43,150 matches
-
însingurarea individuală, întrucât nu se produc alte schimbări instituționale compensatorii, atunci consecințele de acest tip nu sunt mai deloc dezirabile. Militantismul egalitar nu poate ignora astfel de consecințe și mai ales nu se poate raporta la egalitatea de gen în absența relațiilor acesteia cu alte instituții care să împiedice realizarea unui bun dezirabil cu costul producerii unui rău neintenționat, dar cu efecte devastatoare. Deocamdată, înaintarea spre o astfel de direcție nu e o invenție teoretică, întrucât indicii empirice ale solitudinii deja
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai recent putem observa cu claritate cum domeniile extinse ale științei se dezvoltă în universitățile germane în direcția sistemului american. Marile institute de medicină sau de științe naturale sunt acum întreprinderi „capitaliste de stat”, care nu pot fi gestionate în absența unor fonduri foarte mari. Întâlnim aici aceeași condiție pe care o găsim oriunde intră în operație o întreprindere capitalistă: „separarea muncitorului de mijloacele sale de producție”. Muncitorul, adică asistentul universitar, este dependent de instrumentele puse la dispoziția sa de stat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
schimbătoare. Linia ierarhică de comandă și control a dispărut și a apărut o nouă structură managerială și de guvernare universitară. Schimbările din sistemele de apropriere a resurselor financiare, în condiții de insuficiență a celor publice, nu ar fi posibile în absența unor noi mecanisme de gestionare, respectiv de conducere și administrare universitară. Fără a intra în detalii despre schimbările care s-au produs în sistemele de guvernare și management public spre sfârșitul secolului trecut și începutul acestui secol, schimbări puternic influențate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acestor actori individuali și colectivi fără a dezavantaja pe vreunul? Greu de răspuns încă la această întrebare, întrucât cercetarea e tot mai scumpă, tot mai mulți cercetătorii sunt antreprenori și doritori de venituri suplimentare, iar universitățile tot mai sărace, în absența fondurilor aduse de cercetare. Autonomia universitară este nu mai puțin afectată de colegialitatea academică transformată uneori într-o oligarhie universitară în care cei puternici selectează, dictează și își urmăresc fără scrupule propriile interese. Ea, oligarhia, se constituie în universități, în jurul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
când în când la revedere// de ce trebuie să ne oprim tocmai noi/ și brusc să ne înălțăm la cer// cu oboseală multă, cu oboseala din cenușa/ acelei industrii dintre cuvinte// pe unde plutiră cetăți ar mai fi oare posibilă/ întoarcerea absenței în ambalaje (inimă ochi) de aur (cronică). Un poem, poate dintre cele mai caracteristice pentru (pseudo)neoavangardismul primei perioade de creație a poetului, e balada lunii într-o noapte veche: „aud: automobile în cimitir. și trec: eu însumi în fruntea
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
Poezia unui mușchetar tragic, LCF, 1991, 47; Corespondență Virgil Mazilescu - Dumitru Țepeneag, VR, 1992, 1-2; Mircea Vasilescu, Întoarcerea lui Immanuel, „Arc”, 1992, 3; Victor Ivanovici, Apa, visul și traversarea, VR, 1992, 6-7; Ierunca, Subiect, 93-98; Traian T. Coșovei, Cicatricea unei absențe, CNT, 1993, 15; Nora Iuga, „..obsesia morții apropiate a început foarte devreme...”, MS, 1993, 1-4; Mariana Marin, Mici crime perfecte, MS, 1993, 1-4; Negoițescu, Scriitori contemporani, 267-270; Ulici, Lit. rom., I, 96-99; Mihai Șora, Doi poeți, RL, 1996, 14; Constantin
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
literar nu sporesc pe măsură. Scriitorul continuă să publice romane și povestiri, iar în anii ’70, reportaje și publicistică. Inocenții (1987), carte de povestiri, echivalează cu al doilea debut și este scrierea cea mai valoroasă a lui M., vădind, în absența oricărui conformism, structura sufletească autentică a scriitorului și modalitatea proprie, nu lipsită de originalitate, a abordării, marcată de afilierea la o anumită tradiție (nord-) ardeleană. Povestirile amintesc de proza lui Pavel Dan și de memorialistica lui Ion Vlasiu, iar afinitățile
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
rolul benefic al demersurilor lui ulterioare. Calitățile ar fi trebuit, în principiu, să-i aducă elogii și recunoaștere din partea contemporanilor și, în primul rând, a confraților. El a fost însă fie ignorat, fie minimalizat ori dezavuat. I s-au reproșat absența părerilor sau a viziunilor originale, carența caracterului creator al demersului critic, platitudinea judecăților, stilul tern și prolix ș.a.m.d. Sunt reproșuri în bună parte nedrepte și nu o dată răuvoitoare. Se poate spune că M. practică o istorie critică sau
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
