1,625 matches
-
cuvântului compus franc-maçon, a cărui variantă a devenit și cu care se află până astăzi în raport de variație liberă. Noua formație, purtătoare a unui înțeles atât de special, nu are deci niciun fel de legătură genetică nemijlocită cu maçon "zidar"; ea este, în schimb, descendenta regresivă directă a compusului franc-maçon, care a fost comprimat, formal și semantic, într-unul dintre elementele sale componente. Tc. dalak înseamnă "splină", dar același înveliș sonor a dobândit, pe plan dialectal, și sensul "antrax, dalac
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rom. pasăre, fr. maçon și tc. dalak par a fi, fiecare în parte, cuvinte unitare și polisemantice, cu o configurație bine definită. Totuși, chiar și în sincronie, nu se poate trece cu vederea că trăsăturile semantice distinctive ale fr. maçon1 "zidar" și maçon2 "membru al unei loji francmasonice" sunt atât de deosebite, încât cele două cuvinte nu au, cel puțin în prezent, niciun așa-numit sem comun (în afară de cel foarte general de "om, persoană", care nu justifică identificarea termenilor). La fel
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fină, delicatesă; înghițitură, dumicat"); fr. maçon "membru al unei asociații secrete de persoane care, organizate în loji, sunt adepții principiului fraternității și se recunosc între ei prin semne și embleme" (cu der. maçonnerie) < [franc-]maçon "idem" (franc "liber; franc", maçon "zidar"); rom. pinir "brânză de vacă" < tc. [beyaz] peynir "idem" (literal: "brânză albă"; beyaz "alb", peynir "brânză"); rom. temperatură "temperatură ridicată a corpului, stare febrilă, febră" < temperatură [mare]; rom. tensiune "tensiune arterială crescută" < tensiune [mare]. Cazuri similare, aflate într-o etapă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pommes [de terre] frites "idem"; général "grad militar superior ofițerilor" < [capitaine] général "grad militar superior căpitanului"; hyper "hipermarket; hiperactiv" (de exemplu în sintagma une gamine hyper) < hyper[marché], respectiv hyper[actif]; maçon "mason" < [franc-]maçon "idem" (> rom. francmason "idem"; maçon "zidar", franc "liber; sincer, cinstit, loial"; calc după engl. freemason, v. CNRTL); métropolitain "metrou" < [réseau sau chemin (ferré sau de fer)] métropolitain "rețea sau cale (ferată) metropolitană"; micro "microfon" < micro[phone] "idem"; pneumatique "pneu" < [enveloppe] pneumatique "idem"; polonais "fier de călcat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se poate profita; adică să știi ce gândesc despre tine, ce uneltesc împotriva ta și cum să nu te răzbuni, pentru a nu priva statul de calitățile lor, în scopul de a continua opera a cărei realizare depășește înțelegerea simplilor zidari, nefiind evidentă întru totul decât pentru arhitect". Martha Bibescu nu a dorit să fie doar o simplă teoreticiană, ci a invocat cazul colonelului Alexandru Candiano- Popescu, care a proclamat la Ploiești (august 1870) detronarea prințului Carol și instaurarea Republicii, dar
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
se poate profita; adică să știi ce gândesc despre tine, ce uneltesc împotriva ta și cum să nu te răzbuni, pentru a nu priva statul de calitățile lor, în scopul de a continua opera a cărei realizare depășește înțelegerea simplilor zidari, nefiind evidentă întru totul decât pentru arhitect. Exista în România un colonel care a proclamat Republica în orașul Ploiești 60. Regele Carol a manifestat clemență în privința lui, iar el și-a continuat cariera fără nicio grijă, a participat la campania
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cunoscut eu, un singur lucru mi-a trezit o invidie și o admirație fără remediu: nivelul discuției pe care poți s-o porți, pe cele mai diverse teme cu oameni de cele mai diverse meserii. Aveam un vecin care era zidar și cu care vorbeam în weekendurile petrecute când la ei, când la noi, despre Cioran, bunăoară, și ipoteticele lui filiații pascaliene, un altul, dar acum chiar n-o să mă credeți, era în ultima vreme, administrator al unui castel medieval, cumpărat
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
discuțiile la care asistam sau participam, cu ei, la masa de prânz de duminică, poți să le ai aici cu prietenii scriitori, ziariști, filologi, filosofi. Crisparea ignoranței și a lipsei de exercițiu îl împiedică pe cel mai excepțional caloriferist, sau zidar sau administrator să deschidă gura, chiar dacă s-ar putea ca în afară de meseria lui să știe și el mai mult decât alea cincizeci de cuvinte ale fiziologiei și sexualității noastre, pe care le auzim prin metrou, cârciumi, pe stradă, parcuri, la
