8,731 matches
-
cu mult mai devreme, lucru, din nefericire, imposibil de demonstrat. Indiferent cînd a ajuns primul român pe pămîntul dintre Atlantic și Pacific, despre emigrația română În America nu putem vorbi decît mult mai tîrziu. Un timp Îndelungat, românii descinși pe țărmul vestic al Atlanticului ajunseseră acolo mai mult sau mai puțin Întîmplător și nu putea fi vorba despre o mișcare de populație pe care să o acceptăm că preceda o decizie conștientă a unei etnii care nu se constituiese Încă Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Între 1945 și 1989, atunci cînd stranii rațiuni ideologice au determinat manifestarea unei atitudini dezonorante a oficialităților bucureștene față de America și entitatea de origine română trăitoare acolo. Neatizarea provocată astfel a compromis, o dată cu bariera mentală ridicată Între granițele românești și țărmurile Lumii Noi, cunoașterea unui prototip etnic afirmat În timp ca un hyphenated group, deci ca un constituent distinct al spațiului dintre Atlantic și Pacific, locuit, așa cum considera cîndva Walt Whitman, de o „teaming of Nations”. Această fracturare artificială a intențiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
alte specii pot acționa ca purtători asimptomatici sau specii de legătură. Articolul 30 Continuarea unei supravegheri etalon, a diferitelor specii de păsări migratoare libere, ca parte a monitorizării continue a virusurilor LPAI; Anseriformele, păsările de apă și Charadriiformele, păsările de pe țărmuri și pescărușii, vor fi principalele ținte de prelevare a probelor pentru a evalua dacă sunt purtătoare de subtipuri H5 și H7 virale LPAI, care vor detecta oricum HPAI, H5N1 și HPAI, dacă există; speciile cu risc ridicat trebuie vizate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211336_a_212665]
-
Aktubinsk iar la nord până la limita orașelor Kuibîțev și Celeabinsk; limita estică nu a putut fi precizată până în prezent. Mormintele acestui grup sunt atribuite în special sauromaților orientali, respectiv proto-aorșilor (secolele VI-IV î.Hr.), legați genetic de lumea sako-massageților de pe țărmurile Mării Aral. În sânul acestui grup estic au apărut, încă din secolul al V-lea î.Hr., elementele constitutive ale culturii Prohorovo, care, în secolul al IV-lea î.Hr., va fi pe deplin conturată și va dura până la sfâșitul secolului al
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
politică de alianțe cu unele populații învecinate, în scopul contracarării expansiunii romane în derulare. Contextul pătrunderii unor comunități sarmate în spațiul dintre Nistru și Prut trebuie pus în legătură cu evenimentele de la jumătatea secolului I î.Hr., când Burebista cucerește cetățile grecești de pe țărmul Pontului, distruge Olbia și ajunge, probabil, până în delta Niprului. Este posibil ca în cursul acestui război să fi avut de suferit și bastarnii, aliații de atunci ai grecilor, puterea germanofonilor diminuându-se considerabil după acest episod. Astfel, în anul 29
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
și Caspica, aorșii iar mai spre sud, în apropierea Caucazului, siracii. După alte câteva decenii, cândva înainte de anul 79 d.Hr., data morții lui Plinius cel Bătrân care consemna noile realități politice nord-pontice, situația se modificase semnificativ, regiunile apropiate de țărmurile mării fiind controlate acum de hamaxobi, aorși, roxolani și, în premieră, de alani, iagyzii și areații fiind semnalați în Câmpia Tisei și respectiv în zona litorală de la nord de Haemus. În Crimeea, în vecinătatea sciților sardi sunt menționați serrii. Cum
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
au convins pe Hitler de avantajele economice și strategice pe care le oferă cucerirea Norvegiei. Erau menționate în primul rând bogățiile sale minerale; apoi, Munții Norvegiei, care ajungeau până la ocean cu o salbă continuă de insule. Între aceste insule și țărmul principal, era un cordon de apă teritorială prin care Germania putea comunica cu largul mării, în ciuda blocadei. Industria de război germană se baza, în principal, pe aprovizionarea cu minereu de fier suedez, care în cursul verii era transportat din portul
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
americane, urmărea de la Washington debarcarea și, cunoscând condițiile meteorologice, a sugerat cel puțin o debarcare parțială: "...chiar dacă pe coasta meridională forțele noastre se vor vedea nevoite să-și amâne debarcarea, cele de pe coasta de est vor ajunge cu siguranță la țărm. În felul acesta, inconvenientele și dezordinea ar fi fost mai mici decât dacă am fi încercat să oprim întreaga expediție" [2, p. 246]. Sicilia și Salerno Primele trupe care urmau să ajungă pe insulă erau detașamente aeropurtate. Din cauza vântului, multe
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
