9,827 matches
-
distribuitorul mâncării și apei); sau o sursă de stimuli potrivnici (de exemplu, o lumină puternică sau un grătar electric care să producă șocuri). Orice stimul ridicându-se din spațiu (operandum) sau mecanisme speciale de stimulare anterioare unui răspuns este botezat abstract „SD”. Un răspuns, cum ar fi presarea pârghiei sau a discului, este R. Mâncarea dată unui organism înfometat este un întăritor pozitiv („Srein”), o lumină puternică sau un șoc e un întăritor negativ. Interrelațiile dintre SD, R, Srein formează probabilitățile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
părți așezate accidental. O perioadă de perplexitate (sau de liniște) intervine implacabil; dar, în cazurile cercetate, niciodată soluția nu apărea ca urmare a unei dezordini de impulsuri oarbe. Este o acțiune continuată (care poate fi și împărțită) numai de către gândirea abstractă, de către observator; dar, în realitate, procesele nu apar ca independente. Pot fi descrise ca „genuine” acele cazuri în care aceste soluții apar ca întreguri, și nu apar din întâmplare. Se poate întâmpla ca animalul să aleagă o soluție care - deși
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este o funcție a greutății proporției tuturor relațiilor relevante dintre cele două perechi disonante sau consonante; fiecare relație disonantă sau consonantă poate fi cântărită în raport cu importanța elementelor implicate în relație”3. Festinger nu s-a mulțumit cu aceste formulări relativ abstracte. El a încercat să identifice valoarea lor operațional-practică. În același mod pernicios a formulat opt categorii de implicații operaționale ce pot fi deduse din cele două legi formulate mai sus. Nu încape îndoială că ele se aplică și învățării cognitive
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vederea. Altele privesc muzica; aceste experiențe culminante sunt relevate mai ales prin ceea ce numim „muzică clasică”. Autorul nu credea posibilă descoperirea unei experiențe culminante legate de banalul John Cage sau într-un film de Andy Warhol ori legate de pictura abstractă expresionistă - pentru că el personal nu le agrea. Experiența culminantă pe care a relatat-o (bucurie imensă, extaz, viziunea altei lumi sau a unui alt nivel al vieții) a provenit din muzica clasică. Maslow adaugă că, atunci când vorbea despre muzică ca
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
utilizează potențialul de învățare și producția de idei în cadrul grupurilor se află și focus-group-ul. În cadrul acestei tehnici se va desfășura o discuție focalizată, care tinde să furnizeze un complex informațional calitativ (participanții nu emit doar propriile idei într-o manieră abstractă, ci, dimpotrivă, se dezvoltă o construcție de grup bazată pe interacțiunea și influențarea reciprocă a membrilor grupului). De altfel, dezvoltarea consensului nu este una dintre prioritățile focus-group-ului (uneori chiar propunându-și deliberat contrariul). În timp ce alte tehnici, ca brainstorming-ul, se
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
modelarea prin similitudine pornește de la construcția artificială a unor modele materiale (ce reproduc cu exactitate obiectul sau fenomenul, dar la o altă scară - spre exemplu, machetele), modele intuitive (diferitele tipuri de mulaje) etc.; 2. modelarea prin analogie presupune modele ideale/abstracte (modele grafice, care redau într-o formă simplificată fenomene și procese cu o structură complexă, modele matematice etc.); și 3. modelarea simulatorie, care imită unele fenomene ori procese, pe două paliere: simulacre structurale și simulacre funcționale, dezvoltând modele ce urmăresc
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cursanților). Referindu-se la această paletă largă, Ioan Cerghit utilizează criteriul funcției îndeplinite pentru a alcătui o tipologie a exercițiilor: avem astfel exerciții introductive, de observare, de asociație, de bază, de exprimare concretă (de la desen la jocurile educative), de exprimare abstractă (pe aria comunicării verbale și, mai nou, nonverbale), repetitive, aplicative, de consolidare, de dezvoltare, de creație, de evaluare, corective etc. Un alt criteriu, cel al numărului de participanți implicați, produce o tipologie a exercițiilor individuale, de microgrup, de echipă, cu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
autorul, proza lui G. reprezintă o sinteză între estetica realistă, tradițională, cuminte și cea poetică, metaforică, parabolică, fantastică sau fantastă, sinteză cumpănită și eficace esteticește (cu, desigur, unele stângăcii). Caracteristică e metafora prozastică în care termenul comparat, având un înțeles abstract, e substituit de un comparant concret (de pildă, alcătuiri ori fenomene naturale, geologice, tectonice, meteorologice sunt utilizate pentru a semnifica metaforic sentimente sau trăiri intense); procedeul comportă riscul grandilocvenței nepotrivite, risc asumat și evitat cu iscusință. Ar mai trebui remarcate
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