în reprezentarea mea, erau simbolul ruralului. Le-am căutat asiduu, oarecum sistematic, în satul suedez pe care l-am amintit. Pur și simplu nu existau. Clima extrem de rece ar fi putut fi o explicație, însă ea singură nu putea explica absența desăvârșită a altor animale din șeptel, mai bine adaptate la astfel de condiții. Modelul satului european contemporan este departe de ceea ce ruralul tradițional reprezenta cândva. Astăzi, în țările europene industria și mai ales serviciile au înlocuit de mult agricultura și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
lipsite de unelte agricole moderne și eficiente. Pe de altă parte, tranziția a adus cu sine creșterea frecvenței practicilor de a face agricultură de subzistență (Kostov și Lingard, 2002, pp. 83-94). Deteriorarea condițiilor de trai și a șanselor de angajare, absența alternativelor de ocupare nonagricolă din rural (Chaplin et al., 2004, pp. 61-77; Janowski și Bleahu, 2001), dar și lipsa deprinderilor necesare integrării în noua ordine economică a determinat în anii ’90 orientarea unui număr important de persoane către agricultură, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
investește încrederea generalizată pe care o are în rețele de schimb și în norma reciprocității. Încrederea generalizată reprezintă încrederea în oameni, credința că ceilalți vor acționa predictibil, respectând normele sociale. În exemplul cu merele este vorba de norma reciprocității. În absența încrederii, vânzătorul nu ar putea să îi ofere cumpărătorului merele fără a risca ca acesta să plece cu fructele, eventual în fugă, evitând plata. Reciproc, nici cumpărătorul nu ar putea să ofere primul banii, riscând în acest fel ca vânzătorul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cunosc realitatea dar ideea o primesc. Ideea nouă că s-a produs o schimbarea” - lider local, aproximativ 50 de ani). Atât pentru cei neinformați, cât și pentru cei care beneficiază de informații „la a doua mână”, deficitul de comunicare și absența formatorilor de opinie, persoane și instituții, care să fie creditați cu un capital mare de încredere, generează sentimentul de teamă difuză în legătură cu momentul integrării. Acest lucru poate fi explicat și prin faptul că oamenii au suferit multe dezamăgiri în cei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care sunt elementele ce trebuie îmbunătățite pentru ca satul lor să devină un astfel de sat. Dacă ne referim la performanța instituțională, constatăm că, pe de o parte, autoritățile locale se confruntă cu dificultăți de finanțare a programelor de dezvoltare, cu absența specialiștilor, iar, pe de altă parte, cu lipsa inițiativei de a mobiliza comunitatea și de a găsi resurse alternative. Din alt punct de vedere, liderii locali nu beneficiază de încredere generalizată, ceea ce creează o stare de suspiciune și, în plus
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
plus, lasă populația fără modele exemplare. Elita locală nu poate mobiliza resurse importante ale comunității tocmai pentru că nu reușește să depășescă afilierile și simpatiile politice pentru a iniția proiecte ce vizează întreaga comunitate. Principala problemă a comunității pare a fi absența unui mediu social dinamic. Nivelul contactelor sociale este extrem de redus, ceea ce conduce la dificultăți de relaționare, de asociere, de inițiere de proiecte cu impact asupra întregii comunități. Oamenii nu sunt dispuși să dedice o parte din timpul lor celorlalți și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Oamenii mai vorbesc, da’ știți cum îi la sat, oamenii nu prea cunosc. Discută cu vecinii, pă la piață, târguri, peste tot” (muncitor, 47 de ani). Se simte și un anume dezinteres din partea lor fața de viitoarele realități, manifestat prin absența unei căutări active a informației. Unii motivează dezinteresul prin prisma bătrâneții, alții consideră sunt prea tineri („Noi, tinerii, nu prea discutăm despre UE” - muncitor, 21 de ani), iar cei de vârstă medie sunt prea ocupați cu lucrurile zilnice: „Până vine
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
asemănărilor. UE este percepută ca fiind mult mai civilizată și având un nivel de bunăstare mai ridicat, majoritatea respondenților referindu-se la aspectele economice. Cu toate acestea, sunt menționate și alte caracteristici pozitive ale țărilor membre, precum munca susținută sau absența corupției. Caseta 1. Diferențe dintre România și Uniunea Europeană „Diferențele dintre România și UE sunt mai ales cele economie” (bărbat, Ațintiș). „Sunt diferențe șîntre România și UEȚ mai ales în ceea ce privește viața de zi cu zi, salariile și standardul de viață” (femeie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ar fi fost de așteptat să prezinte niveluri mai ridicate de implicare a locuitorilor în viața cetății, de relaționare cu ceilalți. Realitatea este inversă. Modernizarea de aici este una șchioapă, tipică pentru pseudomodernizarea adusă de epoca comunistă, o modernizare în absența libertăților individuale și a participării. Participarea la viața comunitară în trecutul apropiat Dincolo de ceea ce se petrece în prezent, istoricul implicării în viața comunitară oferă o imagine asupra persistenței situației curente. Este greu de crezut că o localitate fără tradiții ale