către Africa de est și odată cu dezvoltarea rutelor comerciale între Europa șiAsia de sud.Așa s-au dezvoltat nucleele portuare Masqat,Aden, folosite până în prima jumătate a secolului al XIX-lea drept baze de plecare către factoriile arabe înființate pe țărmul oriental al Africii (Zanzibar, Kilwa, Mombasa, Mogadishu). După începerea epopeii coloniale europene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și mai ales după inaugurarea Canalului Suez în 1869, rutele maritime ce traversează spațiul arab au devenit tot mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
deși au o deschidere maritimă semnificativă, sunt situate departe de marile rute oceanice strategice, la care se adaugă starea de acută subdezvoltare și prin urmare, dispun de o infrastructură portuară deficitară, precum Sahara Occidentală (2 porturi la 1.110 km. de țărm) și Mauritania. Alte state se află în proximitatea marilor rute maritime, dar nivelul regional ridicat de conflictualitate face ca ele să fie slab echipate cu infrastructură portuară, așa cum se întâmplă în Somalia (4 porturi pe o lungime a țărmului de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de țărm) și Mauritania. Alte state se află în proximitatea marilor rute maritime, dar nivelul regional ridicat de conflictualitate face ca ele să fie slab echipate cu infrastructură portuară, așa cum se întâmplă în Somalia (4 porturi pe o lungime a țărmului de 3.025 km.). Pe de altă parte, din cauza contextul geopolitic conflictual din multe regiuni ale spațiului arabofon, o parte din infrastructura portuară a fost sau este temporar inutilizată ori utilizată la parametri reduși. Într-o astfel de situație s-
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Libanul deține două terminale la Saïda și El-Mina care reprezintă debușeul mediteraneean a două conducte magistrale petroliere ce pornesc una din Golful Persic și una ca derivație a unei conducte de pe teritoriul Siriei, traversează peninsula arabă și aduc țițeiul pe țărmul libanez de unde este transbordat pe nave pentru export. Într-o situație asemănătoare se află terminalul Baniyas din Siria, aprovizionat de conducta care traversează deșertul sirian și aduce hidrocarburile exploatate în câmpurile petrogazeifere din nordul Irakului. Și Israelul deține două terminale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
se află terminalul Baniyas din Siria, aprovizionat de conducta care traversează deșertul sirian și aduce hidrocarburile exploatate în câmpurile petrogazeifere din nordul Irakului. Și Israelul deține două terminale petroliere, unul la Elat (în Golful Aqaba) și unul la Haifa (pe țărmul Mediteranei) ce reprezintă capetele conductei transisraeliene construită ca alternativă de rezervă pentru transportul petrolului spre bazinul mediteraneean în cazul în care evenimentele conflictuale din zonă ar face Canalul Suez impracticabil. De asemenea, se utilizează și un alt parametru rezultat prin
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
respectiv suprafața ce revine pentru fiecare port de pe teritoriu (Tabelul nr. 66). Valoarea medie a segmentului de coastă marină ce revine unui port maritim este de 221 km., valoare ce se situează ușor sub media mondială (247,8 km. de țărm), dar care maschează mari diferențe de densitate între state și între cele cinci fațade maritime ale domeniului arabofon. Astfel, fațada arabă de la Oceanul Indian se caracterizează prin cea mai redusă echipare portuară (19 porturi maritime), exprimată prin cea mai mare lungime
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
între cele cinci fațade maritime ale domeniului arabofon. Astfel, fațada arabă de la Oceanul Indian se caracterizează prin cea mai redusă echipare portuară (19 porturi maritime), exprimată prin cea mai mare lungime de coastă ce revine unui port (377,4 km. de țărm), aici situându-se câteva dintre cele mai subdezvoltate state arabofone (Somalia, Djibouti, Yemen, Comore). În aceiași situație se găsește fațada atlantică, unde numărul mic de porturi din pauperele state vest-sahariene (Mauritania, Sahara Occidentală), se traduce printr-o valoare de 245 km
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
din cele mai reduse valori de pe Glob, consecință a triplului racord intercontinental asigurat de bazinul mediteraneean. De altfel, pe fațadele indiană și atlantică se găsesc și statele cu cele mai mici densități ale infrastructurilor portuare: Somalia (756,2 km. de țărm/1 port), Sahara Occidentală (555 km.), Eritrea (575,5 km.), Mauritania (377 km.), Oman (348,6 km.),Arabia Saudită (330 km.). Statele cu cele mai ridicate densități litorale ale infrastructurilor portuare se găsesc pe fațadele Mediteranei, respectiv fâșia Gaza (40 km./1
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
asiatic) al celor două bazine maritime. spațiile deservite corespunzător de infrastructurile portuare dețin hinterlanduri de până la 50.000 kmp. pentru fiecare port, dar care înregistrează o densitate costieră mai mică, unui port revenindu-i mai mult de 200 km. de țărm. În această postură se află porturile din Djibouti (datorită numărului scăzut de infrastructuri portuare) și din Oman (datorită lungimii mari a perimetrului costier). spațiile deservite la nivel mediu de infrastructurile portuare sunt echipate cu terminale cărora le revin suprafețe cuprinse
