1,923 matches
-
orășelul natal, după care s-a înscris la "Universitatea din Stanford" ca student special, deoarece trebuia să-și finanțeze singur studiile. Din acest motiv și-a întrerupt adesea cursurile, făcând diferite munci ocazionale ca lucrător de fermă, culegător de fructe, zugrav, muncitor constructor și altele. După patru ani, fără să-și termine studiile, a părăsit Universitatea, în frecventarea căreia a arătat o pasiune deosebită pentru biologie și mai ales pentru biologie marină. Din Stanford a plecat la New York, unde a încercat
John Steinbeck () [Corola-website/Science/303900_a_305229]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost consacrată în anul 1828. În această biserică se păstrează o pictură murală semnată de Eliiazar Tocaci zugravul din Piroșa, datată din 1833, renumită pentru o scenă unică: "Roata vieții". Biserica este înregistrată pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . 1530: Atestarea documentară a satului. 1566: În urbariul satului Mesteacăn apare un “presbiterius”. E de presupus
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
fauri locali, între care trebuie menționat bătrânul Mihai „Căuaciul”, care trăia în sat. La o valoare artistică inegalabilă se ridică podoaba interioară, atât cea din lemn sculptat, cât și pictura și icoanele. Ele au fost făurite, în mare parte, de zugravul Lazăr Toacaci din Piroșa. Deși pisania de deasupra ușii de intrare în naos precizează că totul a fost terminat la 5 septembrie 1833, lucrul a mai durat și în anul următor, pentru că zugravul și ajutorul său sunt mereu martori la
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
au fost făurite, în mare parte, de zugravul Lazăr Toacaci din Piroșa. Deși pisania de deasupra ușii de intrare în naos precizează că totul a fost terminat la 5 septembrie 1833, lucrul a mai durat și în anul următor, pentru că zugravul și ajutorul său sunt mereu martori la cununiile din biserică. Lazar Toacaci n-a lucrat singur. Ajutorul său a fost tânărul Pavel Zegrean, care s-a stabilit definitiv în sat și a continuat finisările în biserică. Lui trebuie să-i
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Fragmente ale picturii interioare parietale se păstrează fragmentar în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschiva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. Între anii 1969-1970, monumentul a fost reparat prin grija Direcției monumentelor istorice, iar în anul 1994 a fost reacoperit cu draniță de stejar, de către o echipă de meșteri locali.
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
anul 1804, în zilele prea înălțatului împărat Franciscus al II-lea (...) și s-au zugrăvit biserica cea mare, tinda, amvonul, și s-au înnoit și la altar puținel, fiind lucrat de altul mai înainte, adică noi, cei mai mici între zugravi, Nicolae Grecu și Alexandru Grecu. Familia de pictori zugravi Grecu din Săsăuș, ce acoperă trei generații, a lăsat în urmă un « lanț » de biserici, toate clasate ca monumente istorice și apreciate tocmai pentru pictura acestor renumiți pictori. Pe valea Hârtibaciului
Biserica Sfântul Nicolae din Mohu () [Corola-website/Science/325484_a_326813]
-
II-lea (...) și s-au zugrăvit biserica cea mare, tinda, amvonul, și s-au înnoit și la altar puținel, fiind lucrat de altul mai înainte, adică noi, cei mai mici între zugravi, Nicolae Grecu și Alexandru Grecu. Familia de pictori zugravi Grecu din Săsăuș, ce acoperă trei generații, a lăsat în urmă un « lanț » de biserici, toate clasate ca monumente istorice și apreciate tocmai pentru pictura acestor renumiți pictori. Pe valea Hârtibaciului sunt bisericile din Mohu, Fofeldea, Țichindeal, Retiș și biserica
Biserica Sfântul Nicolae din Mohu () [Corola-website/Science/325484_a_326813]
-
cu binecuvântarea Sfântului Duh au isprăvit ...popa Dragoșin, în anul 692(5?) în luna lui iulie 15, s-a isprăvit și s-a zugrăvit cu mâna...” Din păcate inscripția - în slavona medio-bulgară - nu poate fi citită în întregime, iar numele zugravului va rămâne probabil ascuns pentru totdeauna; pilaștrii de susținere a bolților, ridicați în secolul al XIX-lea, au acoperit nu doar o însemnată parte a picturilor navei, ci, parțial, și vechea pisanie. Într-un articol publicat într-o revistă maghiară
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
Coborârea de pe Cruce” și „Învierea”. Amintind de frescele de la Crișcior, dar mult mai colorate, picturile de la Ribița au o distribuție simplă și clară, compozițiile desfășurându-se pe un fundal cromatic egal, lipsit de elemente peisagistice. Similitudinile stilistice atestă prezența aceluiași zugrav român de la Crișcior, crescut și format în ambianța culturală bizantino-gotică din Transilvania. Din punct de vedere confesional, biserica din Ribița a avut o traiectorie similară celei din Crișcior. În pofida reprezentării iconografice a celor trei sfinți maghiari - Ștefan, Ladislau și Emeric
