2,112 matches
-
le mâie, Vezi călugări, popi și oaste Și din șapte părți deodată tot Bizanțul e aprins Și din șapte laturi flăcări pe cetate s-a întins, Ard în vânt palaturi nalte, marea *-n valuri * este caldă Și fântâni înviforate * prin zidiri vuind se scaldă, Turnuri negre de cetate ca făclii ei le aprinde Și lui Muhamed în arme * ca făclii i le întinde Numai negri nouri cerul, arde grindă, cade ușă, Pe oraș căzu o ploaie de scântei [și] de cenușă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
negri nouri cerul, arde grindă, cade ușă, Pe oraș căzu o ploaie de scântei [și] de cenușă. Din potopul cel de flăcări se înalță din ruine, Neatins, palatul mândru de-mpărați, ca o minune, Cu-a lui bolte arcuite, cu zidirea lui [cea] veche. Cum sosi Mohamed [---] și Cetatea fac pereche. Și pe tronul cel de aur Muhamed stătea cu fală, Curge sânge din cadavre pe podelele din sală Și din țestele dușmane au făcut păgânii cupe Și, ciocnindu-le-ntre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-namora iarăși. atunci în natura moartă n-am adora pe Dumnezeu {EminescuOpVIII 297} [ȘTEFAN CEL MARE] 1 2260 Și când lumea biruință a putut s-o înțeleagă Clopotele de la Roma au sunat o zi întreagă De-au cutremurat văzduhul și zidirile cetății Și dentîi i-a zis lui Ștefan Papa: "Scut creștinătății". 2 2270 Și lipsiți suntem de focul și de razele ideei: Azi coboară în mormîntu-i Domnul nostru: Umbra Dei. 3 2287 E ca și când Soarele ar apune pentru totdeauna Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trăsura contelui și am purces, iară caii-i mâna servitorul său cel esperiat, care, afară de cunoștința misterelor bucătăriei și a camerăriei mai poseda și dibăcia de a mâna bine o păreche de cai. În curând am ajuns la moșie. O zidire masivă și mare căuta cu ferestrele sale negrite posomorât înaintea sa. Mai multe rânduri duple de arbori străvechi, cari pesemne fuseră odată tunși cu foarfecele, încongiurau din ambele părți curtea spațioasă, în a căreia mijloc se afla o fântână artificială
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe lângă sicriu și cheia fu aruncată în mormânt. {EminescuOpVIII 575} O BAIE CALDĂ ÎN EGIPT de A. Dumas Băile sânt după geamii, cele mai frumoase monumente ale cetăților orientale. Aceea-n care m-au dus pe mine era o zidire mare, de o arhitectură simplă și plină de împodobiri ingenioase. întîi intră cineva într-un vestibul care, și-n dreapta și-n stânga, are odăi unde-și pun oamenii mantalele. în fund și în fața intrării este o ușă ce se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
spre țărmul mării asupra orașului Rhaedestos, bătură cumplit pe generalul Theodoros Wranas, ce le ținea drumul în fruntea unei cete de latini ș-a unei trupe grecești, luară orașul cu asalt, târâră pe locuitori în robie, dărâmară din temelie toate zidirile și făcură înfloritorul port asemenea pământului. Așa de bine învățase cumanii de la oțăriții români acea aprigă ură contra grecilor, care trecu ca o nefastă moștenire, prăsindu-se prin neîntreruptă cultură, asupra urmașilor acestor din urmă și se descărcă înfiorătoare în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
micul pârâu Milcov, ce șerpuiește între Moldova și Valachia, culese puțini lauri și trăgăna din contra o existență mizeră în mijlocul invaziilor mongolice, a războaielor cu tătarii și a durerilor de facere a statului Țării Românești. Crud pustiită, cu bisericile și zidirile risipite din temelie, dezbrăcată de posesiunile, veniturile și drepturile ei, ea gobi cât gobi până se stinse cu desăvârșire, nelăsând în urmă-i decât amintirea istorică a unei lungi activități și dreptul formal de-a exista mai departe. Regele Ludovic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
forțe a naturei decât sub chipul unei făpturi conștiute. El privea tipurile acelea la cari-l ducea cu preferință înrudire[a] (de-a gata) ca un întreg în sufletul său, fără de-a petrece cu reflexiune toate coridoarele și încăperile zidirei. De-aceea, luate-n de-a întregul, cercul creațiunilor sale a și fost 360 r proporționalmente un cerc restrâns, pentru că-n tragedie erau mai mult personalități de-o răutate demonică mai mult abstractă, acelea cari erau de domeniul creării sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a rătăci, riscăm mai bine toate decât, pe motivul scrupulului, deprecierea sau nepăsări, să renunțăm la asemenea cercetări, ce ne ating atât de aproape. Îndealtfel s-ar părea firesc că, îndată ce am părăsit terenul experienței, nu vom clădi îndată o zidire numai pe baza unor cunoștințe ce le avem fără să știm de unde și numai pe creditul unor principie a căror origine n-o cunoaștem, și fără să fi asigurat temeliile acelei zidiri prin cercetări îngrijite, pare firesc zic ca gestiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
