1,162 matches
-
înfățișat într-o postură eroică. Chiar dacă și fiului, fratelui, părintelui său căzut pentru o cauză care nu era a lui, i s-ar face o statuie, în forma eroică de leu, nu l-ar încălzi cu nimic, fiindcă o veche zicere populară românească spune: „Mai bun este un câine viu, decât un leu mort." Subscriu și eu! Chiu și vai, pe un picior de plai Chiu și vai prin România. Piciorul nostru de plai este inundat de pâraie nestăvilite de lacrimi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
prefața primului volum de poezii publicat în 1836: "Îndreptat de pilde clasice și de firea limbei, ne-am sârguit a urma sistema care cere ca poezia ce este productul cel mai ales al cugetării prin simțire înălțată, să răsune prin ziceri elegante și armonioase."208 Descompunând această frază în unitățile ei definitorii, observăm că absolut fiecare element se subscrie ideologiei clasice chiar și la nivelul alegerii cuvintelor cum ar fi verbul a se sârgui ce indică efortul, prelucrarea succesivă sau substantivul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
din 1854, partea a II-a, când autorul își declara "amorul pentru lucrurile antice."209 Revenind la mărturisirea din 1836, se observă plasarea în aceeași sferă clasică a principalelor însușiri pe care încearcă a le atinge poetul prin crearea de "ziceri elegante și armonioase" (subl. n.). Idealul rafinamentului artistic se împletește, în viziunea lui Asachi, cu rolul educativ pe care poezia îl îndeplinește "înaintându-mă cu această cercare, în deosebite feluri scrisă, doresc a îndemna pe iubitorii de poezie ca prin
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
text (4); vocabular (4); caiet (3); cheie (3); dialog (3); glas (3); început (3); înțelepciune (3); lege (3); lexem (3); literatură (3); mare (3); nimic (3); scris (3); silabe (3); simplu (3); spune (3); sunete (3); urît (3); vorba (3); zicere (3); adevăr (2); curaj (2); curiozitate (2); cuvînt (2); da (2); discuție (2); dreptate (2); duios (2); etern (2); eu (2); expresie (2); gramatică (2); greu (2); idee (2); încredere (2); înțelegere (2); înțelept (2); lectură (2); lung (2); magic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
veche (4); acțiune (3); adevărată (3); de amor (3); bucurie (3); final fericit (3); ireal (3); de iubire (3); iubire (3); liniște (3); nuvelă (3); om (3); plictiseală (3); povață (3); seară (3); știre (3); timp (3); de vis (3); zicere (3); Alba-ca-Zăpada (2); ascultare (2); baladă (2); bunic (2); Cenușăreasă (2); cuvinte (2); eroi (2); fascinație (2); fericire (2); fericită (2); idilă (2); imaginar (2); imposibil (2); interes (2); ireală (2); învățătură (2); lectură (2); miracol (2); narațiune (2); născocire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răspuns neașteptat; rău; recurge; ritual; te rog; rugăciunea inimii; sclavie; scumpă; de seară; sensibil; seriozitate; sinceritate; slavă; speranța; speranță deșartă; spovedi; strigăt; suferință; pentru suflet; sufletească; sus mereu; tata; tăcere; tărie; totdeauna; tristă; umilință; versiune; viața; voință; vorbit; în zadar; zicere; zvon (1); 816/224/70/154/0 rupe: distruge (86); hîrtie (31); taie (26); strica (21); ață (18); strică (18); frînge (14); ața (12); sfîșia (11); tăia (11); sfîșie (10); tăcerea (10); tot (10); desface (9); distrugere (9); durere (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prietene; prietenie; profesor; proverbe; putere; puterea omului; puțină; rănește; relații; replică; săracă; sărăcia omului; scriitor; sec; sfîntă; silabă; simplă; sociabil; spune; spus; succes; suflu; sună; supărare; supărătoare; știre; taclale; a tăcea; tăcut; trăncăneală; viață; viu; vînt; voie bună; vorbe; zgomot; zicere (1); 804/203/ 63/140/2 vrea: dorință (160); dorește (122); dori (56); voință (40); bani (30); a dori (29); cere (16); poate (15); ceva (12); mîncare (12); multe (11); nu vrea (8); tot (7); dorințe (6); mult (5); ambiție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
strigă; sună; sunătoare; 1 sunet; sunet puternic; sunete plăcute; surf; sursă; știre, veste; știri; orice știre la A3; televizor; tîrziu; trăsnet; trist; în țară; umblă; urechi; vaci; vești; vestit; viață; vînt; vîrtej; vis; voce; vorbit; vrăjeală; zarvă; zgomotos; zguduitor; ziar; zicere; zumzet; zvon în sat; zvonit (1); 810/195/50/145/1 În colecția Univers didactic au apărut recent: Lorin CANTEMIR, Teodora-Camelia CRISTOFOR, Istoria tehnicii: Cum s-au născut și rostogolit prin istorie roțile siameze Adrian CHIRILĂ, Monografia comunei Costuleni, județul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de astăzi față de cea a celor care ne conduceau în obsedantul deceniu 1950-1960. De mirare este însă atitudinea unor intelectuali care se implică în a ne înfiera cu mânie proletară pe noi, ceilalți intelectuali, care nu suntem de acord cu zicerile președintelui pe această temă. Personal, am auzit de nenumărate ori astfel de lucruri înainte de 1989, ca fiică de dușman al poporului. Astfel de demascări adresate celor care se împotrivesc conducătorilor statului, așa cum voi arăta în acestă carte, le credeam de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
