7,223 matches
-
omul; în fața ei pălește nu numai talentul, dar și geniul. De ce? Pentru că fără ea nimic nu este posibil și cu ea aproape nimic nu este imposibil. Thomas Edison spusese un mare adevăr: „Geniul este 99% transpirație...” adică voința sufletului care pune în mișcare puterea trupului. Când voința se dezlănțuie, limitele umane intră în umbră, pier. Omul sfidează atunci „destinul”, nu mai spune că așa i-a fost scris, ci că îi este dat să lupte, să-și folosească puterea voinței. Viața îi va
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
citit din propriile epigrame. Premiul pentru Opera Omnia a fost acordat de Primăria Ploiești lui Adam Puslojic, poet, scriitor, traducător, bun cunoscător al limbii române, prieten nedespărțit al lui Nichita, „Ultimul boem din Europa de Răsărit care când trece Dunărea pune în mișcare inerția românească.” (Eugen Simion). Adam Puslojic s-a născut la 11 martie 1943 la Cobișnița, lângă Negotin, Serbia. Este absolvent al Facultății de Filologie din Belgrad, specializarea Lteratură universală și teorie literară. A publicat până în prezent 25 de volume de
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
-ne cu căldură. Iată, sosi trenul. Adelina urcă în vagon, însă privirile și inima ei rămăseseră alături de mine. Ajunsă în compartiment, veni repede la geam, îl deschise și-mi făcu semn cu mâna. Am conversat astfel, până ce trenul s-a pus în mișcare, luând-o pe Adelina și geamul ei luminat prin care îi vedeam mâna delicată salutându-mă cu însuflețire. Apoi trenul se îndepărtă într-atât încât nu se mai vedeau decât luminile roșii ale ultimului vagon. (va urma) Referință Bibliografică: Puterea
PENULTIMUL EPISOD) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370893_a_372222]
-
său. Era departe, pe un povârniș lipsit de vegetație, aplecat mult din mijloc pentru a susține greutatea rucsacului prins bine pe spate și a putea urca prin minim de efort. Aerul cald era împrăștiat ușor de o boare ce abia punea în mișcare vârful puținelor fire de iarbă aproape îngălbenite. Liniștea apăsătoare se întindea până sus, la vârful pe care dorea să-l cerceteze la lumina zilei. Spera să ajungă la timp, să nu-l prindă noaptea la întoarcere. Câteva pietre dislocate de
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
-o în vagon cu bagajul ei, apoi am revenit pe peron ținându-ne de mână și privindu-ne în ochi. Ne despărțeam cu tristețe de clipele plăcute ale unei scurte perioade, plină de trăiri intense și nebunești. Trenul s-a pus în mișcare, iar eu mergeam pe lângă el, continuând s-o privesc pe Miruna în ochi, până când nu s-au mai zărit, nici lacrimile noastre, nici mâinile fluturând de rămas bun... Ducea cu el toată amărăciunea și tristețea mea, căci pierdeam din nou
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
trenul parcă se mai golise, dar avea să se aglomereze din nou după ce treceam de Salva. De prin acele halte minuscule începeau să se urce culegătorii de zmeură. Matei avea un loc într-un compartiment și după ce trenul s-a pus în mișcare a ieșit pe coridor să-și aprindă o țigară. La geamul din fața compartimentului se așezaseră mai multe fete care discutau. Matei era cu țigara și chibriturile pregătite pentru a savura fumul de tutun. A stat în fața ușii compartimentului căci nu
ZMEURICA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370448_a_371777]
-
prin tunel mă grăbesc să urc în trenul de Constanța - Iași ce așteaptă liniștit la linia întâia. Îmi găsesc locul și rămân surprins de confortul compartimentului. Parcă aș fi într-un vagon de clasa a I -a. În sfârșit se pune în mișcare. Din ce în ce este mai întuneric și peronul dispare în urma garniturii, rămânând tot mai departe, în timp ce luminile se împuținează, iar trenul înaintează spre periferia orașului Constanța. De acum până dimineața la ora opt trecute, am timp destul să mă
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
apoi o urmă și Criști. Cu o prezență de spirit mult mai bună decât cea a soției sale, Criști deschise repede portiera din spate și o scoase pe brațe pe Maria care între timp leșinase. În amețeala generală, mașina se puse în mișcare singură. Porni pe drum cu viteză din ce in ce mai mare, depărtându-se de familia care rămăsese în mijlocul șoselei. Un tunet urma apoi și o mană puternică zdruncina umărul drept al Ioanei. Speriată, cu o sudoare rece prelingându-se pe șină spinării, Ioana
O APARITIE INEXPLICABILA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368109_a_369438]
-