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
am publicat la editura unde lucrez, ca niște texte fundamentale, cele două volume de dialoguri cu unii dintre acești români, realizate de Zoltán Rostás și Sorin Stoica (Tur-Retur, Convorbiri despre munca în străinătate, editura Curtea Veche, 2006). Oamenii aceștia, căpșunari, zidari, mecanici, baby-sitters și infirmiere, trăiesc și ei exasperarea că România nu seamănă cu ce au văzut în alte părți. Dar spre deosebire de cei care s-au înverșunat împotriva icoanelor, crezând că trimițând jandarmii în școli să le smulgă de pe pereți, vor
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
el ochii, ca și cum ar căuta să vadă arșița concret, ca pe un măr căzut din copac. Însă privirea îi alunecă de la capătul rândului înspre călăuza celor trei tipi: - Și pe mine mă ia cu fierbințeală. În stânga, o vilă în construcție. Zidari înghesuiți pe la geamuri, cu chipuri transfigurate de uimire, de parcă li s-ar fi arătat un miracol. Vreo câțiva stau cu gâturile întinse, mai să cadă de pe schelă. Pe acoperiș, un muncitor întins pe burtă întreabă rupt de curiozitate: - Ce-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
vreo patruzeci de perle, două safire, un pumn de granate și rubine, mai du-mi douăzeci de gheme de beteală de aur, zece coți de catifea verde, o bucată de mătase roșie ca cireașa și, mai ales, un troc de zidar și-o mistrie de argint“. Trei coarne de licorn și-o dragoste veșnică Așa l-a zămislit Violeta pe Perlino. „Începu să facă un aluat din zahăr și migdale, stropindu-l cu apă de trandafiri și de iasomie. Apoi, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
lărgire a publicului său. Cartea pătrunde în rîndurile burgheziei negustorești, la care se găsesc opuscule de pietate, romane cavalerești, cronici, texte de medicină populară. Chiar și artizanii acced la carte, din motive practice; bijutierii, sticlarii, ilustratorii, pictorii, vînzătorii ambulanți, tîmplarii, zidarii, armurierii aveau lucrări de pourtraicture culegeri de modele, dar și lucrări ilustrate care aveau aceeași folosință. În sfîrșit, cartea, dacă nu s-a răspîndit, cel puțin a pătruns în clasele populare. Cartea de rugăciuni este un exemplu excelent al acestei
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
există și un vechi cântec de jale franțuzesc ca să nu dăm aici originalul. Ea a fost tradusă în franceză de J. Brun. "Pe Argeș în gios, Pe un mal frumos, Negru-vodă trece Cu tovarăși zece, Nouă meșteri mari, Calfe și zidari, Și Manole, zece, Care-i și întrece. Merg cu toți pe cale Să aleagă-n vale Loc de mănastire Și de pomenire. Iată, cum mergeau Că-n drum ajungeau Pe-un biet ciobănaș Din fluier doinaș, Și cum îl vedea Domnul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
doamne,-am văzut Pe unde-am trecut Un zid părăsit Și neisprăvit. Câinii cum îl văd, La el se repăd Și latră-a pustiu Și urlă-a morțiu." Cât îl auzea, Domnu-nveselea Și curând pleca, Spre zid apuca Cu nouă zidari, Nouă meșteri mari Și Manole zece Care-i și întrece. "Iată zidul meu! Aici aleg eu Loc de mănastire Și de pomenire. Deci voi, meșteri mari, Calfe și zidari, Curând vă siliți Lucrul de-l porniți, Ca să-mi ridicați, Aici
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
îl auzea, Domnu-nveselea Și curând pleca, Spre zid apuca Cu nouă zidari, Nouă meșteri mari Și Manole zece Care-i și întrece. "Iată zidul meu! Aici aleg eu Loc de mănastire Și de pomenire. Deci voi, meșteri mari, Calfe și zidari, Curând vă siliți Lucrul de-l porniți, Ca să-mi ridicați, Aici să-mi durați Mănastire naltă Cum n-a mai fost altă, Că v-oi da averi, V-oi face boieri, Iar de nu, apoi V-oi zidi pe voi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
zi iar, A treia zi iar, A patra zi iar Lucrau în zadar! Domnul se mira Ș-apoi îi mustra, Ș-apoi se-ncrunta Și-i amenința Să-i puie de vii Chiar în temelii! Meșterii cei mari, Calfe și zidari, Tremurau lucrând, Lucrau tremurând Zi lungă de vară Ziua pân-în seară, Iar Manole sta, Nici că mai lucra, Ci mi se culca Și un vis visa, Apoi se scula Ș-astfel cuvânta: "Nouă meșteri mari, Calfe și zidari! Știți