piețele din Iași, cu legume și cu pepeni vin mai ales țăranii din Matca. În cei 13 ani cât a durat colectivizarea, au izbucnit peste o sută de răscoale, în toate zonele țării, „spontan și în proporție de masă”, după zicerile lui Lenin. Sate întregi au fost asediate de tunurile armatei și s-a tras la întâmplare în oameni. Uneori trupurile morților nevinovați au fost lăsate să putrezească în mijlocul drumurilor, pentru a înfricoșa țăranii care au înfruntat cu mâinile goale miliția
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poate defini absolutul, lumea este o imensă scenă și comunicarea se realizează dincolo de cuvânt ("Scenă"). Altădată, poetul opinează că este posibilă o armonizare a cuvintelor cu obiectele pe care le reprezintă ("Armonizare"). Nașterea omului este un cântec divin ("Miraj") și zicerea devine "de cai, de hai, de haide, de să nu fim, să nu fie"; orice este posibil, repetă obsesiv poetul, atâta vreme cât harul este divin ("Coboară Doamne stelele joase/ pe coasta mea de colivie"). Nichita Stănescu încearcă o resacralizare a universului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
zice Banu, eu văd deci un Sisif fericit. Nu cred că Sisif m-ar mai fi fascinat într-atât dacă bolovanul, la rândul lui, nu l-ar fi împins și el în mit. Dar, pentru a încheia cu o altă zicere și ea la obiect, să transcriu două versuri de Ion Barbu, Că vinovat e tot făcutul,/Și sfânt doar nunta, începutul. Ion COCORA DIALOGUL OPINIILOR (selecție) 1970 CARTOFI PRĂJIȚI LA ORICE Arnold Wesker Studioul Casandra Scenă de grup din spectacol
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vei ajunge și tu odată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir a păr și vei crede celor asupriți și necăjiți, pentru că știi acum ce e necazul". Creangă folosește formele oralității: "imaginile, metaforele, comparațiile lui sunt ziceri tipice ale poporului, expresii scoase din marele rezervor al limbii" (T. Vianu). Povestea lui Harap-Alb a fost considerată un "veritabil Bildungsroman fantastic al epocii noastre" (George Munteanu). Feciorul de crai este milostiv și bun, dar iute la mânie, neascultător (nesocotește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se caracterizează prin limpezime, concizie, cristalizare în limbaj poetic. Prin simplificare, poetul a ajuns la expresii de maximă precizie. Efectele poetice surprinzătoare le-a obținut prin schimbarea valorii gramaticale a unor termeni din fondul străvechi, neologisme (chaos, palid, himeric, demon), ziceri populare: "bată-i vina", "acu-i acu", "din bob în bob", "stai cu binișorul", asocieri lexico-sintactice inedite, folosirea unor forme arhaice ("crezământ", sinonim pentru "încredere"), absența podoabelor stilistice, epitetul popular ("o prea frumoasă fată"), exprimarea gnomică, aforistică (maxime, sentințe, percepte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
limba personajelor lui Caragiale este o limbă vorbită, subliniindu-se repulsia scriitorului față de scrisul frumos, disprețul său pentru rețetele estetice, modelele și procedeele tradiționale consacrate. În continuare sunt analizate formele stilului oral pe care le cităm: fraze interogative și exclamative, ziceri tipice, construcții întrerupte, așazisele anacolute, expresii idiomatice, proverbe, locuțiuni verbale, repetarea cu inversiunea ordinii cuvintelor, rotacizarea specifică limbii muntenești, mai-mult-ca-perfectul perifrastic ș.a. De asemenea se observă că, atunci când dialogul încetează și încep comentariile scriitorului, acesta folosește și aici felul de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
cele mai de seamă și, în această privință, darul său poate fi asemănat din nou cu al lui Caragiale. Vorbirea personajelor este redată cu speciala lor intonație și în culoarea exactă pe care le-o conferă formalitățile verbale onomatopeice și zicerile tipice ale limbii-. S-ar putea spune despre Creangă faptul că toarnă „limba veche și-nțeleaptăîn tipare noi, artistice, nu se mulțumește doar să le împrumute din limbajul popular. Despre aceasta și-a spus părerea, fără putință de tăgadă, profesorul G.