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
portuare, este relativ redusă în comparație cu masa teritorială continentală, așa cum se întâmplă în Algeria, Libia și regatul Iordaniei. spațiile modest deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri în suprafață de 50.000-200.000 kmp. și peste 200 km. liniari de țărm ce revin fiecărui port. Aceste spații corespund statelor cu largi deschideri maritime, echipate însă cu destul de puține terminale portuare, comparativ cu lungimea lor, situație tipică mai ales în regiunea adiacentă strâmtorii Bab-el-Mandheb, pentru Eritrea (2 porturi pe 1150 km. de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
destul de puține terminale portuare, comparativ cu lungimea lor, situație tipică mai ales în regiunea adiacentă strâmtorii Bab-el-Mandheb, pentru Eritrea (2 porturi pe 1150 km. de coastă), Sudan (3 porturi maritime), Somalia (4 terminale), Yemen (8 porturi pe 1906 km. de țărm), dar și pentru Sahara Occidentală (2 porturi pe 1110 km.). spațiile foarte slab deservite de infrastructurile portuare corespund statelor mari(de peste 1 milion kmp.), cu fațade litorale considerabile (peste 700 km. lungime), dar cu puține unități portuare raportat la dimensiunile corpului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
O mare parte dintre conductele magistrale au caracter transfrontalier, asigurând legătura dintre câmpuri de extracție și terminale portuare aflate în state diferite. Așa este cazul conductei ce transportă petrolul exploatat în regiunea Kirkuk (nordul Irakului) către portul sirian Banyas de pe țărmul Mediteranei, precum și a celei ce face legătura între câmpurile petrolifere din centrul Irakului și portul turc Ceyhan, către care converg de altfel mai multe petroducte, inclusiv magistrala Baku-Tbilisi Ceyhan, construită în ultimii ani. Conducta petrolieră egipteano-iordaniană construită în 2003 pe sub
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
algeriene până la terminalele portuare de pe litoralul Tunisiei și de aici prin conducta transmediteraneeană până în Sicilia. Gazoductul dat în funcțiune în 1999 în cadrul proiectului Dolphin, transportă gazele naturale din Qatar și E.A.U. până la terminalele Mina al-Qabus și Mina al-Fahlal de pe țărmul Omanului, de unde sunt exportate în stare lichefiată. Alte petroducte asigură legătura între fațade maritime diferite, așa cum este magistrala saudită ce leagă câmpurile petrolifere din estul Arabiei Saudite de terminalul Yanbu de pe coasta Mării Roșii. Pe cât este de diversificată repartiția spațială
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
racord, chiar dacă temporar neutilizate (oleoductul Kirkuk - Haifa, via Iordania). Procentul pare relativ mic, raportat la mărimea rezervelor petrolifere și la importanța regiunii din acest punct de vedere, fapt ce se datorează concentrării câmpurilor de exploatare la distanțe destul de reduse față de țărmuri, comparativ cu alte zone petro-gazeifere (din Rusia, S.U.A., Canada, China, Australia) unde distanțele sunt mai mari, iar centrele consumatoare și de prelucrare mult mai numeroase și disipate pe un teritoriu vast. Acest fenomen explică și lungimea medie/stat a rețelei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
războiului rece. Este una din realitățile regionale care a venit să confirme o dată în plus tezele afirmate de teoriile geopoliticii clasice ale lui Sir Halford Mackinder (teoria zonei-pivot eurasiatice), Alfred Thayer Mahan (teoria puterii maritime) și Nicholas J. Spykman (teoria țărmurilor Rimland-ului); spațiul arabo-asiatic se încadrează perfect în raza semicercului interior (aria interior-pivotală) din teoria lui Mackinder, iar statele nord-africane în perimetrul semicercului exterior (aria exterior-periferică). În lumina teoriei recente a lui Thomas Barnett, statele arabe în totalitatea lor s-ar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
subterane: „Le-am inventat chiar eu, căci numai cuvintele se lasă inventate. Nu-i de-a mirării că mi-au intrat singure în cap și au luat formă literară“. Eroul încearcă mereu să scape de literatură, dar eșuează iremediabil pe țărmul ei. Viață nu prea există în aceste însemnări, mai ales în prima parte, cea „teoretică“. Să luăm, de pildă, atacul său brutal asupra romanticilor. De îndată ce cuvîntul este rostit, urmează negarea lui. Care romantici? Așa ceva nu există! Ei sînt caricaturi ai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pe un fel de luntre, am încălecat peste marginea ei, am lunecat pe lemnul umed al unei plute... În cele din urmă ne-am pomenit într-un șenal cu maluri abrupte, acoperite complet de soc înflorit. Întinderea lui, de la un țărm la celălalt, se pierdea sub carcasele unor bărci vechi, înghesuite, bord lângă bord, într-o dezordine năstrușnică. Ne-am instalat pe bancă, într-o bărcuță. Deasupra ei se înălța flancul unei șalupe care purta urme de incendiu. Întinzând gâtul, am
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]