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
ar fi fost un autodidact într-ale picturii, tocmai pentru că fundamentul său artistic s-ar regăsi în îndeletnicirea de iconar și pictor de biserici a tatălui său. După cum se știe, în acele vremuri era de notorietate obiceiul ca meșteșugul de zugrav să se moștenească în mod tradițional din tată-n fiu, ca principală ocupație meșteșugărească. Biografii menționați mai sus, au presupus că Iscovescu ar fi văzut lucrările lui Carol Wallenstein de Vella în muzeul pe care acesta l-a deschis în
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Borșa se află în prezent în localitatea Adalin, județul Sălaj, unde a fost adusă în anul 1901 din satul Borșa, Cluj. Începuturile acestei bisericuțe merg până înainte de anul 1787, iar povestea ei este una particulară, legată de destinul meșterului și zugravului de biserici Urs Broină. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice deși este un martor viu de cultură și istorie ardeleană. Având hramul "Sf. Dumitru", biserica a fost folosită de comunitate până în anul 2010, an în care
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
indică începuturile bisericii de lemn într-o mănăstire din hotarul satului Stoboru. Documentul este o scrisoare scrisă în română cu caractere chirilice adresată împăratului Iosif al II-lea în anul 1787 de către chiar ctitorul ei. Ctitorul a fost meșterul și zugravul de biserici Urs Broină, locuitor iobag în Stoboru. Urs Broină s-a adresat împăratului cu nădejdia de a salva mănăstirea ridicată în anii din urmă. Acésta m'aș plânge și m'aș jelui înaintea Împěrății tale: Iată Dómne Impĕrate, eu
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
asigură accesul în sfântul lăcaș. Cu prilejul restaurării din 1935 (se luase in calcul și posibilitatea ridicării alteia mai trainice, din piatră), fațadele au fost tencuite, iar suprafața interioară a bârnelor a fost cptușită cu scânduri. Din vechea tâmplă, datorată zugravului Ioan din Deva, se mai păstrează doar registrul icoanelor împărătești, alterate de intervenția neinspirată, din anul 1904, a celui care semnează „Franz”. Pe spatele unei icoane a „Mântuitorului Iisus Hristos” se află pisania: ,Aeste patru icoane le-au făcut robul
Biserica de lemn din Bacea () [Corola-website/Science/317272_a_318601]
-
pg. 77-79, 2004; · Nicolae Marinescu: “"O cronică onestă, un cronicar cumsecade"”, Mozaicul, serie nouă, anul VIII, 1-2 (75-76) februarie 2005; · Nicolae Mareș: „"Petre Gigea -Gorun: un scriitor care sfințește Craiova"”, Economistul-Ecart nr.331/9 iunie 2005, p.VII; · Florea Florescu: “Zugravul de cuvinte” - antologie, Ed. “Sitech”, Craiova, 2004; · George Corbu: "Cu floreta în arenă - 501 epigrame," revista “Epigrama” nr. 33, sept.-noimbrie 2005; · Petre Gigea-Gorun, "Amarul epigramiștilor români", București, 2005; · Ion Pătroi, Ion Turcin ș.a., “"Pagini de epopee"”, Oltenia 1877-1878, vol
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
acesteia fiind enumerați, parțial, în pisania peretelui nordic al altarului. Registrul împărătesc al tâmplei, datat, pe baza inscripției unei icoane a „Maicii Domnului cu Pruncul”, la 1699 de 15 februarie”, a fost reîmprospătat, la sfărșitul secolului al XIX-lea, de zugravul Dionisie Iuga din Nicula (jud. Cluj). Renovării din 1920 îi corespunde înlocuirea învelitorii inițiale din șiță cu alta mai trainică, din țiglă; coiful evazat al clopotniței a fost învelit în tablă. După anul 1895, când s-a finalizat actuala biserică
Biserica de lemn din Brâznic () [Corola-website/Science/316917_a_318246]
-
primele biserici din secolul al XVII-lea cu turnul-clopotniță înălțat deasupra exonartexului. În interior, lăcașul de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor deasupra căruia se înalță turnul-clopotniță, pronaos, naos și altar. Pictura a fost restaurată în anul 1895 de către zugravul Vladimir Mironescu. În interiorul bisericii au fost înmormântați câțiva boieri. În partea dreaptă a pronaosului, la nivelul pardoselii, este o piatră de mormânt, înfrumusețată de către cneaghina Elisafta jupânului său panul Iane Calugheru, vistier din Pogoniani, răposat la 24 martie 1595 (7104