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
locale ale partidelor politice cooperează în interesul comun, dincolo de punctele de vedere uneori divergente. Tabloul de ansamblu oferit de cele șase localități vorbește despre o relativă neomogenitate a localităților din România. Mai mult, cele trei localități marcate în prezent de absența participării comunitare - Hănești, Trifești și Tomșani - reprezentând comunități tipice pentru satele tradiționale, izolate și, respectiv, moderne, acoperă tipologic aproape jumătate din ruralul românesc (vezi tabelul 1 din introducerea acestui volum). Cealaltă jumătate este cea a unei participări relativ bine conturate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
intelectualului creștin ni se pare a fi altoirea și cultivarea acelor idei evanghelice care pot face dintr-o minoritate „sarea pământului”. În acest fel, creștinul participă nu doar la edificarea Trupului eclezial, ci și la viața comunitară a cetății. În absența acestei contribuții decisive - atât de vizibilă în America vizitată de Tocqueville -, orice societate modernă ar tinde să devină un spațiu irespirabil. Amenințată de spectrul osificării prin uzul limbii de lemn, Biserica trebuie să redescopere virtuțile dialogului transparent și lipsit de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Poate”, „dacă”, „s-ar putea” au devenit locuțiuni curente în discursul atâtor ierarhi postdecembriști. Retorica responsabilității colective invocată de avocații consensului politic - „toți am suferit”, „toți suntem vinovați” - era, evident, un medicament „pentru liniștea noastră”. Nici unul dintre episcopii remarcați prin absență înainte, dar mai ales în timpul evenimentelor din 16-22 decembrie 1989, n-a simțit imboldul lăuntric de a se retrage, pentru rugăciune și meditație, într-un schit anonim. De ce Revoluția de la Timișoara n-a avut drept catalizator, în locul fostului pastor László
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tolerează fatalismul falsei înțelepciuni. Mărturisirea nu poate fi înecată în retorica proletară a întrebării: „La ce bun?” Pentru ea însăși, spovedania își merită prețul. Tineretul ortodoxtc "Tineretul ortodox" Ia aminte la citit, la îndemnat, la învățătură. I Timotei 4, 12 Absența reperelortc "Absența reperelor" În decembrie 1989, Biserica Ortodoxă Română ieșea cu o tuse spasmodică din praful epocii de aur, consacrată marilor demolări de modele. Pe nepregătite, Biserica a fost chemată imediat să dea piept cu rigorile și provocările tranziției. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
falsei înțelepciuni. Mărturisirea nu poate fi înecată în retorica proletară a întrebării: „La ce bun?” Pentru ea însăși, spovedania își merită prețul. Tineretul ortodoxtc "Tineretul ortodox" Ia aminte la citit, la îndemnat, la învățătură. I Timotei 4, 12 Absența reperelortc "Absența reperelor" În decembrie 1989, Biserica Ortodoxă Română ieșea cu o tuse spasmodică din praful epocii de aur, consacrată marilor demolări de modele. Pe nepregătite, Biserica a fost chemată imediat să dea piept cu rigorile și provocările tranziției. Ce s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
din lume și din Biserică, deopotrivă, pricini de sminteală. Din păcate, dezorientarea „bobocilor” nu este doar temporară; ea continuă de multe ori în perioada formării școlare, prelungindu-se, nu în puține cazuri, și după momentul festiv al absolvirii facultății. Dacă absența unui sprijin familial nemijlocit, alături de un context sociocultural de multe ori ostil creștinismului, explică în bună parte acest eșec, este cazul să ne întrebăm ce anume îi lipsește sistemului de educație al Bisericii Ortodoxe pentru a diminua riscul naufragiului. Condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
combătute: impostura profesională (i.e., plagiatul, mita etc.), descalificarea morală (i.e., sfidarea decalogului) și nepotismul cadrelor didactice. Ca alternativă, Biserica trebuie să accepte logica pluralismului și a concurenței. Competiția elegantă și schimbul de experiență între facultăți se cer încurajate. De ce, în absența unor merite academice excepționale, un profesor trebuie să ocupe pe viață postul de la catedră? De asemenea, monosexismul, uneori misogin, al catedrelor din facultățile de Teologie ar merita și el chestionat 1. Mai este nevoie să spunem că nimic nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o asemenea relație, abuzul sau constrângerea vor fi fost din start excluse. Cei tineri nu pot crește pregătiți pentru întâlnirea și, eventual, confruntarea cu lumea fără să fie instruiți în arta discursului secundar și în știința comunicării sensurilor penultime. În absența unui preludiu, apologetica este ca o biserică fără pronaos. Orice viitor „junimist” ortodox trebuie înarmat cu toată știința de carte a „egiptenilor” înainte de a face drumul către „pământul făgăduinței” - și aceasta este garanția ieșirii dintr-o mentalitate sectară, riscul idolatrizării
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]