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
autorul lasă să se înșire cuvintele după o ordine a vorbirii, și nu a scrisului. Creangă nu reproduce întocmai vorbirea moldovenească de la mijlocul secolului al XIX-lea, ci folosește un limbaj artistic, original. Autorul utilizează limba populară folosind termeni regionali, ziceri tipice, expresii dialectale. Creangă nu copiază limba populară, ci o recreează și o toarnă în tiparele unei rostiri individuale, de unde provine și originalitatea. Creangă folosește un limbaj specific numai lui. Adică el nu povestește cu indiferență, ci se implică sufletește
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine se duce acolo bă și mănâncă. Iar pe la noi cine are bani bea și mănâncă, iar cine nu, stă și rabdă. Implicat în acțiune, ca și lăutarii în zicerea baladelor, autorul-narator se autoironizează. El e un păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Roman inițiatic, basmul Harap-Alb prezintă drumul străbătut de erou pentru descoperirea realității, a vieții în general și a sinelui, pentru formarea și pregătirea acestuia pentru viață
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
particularități de limbă și stil, care, toate, au fost preluate de Creangă. Unele dintre aceste particularități sunt comune tuturor operelor cu caracter popular și, prin urmare, sunt comune atât în „Poveșticât și în „Amintiri Jean Boutiăre se entuziazmează în fața expresivității zicerilor populare, a formulelor narative specifice basmului românesc, preluate și îmbogățite de marele povestitor. Poveștile populare din toate țările ne interesează mai ales prin peripețiile extraordinare istorisite; fie că sunt lapidare sau prolixe ărareori se mențin la mijlocul just), ele nu zugrăvesc
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
beneficiile răbdării bolii, evidențiind faptul că viața creștină este hristocentrică și hristomorfică, iar creștinii - următori ai lui Hristos - percep suferința într-o lumină pozitivă, ca mijloc de purificare și de creștere spirituală Și nu ca ceva lipsit de sens. Sfaturile, zicerile sau butadele Sfinților Părinți pe care m-am sprijinit în prezentul studiu, ce constituie de fapt și o terapie spirituală, răspund multor întrebări, nedumeriri și probleme duhovnicești, pe care lecturându-le, realizăm că dragostea cuvioșilor era atât de mare, încât
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
beneficiile răbdării bolii, evidențiind faptul că viața creștină este hristocentrică și hristomorfică, iar creștinii - următori ai lui Hristos - percep suferința într-o lumină pozitivă, ca mijloc de purificare și de creștere spirituală Și nu ca ceva lipsit de sens. Sfaturile, zicerile sau butadele Sfinților Părinți pe care m-am sprijinit în prezentul studiu, ce constituie de fapt și o terapie spirituală, răspund multor întrebări, nedumeriri și probleme duhovnicești, pe care lecturându-le, realizăm că dragostea cuvioșilor era atât de mare, încât
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
șah: o lungime de lac și înceata revenire pe spate, senzația destinderii totale și totalitare, a momentului perfect, a clipei privilegiate. Plutind pe spate, cădea în cer, alpinist à rebours. Robur roborativ și cuceritor. Arthur Cravan poate fi ameliorat în zicere: Cum poți fi mare poet fără să știi a înota? Și Nietzsche: Cum să crezi într-un zeu care nu știe crawl. Dar Isus era pescar, între altele și nu numai de suflete; în plus, mergea pe apă: Quand Jésus
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și mal, unde valurile stârnite de înotători și micile ambarcațiuni închiriate cu ora se transformau în unde abia perceptibileoo. Intervin apoi "insulițele de cunoaștere" ignorate de AS. Cine o fi acel Arthur Cravan pe care Luca Pițu îl "ameliorează în zicere"? Numele lui nu-i spunea nimic nici în 1975 (momentul redactării notei de jurnal, când terminase facultatea de doi ani și practicam un structuralism radical) și nici în 1993 (când, în luna mai, a cumpărat cartea mai mult ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și foarte puțin umor. Râsul e expulzat din lumea ideală, puternic estetizantă, a poeziei blandiene. Caracterul aforistic al poeziilor sale este, mai degrabă, cel care iese în exergă. Gravitatea nu se preschimbă-n ludic neapărat, ci-ntr-un dinamism al zicerii, o poftă nebună de a devora cuvinte, de a scrie, de a trăi în ritmurile naturii, ale vegetalului, ale elementarului. O simplitate formală, dincolo de metaforă, care-nfioară, în fața căreia se-nclină fiecare cititor. Un patetism bine temperat, o liniște, un perfect
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
contradicție sau necesitate vitală? Cert este că, în calitate de perpetuu juisor al neîmplinirii, Cioran se cuibărește în euforia inutilului, considerînd că a trăi e suficient de extenuant și dificil, ocupație deplină ce descurajează orice veleitate de gest suplimentar, amintind de o zicere latinească: Nu sunt niciodată mai ocupat decît atunci cînd nu am nimic de făcut." De altfel, nu se coboară pînă la a lucra decît pentru a evita corvoada socializărilor, meteahnă pe care și-o recunoaște, cu subtilă autoironie: " Cheful de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]