1,014 matches
-
ieșirea din Vatra Dornei acesta se dublează. Dorna izvorăște din Munții Călimani și drenează o arie largă ce include și Masivul Suhard. Principalul său afluent, Coșna, lung de 22 km, își adună numeroși afluenți din Suhard, și anume: Runcu, Dieciu, Zimbru, Pietrișu, Diaca, Băncușoru, Făgețelul și Ciotina. De asemenea, Dorna primește și direct din masivul Suhard mici pîraie, cum sînt Izvoru Alb, Doceni și Haju. Someșul Mare are obîrșia la contactul dintre Munții Suhard și Munții Rodnei, cam în zona Pasului
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Activitate profesională: 1974 - 1975: profesor la Școala generală Preutești, județul Suceava; 1975 - 1982: profesor și director la Școala Generală Osoi, Sinești, județul Iași; 1982 - 1990: consilier juridic la Întreprinderea de Bere și Spirt Iași; 1993 - 2001: consiler juridic la S. C. �Zimbru� S. A.; aprilie 2001 � ianuarie 2003 � director general la S. C. �Național Bere Holding� S. A.; februarie 2003 octombrie 2005 director general la S. C. �Zimbru� S. A. ; noiembrie 2005 până în prezent , consilier juridic la S.C. �Prodis Import Export� Ș.A. Activitate politică: A fost membru
Vasile Diacon () [Corola-website/Science/305465_a_306794]
-
Iași; 1982 - 1990: consilier juridic la Întreprinderea de Bere și Spirt Iași; 1993 - 2001: consiler juridic la S. C. �Zimbru� S. A.; aprilie 2001 � ianuarie 2003 � director general la S. C. �Național Bere Holding� S. A.; februarie 2003 octombrie 2005 director general la S. C. �Zimbru� S. A. ; noiembrie 2005 până în prezent , consilier juridic la S.C. �Prodis Import Export� Ș.A. Activitate politică: A fost membru P.C.R. Participant activ la Revoluția din Decembrie 1989. Este posesor al Certificatului de revoluționar. 1990 � 1992 - deputat F. S. N. în primă legislatură
Vasile Diacon () [Corola-website/Science/305465_a_306794]
-
din experiența sa. În anul 2008 a publicat un volum de memorii. Vorbind de activitatea sa de dramaturg, trebuie să menționăm dramele: "Miorița" (1966); "Meșterul Manole" (1968); "Du-te vreme, vino, vreme!" (1969); "Păhărelul cu nectar" (fantezie pentru copii-1969); "Steaua Zimbrului" (1971); "Poeme cu măști" (1972). Acestea au fost puse în scenă de o serie de teatre ale țării: "Barbu Ștefănescu Delavrancea" din București, "Alexandru Davila" din Pitești, "Dramatic" din Baia Mare ș.a În anul 1982 a obținut "Premiul pentru Dramaturgie
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Acesta se suprapune sitului de importanță comunitară și ariei de protecție specială avifaunistică omonime și include trei rezervațiile naturale de interes național: Pădurea de Argint, Codrii de Aramă și Rezervația de zimbri și faună carpatină Dragoș Vodă. Parcul prezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri mixte, păduri caducifoliate, păduri în tranziție, pajiști ameliorate, vârfuri, culmi, abrupturi stâncoase, grote, văi, mlaștini și turbării) cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de ursul brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu (Lutra lutra), zimbrul ("Bison bonasus"), mistreț ("Sus scrofa"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Amfibieni
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Dornei și în masivul Ceahlăului, sau mai timpuriu, din antichitatea târzie, din limba gotică sau chiar dacică. În trecut mai circula și o legendă, raportată de Bogdan Petriceicu Hașdeu, după care voievodul maramureșean Dragoș de Bedeu, venit la vânătoare de zimbri în zonă, avea o cățea numită Molda, care, sleită de puteri, se înecă în râul ce-i poartă numele de atunci încoace. În decursul istoriei numele Moldova a mai desemnat: De remarcat că în engleză și germană, numirea RSS Moldovenești
Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/313919_a_315248]
-
(n. 4 mai 1986 în Chișinău) este un fotbalist basarabean, fost atacant valoros al echipei FC Zimbru. A întârt în lumea fotbalului la vârsta de 6 ani, adus la CPTF Zimbru de către tatăl său. Câștigătorul Cupei Moldovei (2003/2004, 2006/2007) cu Zimbru, vicecampion al Moldovei cu Zimbru (2006-2007). Cel mai bun mijlocaș al Campionatului Moldovei 2005
Maxim Franțuz () [Corola-website/Science/314862_a_316191]
-
(n. 4 mai 1986 în Chișinău) este un fotbalist basarabean, fost atacant valoros al echipei FC Zimbru. A întârt în lumea fotbalului la vârsta de 6 ani, adus la CPTF Zimbru de către tatăl său. Câștigătorul Cupei Moldovei (2003/2004, 2006/2007) cu Zimbru, vicecampion al Moldovei cu Zimbru (2006-2007). Cel mai bun mijlocaș al Campionatului Moldovei 2005 și 2006 conform sondajului FMF. A debutat pentru Zimbru pe 24 martie 2003. Primul