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria în întregime, după modelul frizei provenită de la mănăstire, și care ne evocă realizările lui Pârvu Mutu. Ușile împărătești (uscior în frînghie), cu reușita reprezentare a Blagoveșteniei, pe fond arhitectonic, a lui Simion zugravul de la Laz, din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul fiecăreia la plata dverelor. Din școala de la Laz mai semnează pe icoane de aici, Sima zugrav dar si Toma (1860, 1870). Adusă, cândva, în pronaosul bisericii, de pe vreun deal, troița de forma obișnuită în Munții Apuseni, este sculptată cu rozete, pe umerași și în centru, și cu nervuri în frînghie pe brațe, ea depunând mărturie pentru
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
biserica de lemn din Ieud Deal reprezintă un vârf al artei și tehnicii de a construi biserici de lemn în Maramureș. Valoarea ei este dublată de un ansamblu pictural de cea mai bună calitate, cea mai reprezentativă operă a cunoscutului zugrav itinerant local Alexandru Ponehalschi. Biserica a fost inclusă în 1999 de UNESCO pe lista monumentelor cu valoare de patrimoniu cultural mondial, împreună cu alte șapte biserici de lemn din Maramureș. Cele doua biserici din Ieud sunt deosebit de frumos proporționate, construcții în
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
această parte a clădirii. Monumentul este construit după un plan dreptunghiular, cu absidă decroșată poligonală și bolți semicilindrice. Pictura are cel puțin două etape. Prima datează din 1804, realizată în absidă incluzînd și o amplă compoziție a catapetesmei, autor fiind zugravul Nicolae Popa. În 1861 cunoscutul Porfirie Șarlea din Feisa a zugrăvit suprafețele rezultate în urma refacerilor din 1837. Icoana reprezentându-l pe Sf.Ioan Predetici, pe fond de aur, cu text în limba slavă, datând de la începutul secolului al XVII-lea
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Sânbenedic () [Corola-website/Science/315866_a_317195]
-
artisitică, postbrâncovenească, în care a fost realizată. Autorii picturii au consemnat că: ,această icoană au plătit Avram Cătana, împreună cu fratele său Ion moraru, ca să le fie pomană în veci și fiind preoți erei Samoilă, erei Lazăr, erei Ion, și fiind zugravi dascălul Ștefan și Dumitru, leat 7248 (1740) meseța septembrie . . . ”. Realizatori, desigur, ai întregului fruntariu, nu este exclus ca Ștefan și Dumitru, să fi împodobit atunci și pereții străvechiului lăcaș, rămași nepictați din vremile de răstriște, în Transilvania, pentru arta penelului
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
1761, se păstrează și se admiră, aceea din altar, cu temele: Sf. Troiță și cetele îngerești Maria cu pruncul, flancată de arhanghelii Mihail și Gavril (pe boltă); părinții bisericii Răsăritene (pe laturile poligonului). Analiza picturii dezvăluie activitatea aici a unui zugrav, sau a unor zugravi, postbrâncovenești, cu un real talent, vădit în alegerea culorilor, în realizarea chipurilor, cu fețe rotunde, ochi mari și expresivi, în redarea veșmintelor, împodobite cu flori și broderie cu perle. Analogii stilistice, cu pictura și grafica catapetesmei
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
se admiră, aceea din altar, cu temele: Sf. Troiță și cetele îngerești Maria cu pruncul, flancată de arhanghelii Mihail și Gavril (pe boltă); părinții bisericii Răsăritene (pe laturile poligonului). Analiza picturii dezvăluie activitatea aici a unui zugrav, sau a unor zugravi, postbrâncovenești, cu un real talent, vădit în alegerea culorilor, în realizarea chipurilor, cu fețe rotunde, ochi mari și expresivi, în redarea veșmintelor, împodobite cu flori și broderie cu perle. Analogii stilistice, cu pictura și grafica catapetesmei de la Acmariu, ne determină
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
a fraților Stan și Filip din Rășinari. Timpanul catapetesmei de la Pianu (tăiat ulterior) ca și ușile împărătești, a căror panouri pictate (evangheliștii), sunt încadrate de o sculptură în vrej-spiralat, au fost renovate, în secolul al XIX-lea, probabil de Damian zugravul, semnat pe spatele dverei. Icoanele împărătești, ca și pictura recuperată din navă se datorează artiștilor, din școala de la Laz, lui Savu zugravul, care semnează icoana Deisis pe care consemnează: ,1808 în rândul acestor icoane au umblat Pavel Opriș, și cu
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
sunt încadrate de o sculptură în vrej-spiralat, au fost renovate, în secolul al XIX-lea, probabil de Damian zugravul, semnat pe spatele dverei. Icoanele împărătești, ca și pictura recuperată din navă se datorează artiștilor, din școala de la Laz, lui Savu zugravul, care semnează icoana Deisis pe care consemnează: ,1808 în rândul acestor icoane au umblat Pavel Opriș, și cu muerea lui Stana”, iar în 1810, pe aceea a Arhanghelului Mihail (aflate în Colecția Episcopiei Alba Iulia), ca și lui Simion zugravul
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]