge! Emil Șușnea Ian.2016 Referință Bibliografică: Plata trădării / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PLATA TRĂDĂRII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379558_a_380887]
-
povestirea „Dincolo de prag, ea: “Cât de impasibil a rămas universul la toată această frământare, la acest supliciu strecurat discret... într-o ființă atât de plăpândă, de fragilă și supusă degradării. Care metafizică poate răspunde atâtor întrebări, blesteme și rugi ce zguduie adesea temeliile nopții? Cine este dincolo de valul acesta insinuant, ademenitor și imprevizibil totodată...” Interogațiilor dramatice din citatul anterior, retorice în felul lor, ar putea totuși să le aibă deja un răspuns filozoful austriac Viktor Frankl, care acceptă că viața este
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]