părăsit terenul experienței, nu vom clădi îndată o zidire numai pe baza unor cunoștințe ce le avem fără să știm de unde și numai pe creditul unor principie a căror origine n-o cunoaștem, și fără să fi asigurat temeliile acelei zidiri prin cercetări îngrijite, pare firesc zic ca gestiunea să fi fost de mult sulevată, cum de vine inteligența la toate aceste cunoștințe apriori, ce întindere, valabilitate și preț pot avea acestea. Și-n faptă n-ar fi fost nimic mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toate unite într-un sistem al cunoștinței umane, ca membre ale unui întreg, și permit o arhitectonică a toată știința umană, ceea ce în ziua de azi în care s-a adunat deja atâta material sau poate luat din ruinele surpatelor zidiri mai vechi, nici greu n-ar fi măcar. [... ] Noi în acest loc ne mulțămim cu împlinirea trebei noastre, care este salt a schița arhitectonica a toată cunoștința din rațiune pură și începem de la punctul unde rădăcina comună a puterei noastre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înlăuntrul pereților chilioarei, încît fagurii de clocire devin cu timpul negri-mohorîți. Prin fiecare din aceste pielcele lepădate chilioarele se cam 972 {EminescuOpXIV 973} {EminescuOpXIV 974} {EminescuOpXIV 975} strâmtează pentru viitorii locuitori; de aceea mulți prisăcari sânt de părere că din zidiri de ceară vechi și mult întrebuințate ies la urma urmelor albine slăbănoage, cari nu prea au putere de muncă. În teorie părerea nu este rea, dar în practică nu merită o considerare deosebită, pentru că albinele, lungind chilioarele, știu să facă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a sămănat semințe și s-au făcut tot felul de bucate” (3, pp. 149-150). Vezi legende similare, propriu-zis cosmogonice, cu același „scufundător”, broasca, la 3, p. 24 ; 23, pp. 971-972 ; 24, pp. 143-144 ; 25, p. 79. Interpolarea motivului „a doua zidire a lumii” (3, p. 149) în arhitectura epică a legendei românești a potopului este doar aparent insolită. Semnificația cosmogonică a legendei diluviului justifică din plin acest fenomen. Nu pot încheia trecerea în revistă a coordonatelor simbolice ale arcei diluviene fără
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
duhurilor pământului”. După unii cercetători (36, pp. 40-41 ; 37, p. 222), aceste infor mații ar fi cele mai vechi atestări documentare, pe teritoriul românesc, ale unor motive din legenda tip Meșterul Manole : surparea construcției (Sulzer, 1790), pedepsirea meșterului (Struve, 1793), zidirea femeii (Kogălniceanu, 1842) etc. Față de aceste constatări se pot aduce unele îmbunătățiri. În primul rând, amintesc aici o legendă privind întemeierea cetății Poenari, pe râul Argeș (la nord de Curtea de Argeș, sat Bucșănești, comuna Corbeni, jude țul Argeș), legendă consemnată în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mitropolit „în eparhia noastră, în zilele prea înălțatului domn Constantin Mavrocordat” -, vizitând cetatea Poenari, Neofit con- semnează în jurnalul său, pe data de 11 iulie 1747 : „Zic oamenii, că aciastă cetate s-au făcut cu tărgoveștenii și zic, că la zidirea cetății au fost un Manole văt(af) și, surpându-se zidul, și-ar fi zidit muerea lui în zid, ca să stea în zid” (40, p. 308). Chiar dacă lapidară, această informație conține elemente importante pentru istoricul problemei : - motivul epic „surparea zidurilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și, surpându-se zidul, și-ar fi zidit muerea lui în zid, ca să stea în zid” (40, p. 308). Chiar dacă lapidară, această informație conține elemente importante pentru istoricul problemei : - motivul epic „surparea zidurilor” ; - cea mai veche atestare documentară a motivului „zidirea soției meșterului în vederea terminării construcției” ; - atestarea pentru prima dată a numelui „vătafului” Manole într-un astfel de context ; - probează circulația unei astfel de legende, la jumătatea seco- lului al XVIII-lea, în imediata vecinătate a Mănăstirii Argeș ; - este o atestare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pustie”, în zona necosmizată, „unde popa nu toacă,/ unde fata nu joacă,/ unde-n răscruce/ nu e stâlp să urce” (47, p. 178). e) în ambele legende (cea românească a edificării arcei și cea ucraineană a edificării bisericii) lipsește „jertfa zidirii”, chiar dacă legenda ucraineană ar putea conține „sămânța” motivului. Nu sunt de acord cu Mircea Eliade, care credea că, în acest caz, diavolul este cel jertfit și că astfel „clădirea poate dura” (44, p. 38). Jertfa zidirii ar putea, eventual, consta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