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și zidari, Tremurau lucrând, Lucrau tremurând Zi lungă de vară Ziua pân-în seară, Iar Manole sta, Nici că mai lucra, Ci mi se culca Și un vis visa, Apoi se scula Ș-astfel cuvânta: "Nouă meșteri mari, Calfe și zidari! Știți ce am visat De când m-am culcat? O șoapta de sus Aievea mi-a spus Că orice-am lucra Noaptea s-a surpa Pân-om hotărî În zid de-a zidi Cea-ntâi soțioară, Cea-ntâi surioară Care s-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Un vânt pe pământ Paltini că-ndoia, Brazi că despoia, Munții răsturna, Iară pe Ana Nici c-o înturna! Ea mereu venea, Pe drum șovăia Și s-apropia Și amar de ea, Iată c-ajungea! Meșterii cei mari Calfe și zidari, Mult înveselea Dacă o vedea, Iar Manea turba, Mândra-și săruta, În brațe-o lua, Pe schele-o urca, Pe zid o punea Și, glumind, zicea: "Stai, mândruța mea, Nu te speria, Că vrem să glumim Și să te zidim
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mi se stinge!". Pe Argeș în gios, Pe un mal frumos, Negru-vodă vine Ca să se închine La cea mănăstire, Falnică zidire, Mănăstire naltă Cum n-a mai fost altă. Domnul o privea Și se-nveselea Și astfel grăia: "Voi, meșteri zidari, Zece meșteri mari! Spuneți-mi cu drept, Cu mâna la piept, De-aveți meșterie Ca să-mi faceți mie Altă mănastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!". Iar cei meșteri mari, Calfe și zidari, Cum sta pe grindiș
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
astfel grăia: "Voi, meșteri zidari, Zece meșteri mari! Spuneți-mi cu drept, Cu mâna la piept, De-aveți meșterie Ca să-mi faceți mie Altă mănastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!". Iar cei meșteri mari, Calfe și zidari, Cum sta pe grindiș, Sus pe coperiș, Vesel se mândreau Ș-apoi răspundeau: Ca noi, meșteri mari, Calfe și zidari, Alții nici că sînt Pe acest pământ! Află că noi știm Oricând să zidim Altă mănăstire Pentru pomenire, Mult mai
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-mi faceți mie Altă mănastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!". Iar cei meșteri mari, Calfe și zidari, Cum sta pe grindiș, Sus pe coperiș, Vesel se mândreau Ș-apoi răspundeau: Ca noi, meșteri mari, Calfe și zidari, Alții nici că sînt Pe acest pământ! Află că noi știm Oricând să zidim Altă mănăstire Pentru pomenire, Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă". Domnu-i asculta Și pe gânduri sta, Apoi poruncea Schelele să strice, Scări să le ridice
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sînt Pe acest pământ! Află că noi știm Oricând să zidim Altă mănăstire Pentru pomenire, Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă". Domnu-i asculta Și pe gânduri sta, Apoi poruncea Schelele să strice, Scări să le ridice. Iar pe cei zidari, Zece meșteri mari, Să mi-i părăsească Ca să putrezească Colo pe grindiș, Sus pe coperiș. Meșterii gândeau Și ei își făceau Aripi zburătoare De șindrili ușoare, Apoi le-ntindeau Și-n văzduh săreau Dar pe loc cădeau, Și unde picau
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
năruiește pe măsură ce este construită și care devine trainică numai prin virtutea unei făpturi zidite de vie. În Serbia, fortăreața albaneză de la Scutari a fost supusă aceste crude condiții. De trei ani, frații Vukašin, Uglješa și Gojko Mrnjavčević plăteau trei sute de zidari ca să înalțe fortăreața. Dar noaptea totul se prăbușea. Într-al patrulea an, zâna pădurilor și a munților vestește că trebuia zidită de vie soția unuia dintre frați, prima care avea să vină. Doi dintre ei își previn soțiile să nu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vină. Cel de-al treilea, mai loial, nu-i spune nimic soției credincioase. Aceasta, lăsându-și pruncul în grija soacrei, se duce pe șantier, unde soțul ei Gokko o întâmpină plângând. Dar cei doi cumnați au prins-o deja, iar zidarii se apucă de lucru. La început ea crede că-i un joc, dar pietrele se adună. Atunci își imploră cumnații și pe soțul ei, care întoarce capul înlăcrimat. Meșterul zidar, cuprins de milă, nu se poate abține să-i acorde
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
plângând. Dar cei doi cumnați au prins-o deja, iar zidarii se apucă de lucru. La început ea crede că-i un joc, dar pietrele se adună. Atunci își imploră cumnații și pe soțul ei, care întoarce capul înlăcrimat. Meșterul zidar, cuprins de milă, nu se poate abține să-i acorde ceea ce cerea, niște deschizături în dreptul ochilor ca să-și vadă în continuare frumoasa casă, și două deschizături în dreptul sânilor, ca să-și alăpteze copilul care este adus vreme de un an, până la
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]