a umorului (a celui cu dinți îndeosebi), a ironiei, a maliției, a grotescului și posedând o imaginație asociativă fenomenală, o inventivitate verbală inepuizabilă, el întrebuințează cuvinte din toate sferele limbii, de la neologisme rare la neaoșisme și arhaisme stridente, de la noțiuni abstracte la termeni de argou și vulgari, manipulează morfeme și combină părți de vorbire, ca Arghezi (dar într-un fel al său), în cele mai insolite moduri, pune lucrurile și cuvintele în relații imprevizibile, amuzante și deconcertante, sucește fraza în fel
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
abordare cantitativă. Suntem obligați să recurgem la paradigma calitativă pentru a-i distinge pe clasicii psihosociologiei românești de ceilalți harnici și merituoși psihosociologi de rând. Cu alte cuvinte, va trebui să construim un „tip ideal”, în sens weberian, un model abstract folosit ca termen de comparație. Pentru a înțelege mai bine ce este, la nivel național, un clasic într-un domeniu sau altul al cunoașterii socioumanului, în cazul nostru al psihosociologiei, să încercăm să identificăm caracteristicile lor esențiale „într-o formă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
acestei figuri, devenită un adevărat stilem în opera lui Cantemir, în scrisul românesc al secolelor XVII-XVIII, fiind restrânsă 18. Prin urmare, Dimitrie Cantemir, plângându-se, ca mai toți autorii epocii vechi, de posibilitățile limbii române, "brudie", de a exprima noțiuni abstracte, concepte sau pur și simplu subtilități, nuanțe, încearcă o reformă pe cont propriu sau își alcătuiește un stil livresc, în disonanță sau chiar în polemică deschisă cu cel comun, îndatorat în mare măsură uzului oral. Spre deosebire de contemporanii săi care povestesc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sublinia că pentru animale semnele rămân mereu semnale, și nu devin niciodată simboluri. Două diferențe esențiale care stabilesc o graniță impenetrabilă între om și animal. Acesta din urmă nu percepe imaterialul; tot ce e idee religioasă, tot ce e noțiune abstractă îi este interzisă"7. Dacă animalul participă la creația lui Dumnezeu, dacă el poate fi bănuit că are sentimente, amintiri, că e capabil să învețe unele lucruri, că ar avea chiar rămășițe de rațiune, înseamnă că el poate fi responsabilizat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
capabil să învețe unele lucruri, că ar avea chiar rămășițe de rațiune, înseamnă că el poate fi responsabilizat pentru faptele sale. E o consecință firească a acestei viziuni. Doar că, în acest caz, faptele nu se petrec doar în planul abstract al simbolisticii. Ele se mută în realitatea de zi cu zi, în care animalul poartă povara încărcăturii sale simbolice, pe care o plătește însă în plan strict fizic. Despre ce este vorba? De dragul efectului lor, să lăsăm faptele să vorbească
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o mai mare obsesie a divinului. Totul este semn și vizibilul nu este decât ceea ce acoperă invizibilul""34. Or, tocmai acest "invizibil" era cel care îl preocupa pe omul medieval, pentru care elementele concrete ale naturii trimiteau obligatoriu la cele abstracte, transcendente. Așa se face că încă din Evul Mediu timpuriu principala sursă de cunoaștere a naturii devine Biblia. Cum în Geneză animalele sunt create de Dumnezeu înaintea omului, dar cade în grija acestuia să le numească, o relație specială pare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reper în funcție de care omul își poate fixa azimutul etic. Cum se explică această nevoie de a se raporta permanent la un indiciu, fie el și inferior? Cred că e vorba, în primul rând, de nevoia de a transforma o problemă abstractă, greu cuantificabilă, "metafizică" într-o imagine concretă, mult mai ușor de digerat de o conștiință chinuită până la anxietate de nesfârșitele amenințări cu iadul, dar neobișnuită a-și apropria noțiuni mai dificile, abstracte. Așa se explică nu doar necesitatea "gândirii simbolice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rând, de nevoia de a transforma o problemă abstractă, greu cuantificabilă, "metafizică" într-o imagine concretă, mult mai ușor de digerat de o conștiință chinuită până la anxietate de nesfârșitele amenințări cu iadul, dar neobișnuită a-și apropria noțiuni mai dificile, abstracte. Așa se explică nu doar necesitatea "gândirii simbolice", ci și imensul său succes. Johan Huizinga avea intuiția acestui proces de simbolizare a realității invizibile, transcendente, prin intermediul unor imagini decupate din realitatea concretă, pe care îl punea sub semnul "nevoii de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-se la "modelul" oferit de animal, la "oglinda" în care-l transformă, individul poate aprofunda anumite trăiri, sentimente, își poate desluși anumite dileme, poate găsi soluții la care nu ar fi ajuns prin simpla sa capacitate analitică. Cum gândirea noțională, abstractă nu îi este familiară, un asemenea adjuvant devine indispensabil. Dincolo însă de această funcție de "instrument de cunoaștere", animalul ajunge să fie "rechiziționat" în primul rând de instituția Bisericii, care intuiește că, prin intermediul său, de fapt, prin intermediul interpretării pe care o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