edificării bisericii) lipsește „jertfa zidirii”, chiar dacă legenda ucraineană ar putea conține „sămânța” motivului. Nu sunt de acord cu Mircea Eliade, care credea că, în acest caz, diavolul este cel jertfit și că astfel „clădirea poate dura” (44, p. 38). Jertfa zidirii ar putea, eventual, consta în cele „zece suflete” cerute călugărului de către drac, dar, în acest caz, ar fi vorba de o „jertfă ratată”. „Jertfa de sânge a fost înlăturată de cei care au recepționat motivul în Ucraina - glosează V. Ciobanu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui fenomen similar, dintr-o altă variantă ucraineană - datorită faptului că aceia care au adaptat acest motiv cu o atât de vastă circulație [...] s-au gândit că ar fi o impietate să vorbești de sânge uman sau chiar animal la zidirea unui lăcaș sfânt” (43, p. 9 ; vezi și 36, pp. 100-101). Lipsa temei jertfei umane este justificabilă din mai multe puncte de vedere. În practică, acest ritual sângeros a dispărut sau a fost „îndulcit” din vremuri imemoriale, fiind înlocuit cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
câteva scânduri. Dar Väinämöinen nu-și mai aminti trei rune, pentru ca luntrea să fie pe deplin săvârșită. (Să punem în paranteză faptul că neputința eroului de a finaliza construcția - cum am văzut că se întâmplă și în legenda apocrifă a zidirii templului din Ierusalim - este un motiv analog cu cel al surpării periodice a edificiului. În ambele cazuri, eroul este obligat să îndeplinească un act magic în vederea săvârșirii creației.) Väinämöinen pleacă în Manala (tărâmul subpământean, infernul), în căutarea „cuvintelor vrăjite” (vezi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au cristalizat prescripțiile magico-rituale în discuție. În spațiu și timp, prescripțiile au variat. Invariantă a rămas obligativitatea respectării lor. „în legendele Putnei - notează Ovidiu Papadima -, căutarea [locului noii mănăstiri] se împlinește cu ajutorul miracolului și de aceea nu mai necesită «jertfa zidirii», care i s-a impus atât de sângeros meșterului Manole” (65, p. 468). Ca și în legenda românească a potopului, în legendele tip Ștefan cel Mare ctitor de biserici transpare rolul paltinului (vom încerca să reconstituim valențele mitico-simbolice ale acestui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și altele cuprinse în text se regăsesc în folclorul românesc ; este vorba, de exemplu, de legenda luptei, la sfârșitul lumii, dintre Anticrist și Sf. Ilie, ale cărui picături de sânge, căzute pe pământ, incendiază lumea. 43. Valeriu Șt. Ciobanu, Jertfa zidirii la ucraineni și la ruși, Tiparul Moldovenesc, Chișinău, 1938. 44. Mircea Eliade, Comentarii la legenda Meșterului Manole, Editura Publicom, București, 1943. 45. Ilie Mândricel, „Tradiția locală despre relicvele rupestre de la Nucu”, în Vestigiile rupestre din munții Buzăului, Buzău, 1980, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
altă versiune a Alexandriei, se vorbește despre „plașca și emurlucul lui Solomon” ca „vindecând toate boalele”. Filologul Vasile Bogrea a făcut legătura între această informație și înțelesul de „vraci” al cuvântului „șolomonariu” (124, p. 9). Este cunoscută legenda talmudică a zidirii de către Solomon a templului din Ierusalim cu ajutorul arhidemonului Asmodeu (devenit Kitovras la ruși, Markolf la germani, Merlin la francezi, Saturn la englezi). Pentru a-l pune la treabă pe acesta din urmă, Solomon îl „leagă” cu inelul său taumaturgic (190
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și drumul și veniturile pe cari el le aduce. Ar însemna a plăti o moșie de două ori, o dată prețul ei, apoi un capital reprezentând veniturile ei, sau a plăti o casă de două ori, o dată prețul cât a costat zidirea din temelie pân-la acoperământ, apoi o capitalizare a chiriei anuale ce-o aduce. Sau una sau alta se plătește, sau costul construirii sau capitalizarea venitului. A plăti amândouă la un loc e absurd. Presa capitalei e unanimă în condamnarea acestei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de la un partid, oricât de onest și de energic ar fi, de-a schimba ca prin minune rolele organice pe cari alții le-au introdus. Căci răul se 'ntroduce lesne. Roma a putut fi arsă într-o zi, pe când pentru zidirea ei s-a cerut o mie de ani. [21 septembrie 1882] ["CÎTEODATĂ NE CUPRINDE... Câteodată ne cuprinde o adevărată admirație de modul în care confrații de la "Romînul" binevoiesc a ne combate. Nu există stat pe fața pământului în care bugetul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]