lui Mircea, îi schimbase radical viața. Nu mai era acea fată dornică de aventuri, de a se repezi în brațele primului bărbat întâlnit în cale. Nu mai rezona aventuros la întâlnirea bărbatului care reușea să-i stârnească senzații ce-i puneau în mișcare temperamentul său sanguin. Era mai liniștită, mai responsabilă cu propria ei viață. Poate la aceasta a contribuit și faptul că a trebuit să aibă atât grija unei ferme experimentale de juninci elvețiene și a oamenilor din subordine, cât și a
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
a putut să nu simtă mirosul deosebit de plăcut al rujului de pe buzele tinerei, ca și parfumul fin ce-l împrăștia în jurul său. Apăsă pieptul victimei cum văzuse la televizor, și începu să-i facă un masaj cardiac extern, să-i pună în mișcare inima dacă era oprită, repetând respirația directă gură la gură. În sfârșit îi simți pulsul slab, deci mai erau speranțe ca fata să scape cu viață din teribilul accident. Mașina se desprinsese instantaneu din ciotul de stâncă și se rostogolea
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
prin rațiunea și mai ales prin inima sa, a radiat în timpul vieții pământești un câmp extraordinar, câmp - care prin scrierile care le-a lăsat omul de cultură Mihai Eminescu a continuat și continuă să vibreze și azi, și în viitor, punând în mișcare la rându-i: sentimente, emoții, conștiințe ale românilor, oriunde s-ar afla ei. Spre detractorii neamului, spre năvălitori, spre străinii veniți în țară cu gânduri rele de îmbogățire prin speculă ori prostirea populației prin minciuni și tot felul de elucubrații
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
de pe bancă și porni tăcută, vădit emoționată, de-a lungul falezei spre cămin. Întregul corp îi tremura. Nu știa ce să creadă acum despre ea. S-a ridicat ca să scape de această teroare plăcută, plină de senzații care i-a pus în mișcare cu viteză tot sângele, sau să-și apere onoarea din pudicitate? Nu a mai trăit asemenea emoții, nemaifiind în asemenea situații. Ce va face pe viitor dacă Cristian va insista cu aceste intimități? Să-l lase să continue sau să
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
August au avut legătură imediată și, într-o oră, se găseau în fața casei de bilete a gării Constanța. Au preferat să circule cu clasa I, pentru a evita aglomerația din tren, mai ales pe ruta Medgidia - Făurei. Trenul s-a pus în mișcare. Privind pe fereastra vagonului cum rămâne peronul în urmă, Mircea se întreba dacă va mai reveni mai mult de o singură dată, cu ocazia luării întregului bagaj de la tușa Saveta sau dacă viața îi va călăuzi din nou pașii pe
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
zice: - Ce este umanitatea? Înțeleptul zice: - Suntem unul Omul zice: - În ce să cred? Înțeleptul zice: - Iubirea este singura lege a existenței Omul zice: - Te iubesc! Înțeleptul zice: - Să înfăptuim mereu iubire! Omul tace ... Dumnezeu zice: Eu sunt viața ce pune în mișcare Universul Eu sunt Creație și Spirit deplin Eu iubesc totul! Referință Bibliografică: Răbdare activă / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1360, Anul IV, 21 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Teodorescu Băhnăreanu : Toate Drepturile Rezervate
RĂBDARE ACTIVĂ de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354405_a_355734]
-
gării, oameni curioși se holbează la ei. Între aceștia, pe primul rând, se înființase săteanca de la care cumpărasem coșulețul cu flori, în cimitir. Unde și-o fi lăsat acum panerul? Mă urc în tren. Se dă semnalul și vagoanele se pun în mișcare. Prin fața ochilor mei se perindă pentru ultima dată, femeia cu florile, mulțimea de gură-cască și la sfârșit, regizorul și soldații, figuranți într-un film al cărui unic mister este că neștiindu-i numele, nu voi afla niciodată unde și când
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]
-
a treia triadă esențială: creația-procreația-casa. Căci acestea sunt primele trei fericiri. Și în toate trei există Dumnezeu. Numai făcând lucrul acesta, la un moment dat, vom ajunge să schimbăm împreună sensul forței pe axă și pe scara creaturală, și să punem în mișcare o forță uriașă a Renașterii și a Adevărului Creației de idei mari precum Infinitul și Eternitatea pe care nu o vom mai putea controla, dar care, în schimb, ne va controla într-un fel sigur, secret și fidel, rațiunea, intelectele
SCRISOARE DE INTENŢIE. 2015. VATRA ATLANŢILOR DIN CARPAŢI SAU TERRA MIRABILIS. COMUNITATE AUTOSUSTENABILĂ. PRIETENII AURICE ŞI PROTEICE ÎN ARTĂ ŞI ŞTIINŢĂ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1511 [Corola-blog/BlogPost/353190_a_354519]
-
un automat, s-a ridicat, a privit în jur cu ochii măriți de spaimă, cu fața lividă... din care se scursese tot sângele - și parcă chiar ultima scânteie de viață - și a început să alerge după un tren care se pusese în mișcare, un tren care semăna mai mult cu o nălucă, cu un nor de praf spulberat de vânt... „Te implor, oprește-te! Nu mă lăsa aici... Măcar un singur drum... e tot ce-ți mai cer! Trebuie să-mi îmbrățișez măcar