arăta că cu mâna altuia șérpele din bortă să scoți ai vrut și pre mine cléște împotriva jeraticului m-ai făcut".6 Prin urmare, carnivorul lui Cantemir este capabil să cultive valori morale care pentru celelalte animale rămân simple noțiuni abstracte. El nu este nici crud, nici viclean lipsit de scrupule, așa cum apare în unele fabule orientale, ci decis să lupte pentru adevăr și convins că slujirea acestuia răscumpără orice neajuns. Deși naratorul îl căinează ("Săracul Ciacalul, măcar că și el de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de răspuns apar în paralel la nivel cognitiv și emoțional, și sunt influențate de interacțiunile dinamice dintre ele. Acest model subliniază importanța experienței concrete cu diferitele simptome. Sugerează că aceste experiențe concrete sunt mai puternici determinanți ai comportamentelor decât ideile abstracte, aceasta fiind diferența majoră dintre acest model și cele social-cognitive prezentate anterior. Din punctul de vedere al perspectivei autoreglării, există 2 aspecte importante ale reprezentărilor: - conținutul reprezentării - structura reprezentării (organizarea cognitivă) bolii. Leventhal propune 5 domenii de reprezentare a bolii
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
întâmpla într-un mit". Aceste istorisiri au totuși acces la cunoștințe de tip religios, valide pentru aceia cărora li se adresează. Mitul este un reper simbolic de neînlocuit, servește la "exprimarea și transmiterea sub o formă narativă, diferită de enunțurile abstracte ale filozofului și savantului, a unei cunoștințe privind realitatea" (Vernant, 1982). Povestirile de acest gen pun în scenă o imaginație apropiată de invențiile onirice despre care Charles Nodier (1830) va spune că sunt izvorul tuturor creațiilor omenești, atât a celor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
printr-o povestire. Fără îndoială, Platon este primul care, prin Republica, apoi prin Legile își imaginează un model social mai satisfăcător decât cel în care trăiește, un model mai coerent. Dar aceste texte de Platon sunt pur discursive și rămân abstracte. Inventarea unui model social diferit și bine argumentat rămâne izolată în Occident, înainte ca Thomas More să publice Utopia (1516)12. Este cunoscută posteritatea acestui text, al cărui titlu devine un nume generic, autorizând lectura textelor lui Platon dintr-o
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de SF, "trebuie evidențiat faptul că gorfii nu dezvoltaseră nici o tehnologie convențională. Jocul Divin le era suficient și ca știință, și ca artă". Dar unul dintre acești extratereștri, Koax, hotărăște într-o zi să dea un sens concret gândirii sale abstracte și afirmă că: "Gândesc, deci asta există"108. O nouă dimensiune (edimiunse) se deschide atunci, multiplicând la infinit posibilitățile conceptuale și efective ale jocului, din care se naște romanul Grimus. Mai rămâne cazul misterios al romanului Solaris, scris de polonezul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
-ul a putut fi înfățișat drept "mitologia timpurilor noastre", având în centru idolatria pentru știință și așa-zisele ei miracole. Mitul este un reper simbolic de neînlocuit, servește la a "exprima și transmite, sub o formă narativă, diferită de enunțurile abstracte ale filozofului și savantului, un anumit tip de cunoaștere cu privire la realitate"154. Mutant: termenul de mutație va fi folosit de Lamarck în 1809, cu sensul de variație continuă, apoi de Hugo de Vries în 1884. Acest termen denotă apoi brutalitatea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
3. Arta. Intrarea în "regimul singularității" / 198 4.5. 1864. Biografiile și lectura literaturii române / 201 4.6. Viață, text, manieră / 205 4.7. Geniile de dinaintea geniului / 212 Devalorizarea unui mit / 219 Bibliografie selectivă / 225 Indice de nume / 237 Abstract / 243 Résumé / 245 Fiecare dezbatere este în același timp nouă și veche; chiar în clipa în care o credeam depășită, ea continuă să circule în noi. [Chaque débat est un jeune et vieux débat; lors même que nous le jugeons
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
constituie mitul "geniului limbii franceze" se sprijină pe determinările concrete ale curții regale, ale societății și ale practicilor conversaționale. "Simplitatea", "firescul", "dulceața" vorbirii, care susțin productivitatea spontană a limbii, au aceste realități ca termen de referință. Vorbitorul nu e figura abstractă a unei competențe lingvistice, ci e ancorat într-o societate, într-un teritoriu concret, într-un raport instituțional. Astfel, "natura" implicată în mitologia creatoare a geniului are un orizont de referință ușor de identificat: există o "natură" socială, a oamenilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]