Maxim Franțuz () [Corola-website/Science/314862_a_316191]
-
mai 1986 în Chișinău) este un fotbalist basarabean, fost atacant valoros al echipei FC Zimbru. A întârt în lumea fotbalului la vârsta de 6 ani, adus la CPTF Zimbru de către tatăl său. Câștigătorul Cupei Moldovei (2003/2004, 2006/2007) cu Zimbru, vicecampion al Moldovei cu Zimbru (2006-2007). Cel mai bun mijlocaș al Campionatului Moldovei 2005 și 2006 conform sondajului FMF. A debutat pentru Zimbru pe 24 martie 2003. Primul gol l-a marcat într-o finală a Cupei Moldovei cu Sheriff
Maxim Franțuz () [Corola-website/Science/314862_a_316191]
-
un fotbalist basarabean, fost atacant valoros al echipei FC Zimbru. A întârt în lumea fotbalului la vârsta de 6 ani, adus la CPTF Zimbru de către tatăl său. Câștigătorul Cupei Moldovei (2003/2004, 2006/2007) cu Zimbru, vicecampion al Moldovei cu Zimbru (2006-2007). Cel mai bun mijlocaș al Campionatului Moldovei 2005 și 2006 conform sondajului FMF. A debutat pentru Zimbru pe 24 martie 2003. Primul gol l-a marcat într-o finală a Cupei Moldovei cu Sheriff Tiraspol, pe 30 mai 2004
Maxim Franțuz () [Corola-website/Science/314862_a_316191]
-
6 ani, adus la CPTF Zimbru de către tatăl său. Câștigătorul Cupei Moldovei (2003/2004, 2006/2007) cu Zimbru, vicecampion al Moldovei cu Zimbru (2006-2007). Cel mai bun mijlocaș al Campionatului Moldovei 2005 și 2006 conform sondajului FMF. A debutat pentru Zimbru pe 24 martie 2003. Primul gol l-a marcat într-o finală a Cupei Moldovei cu Sheriff Tiraspol, pe 30 mai 2004.
Maxim Franțuz () [Corola-website/Science/314862_a_316191]
-
sărit și peste nuvela lui Rudolf Daumann, „Boșimanul Mauki”, astfel încât TFE 28 l-a găzduit pe Ștefan Tita cu prima parte din „Piticii în țara lui Guliver” (CPSF 35). Academicianul Victor Eftimiu a predat redacției un roman istoric: „Pe urmele zimbrului” (TFE 30-35, CPSF 37-42), deși pusese în scenă o apocalipsă de vodevil încă în 1915 („Sfârșitul Pământului”) și publicase în 1927 povestirea SF „Un asasinat patriotic”. „Duelul mut” de Szilágyi D. și M. Cîrloanță (CPSF 44-46) a fost scris în
Tudományos-fantasztikus elbeszélések () [Corola-website/Science/318503_a_319832]
-
(născută Taloș) (n. 12 octombrie 1860, Zimbru, Arad - d. 19 aprilie 1934, București) a fost o scriitoare română, soția scriitorului Alexandru Hodoș (1863 - 1929) cunoscut în literatură sub pseudonimul Ion Gorun. Constanța a fost fiica a lui Constantin Taloș, învățător, notar comunal și mai apoi, între 1865
Constanța Hodoș () [Corola-website/Science/322875_a_324204]
-
Călărași, în apropierea comunei Luica. Motivul acțiunii a fost faptul că hărțuiau vânatul, potrivit declarațiilor acestora. Vânătorii au spus că aveau dreptul să împuște maidanezii în baza Legii 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. Cel puțin doi zimbri au fost uciși de niște câini sălbăticiți în rezervația de la Armeniș, munții Țarcu, potrivit directorului WWF România, Csibi Magor. Patru zimbri din turmă au murit. În zona respectivă există o haită de 15 câini sălbăticiți. Turma de zimbri de la Armeniș
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
dreptul să împuște maidanezii în baza Legii 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. Cel puțin doi zimbri au fost uciși de niște câini sălbăticiți în rezervația de la Armeniș, munții Țarcu, potrivit directorului WWF România, Csibi Magor. Patru zimbri din turmă au murit. În zona respectivă există o haită de 15 câini sălbăticiți. Turma de zimbri de la Armeniș (județul Caraș-Severin), numără 24 de exemplare după moartea celor 4 zimbri. Cei mai mulți maidanezi se află în București (65 000 la 1
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
puțin doi zimbri au fost uciși de niște câini sălbăticiți în rezervația de la Armeniș, munții Țarcu, potrivit directorului WWF România, Csibi Magor. Patru zimbri din turmă au murit. În zona respectivă există o haită de 15 câini sălbăticiți. Turma de zimbri de la Armeniș (județul Caraș-Severin), numără 24 de exemplare după moartea celor 4 zimbri. Cei mai mulți maidanezi se află în București (65 000 la 1 883 400, raport 1/28), Constanța (20 000), Craiova (9000), Galați (9000-25 000), Pitești (8000). Cei mai
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
Armeniș, munții Țarcu, potrivit directorului WWF România, Csibi Magor. Patru zimbri din turmă au murit. În zona respectivă există o haită de 15 câini sălbăticiți. Turma de zimbri de la Armeniș (județul Caraș-Severin), numără 24 de exemplare după moartea celor 4 zimbri. Cei mai mulți maidanezi se află în București (65 000 la 1 883 400, raport 1/28), Constanța (20 000), Craiova (9000), Galați (9000-25 000), Pitești (8000). Cei mai puțini maidanezi se află în Târgu Mureș (0), Vaslui (30), Zalău (50), Alba