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
forță neoprită de altă forță până nu se epuizează întreaga energie izbucnită în revărsare. Pentru apă și femeie e greu de croit alt drum decât cel al lor - spațiul și libertatea le mențin în matcă, îndiguirile ori încătușarea și încorsetarea pun în mișcare spiritul predilect la femeie, al revoltei, forța înnăscută de eliberare și revanșă”! Liniștea și durata umanității depinde de pașii apei spre civilizația rearmonizării omului cu natura, pentru îmbunătățirea vieții sale și salvarea de la propriu-i sfârșit! Vorbim în continuare, despre
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
m-am urcat în autobuzul plin de copii gălăgioși și cu o căldare de lacrimi, care se înodau în gât, le-am făcut semn cu mâna când ușile autobuzului s-au închis și după câteva pocnituri la eșapament, s-a pus în mișcare. Nu plângea nimeni, numai eu eram tristă. Celalti copii râdeau, țipau, se împingeau, spre disperarea celor două învățătoare. Nimeni nu stătea la locul lui. Mi-am strâns dinții și pumnii și fericită la gândul că cel puțin în tabăra avea
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
sau profesie, pentru pace și liniște și atâtea altele care diversifica ființă umană. Din iubire se nasc cugetări, dorințe, volițiuni, diverse acte. Ea poate să facă minuni, se spune că poate să mute munții din loc, înnobilează ființă umană, îi pune în mișcare nebănuite capacități și posibilități de autodepășire, o apropie de lumea înconjurătoare și-i dezvăluie sensuri necunoscute ale vieții. Dragostea da viață infinitelor entități care compun universul nostru. Din iubire, uneori devenită pasiune, iau naștere cele mai multe realizări umane. Nimic nu este
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
oceanul de indiferență și îți îngheață sufletul. Dragostea este puntea care unește oamenii și dacă se rupe această punte, cazi în prăpastia fără fund. Dragostea este o necesitate fundamentală, un punct de sprijin al sufletului care mobilizează ființă umană și pune în mișcare resorturi nebănuite, așa cum spunea Goethe, “nimic nu ne face mai necesari în viață decât dragostea ce-o avem pentru semenii noștri”. Nu s-a găsit până acum o definiție a dragostei. Oricât am încerca să descriem acest sentiment, suntem departe
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
repede arhiereule! mai spuse Pilat. Peste trei zile Baraba e al meu. Am să dau poruncile necesare. Dar să nu fie din nou vre-o plasă întinsă... Caiafa nu mai spuse nimic iar palanchinul fu ridicat pe umeri și se puse în mișcare la un semn. Mulțumit de întrevedere procuratorul Ponțiu Pilat petrecu o vreme cu privirea micul alai care se îndepărtase. Apoi intră în fortăreața Antonia pe sub intrarea boltită. Referință Bibliografică: Ancheta (fragment din roman 6) / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
revanșă, a Poetului vizionar trăitor în capcanele realului. Într-un veac alterat de cruzimea izgonirii cuvintelor, „crucea visului” devine singurul refugiu ocrotitor. Elanurile de contopire cu Universul străbat întregul volum, pentru că Eu și Lumea sunt materializări ale aceleiași substanțe energetice puse în mișcare de lumină. Lumina este în viziune autorului esența universului. Ea este copărtașă cuvântului, dar și a tăcerii; urmează întunericului, tot așa cum alungă înstăpânirea frigului, a neliniștii. Dacă lumina solară este expresia puterii cerești, a speranței, dar și a sfielii omenești
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
în arta de a face dragoste, de controlare, stimulare și de punerea în valoare a simțurilor, creând acea armonie dintre ei, de parcă erau într-un continuu vals. Nu numai corpul îi vibra, ci îi reverbera întregul suflet. Fiecare simț era pus în mișcare și stimulat la maximum. Cum se simțea ea în acele momente de bucurie senzorială? De parcă s-ar fi aflat într-o poiană plină cu verdeață și culoare, în plină lună mai, când totul este înflorit și în deplină armonie. De la
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357790_a_359119]
-
Chiar i se părea că nu are greutate, că picioarele se deplasează lin pe o cale mătăsoasă, ca într-un vis frumos de copil. Brațele i se mișcau la fel de lin, asemenea frunzelor ce se avântă în zbor rotit deasupra valurilor puse în mișcare de briza serii, făcându-l să simtă o plăcută stare de imponderabilitate. Curând, însă, a simțit că mersul devine din ce în ce mai greoi, ca și respirația, iar intensitatea luminii scade treptat, după fiecare pas. Privind în jos, văzu că picioarele calcă pe
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]