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
nr. 7, Botoșani, județul Botoșani 197. Necula Ciprian porcine Str. Morii nr. 2A, sătul 1800824174576 Daniel Pechea, comuna Pechea, județul Galați 198. Predescu Dan-Petru porcine Str. Smârdan nr. 2, 1671001352654 ap. 2, Lugoj, județul Timiș 199. Vrabie Gicu porcine Str. Zimbrului bl. 328, 1581024374071 sc. G, ap. 8, Vaslui, județul Vaslui ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Numele Clasi- Domiciliul Cod numeric crt. și prenumele ficator personal carcase pentru specia ────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─────── 200. Jilavu Daniel porcine Brăila, str. Alexandru 1860530090125 cel Bun nr. 11, județul Brăila 201. Marc
ORDIN nr. 848 din 17 noiembrie 2004(*actualizat*) pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271520_a_272849]
-
publicată pentru prima dată de către Vasile Alecsandri, în secțiunea "Cântece poporale românești" din gazeta "Bucovina" din Cernăuți (an III, nr. 11, sâmbătă, 18 februarie 1850) cu titlul "Mieoara". Textul este republicat, în 28 august 1850, de Vasile Alecsandri, în bisăptămânalul "Zimbrul" (Iași). În 1852, Vasile Alecsandri include balada Miorița și în volumul "Poesii poporale. Balade (Cântece păstorești)". În anul 1854, Jules Michelet publică prima traducere a baladei într-o limbă străină, la Paris, în "Légendes démocratique du Nord". În 1859, la
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
Rezervarea unor zone în acest scop a făcut să se păstreze, până azi, denumiri ca "Pădurea Crăiască" din Ocna Șugatag. De acest aspect e legată și vânătoarea lui Dragoș Vodă, în urma căreia ar fi ajuns, potrivit legendei, în Moldova. Ultimul zimbru de pe teritoriul românesc a fost vânat în Maramureș în anul 1852. Capra neagră a dispărut din Maramureș, cel mai probabil, în anul 1924, din cauza braconajului practicat după Primul Război Mondial, dar a fost readusă, în anii 1962-1967, în masivul Rodnei
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
Frumoase din București (respectiv Institutul "Nicolae Grigorescu"). În anul 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. a practicat toate genurile sculpturii, cultivând forme pline, robuste, având ca ideal simplitatea realității. Portretele, seriile de maternități, evocările istorice ("Dragoș Vodă și Zimbrul"), reprezentările alegorice ("Atlas", "Pescarii", "Victorie") converg spre manifestarea unei plenitudini, a unui optimism bazat pe afirmarea imaginii umane. Expoziții personale: Expoziții de grup: "Medrea a lăsat o operă imensă ce abia încape într-un muzeu. Ori și unde te întâlnești
Cornel Medrea () [Corola-website/Science/297688_a_299017]
-
adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Descrierea stemei: Stema județului Maramureș se compune dintr-un scut tăiat; în dreapta părții superioare se află un cap de zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în dreapta de o roză din același metal, iar în stânga, de o semilună de argint, conturnată; în stânga părții superioare este reprezentată o capră neagră stând pe piscul unui munte
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
biserică din lemn, de aur, văzută dinspre altar, cu acoperiș în două ape, fiecare nivel fiind terminat cu câte o cruce având trei brațe orizontale și a cărei turlă se înalță până la mijlocul câmpului superior. Semnificația elementelor însumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramureșan, amintește de legenda descălecatului, plecarea lui Dragoș și Bogdan I din Maramureș pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagră și brazii evocă relieful și principalele bogății naturale ale zonei
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
căutat de vikingi, dar și de negustori din Egipt, Grecia și Imperiul Roman. Aceasta a dus la dezvoltarea Drumului Chihlimbarului. Mai multe rezervații naturale protejează peisajele neatinse populate de diferite animale mari. În Rezervația Naturală Pape, unde au fost reintroduși zimbrul, caii sălbatici și bouri recreați, există astăzi o megafaună holocenă aproape completă, cuprinzând și elani, căprioare și lupi. Letonia este stat unitar, împărțit astăzi în 110 comune (în letonă: "novadi") și 9 orașe republicane (în letonă: "republikas pilsētas") care au
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]