36,992 matches
-
pentru cultura și literatura română în Bucovina. Activitatea sa literară, nu foarte bogată, se încadrează în această acțiune mai largă de răspândire a scrisului românesc. Din 1841 până în 1859 colaborează cu versuri la „Calendariul pentru Bucovina”. Lasă fabule, încercând o actualizare a tipurilor și situațiilor universale și subliniind necesitatea păstrării limbii, a portului și a obiceiurilor autentice. O satiră din „Calendariul pentru Bucovina” pe anul 1848 (Calendariul vechi către cel nou) îi este atribuită. Patru sonete de factură clasică, în care
MORARIU-ANDRIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288243_a_289572]
-
limbajului inseparabil legat de gândire. Dacă sensul oricărei expresii lingvistice este contextual, Augustin cunoaște și tehnica eliminării semnificațiilor parazite, care sufocă adesea speciile dialogului (între care lectura este genul cel mai important). Cheia acestei simplificări se află în puterea de actualizare a „chipului divin” (imago Dei), centrul de unitate al tuturor facultăților spiritului uman. În absența acestei apercepții, formele variate de limbaj nu fac decât să exploateze diferența dintre intenție și expresie. Odată reîntregit spiritual, omul aflat sub puterea cuvintelor face
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
înțeleasă, „opera de artă” nu poate fi detașată de liturghia sau de crezul comunității mărturisitoare - am numit Biserica. Pe scurt, în creștinismul ortodox, orice poetică religioasă trebuie să treacă testul consubstanțialității cu liturghia eclezială. În situațiile fericite, „reprezentarea” devine o actualizare a unei prezențe absolute, pe scurt o „re-prezentificare” a unui eveniment care include și depășește istoria. Aici, miza nu este creativitatea productivă, ci fidelitatea spirituală. Cu prețul anonimatului, uzând de paradoxuri și antinomii, artistul caută să facă vizibilă sfințenia netrecătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Ă). Ceea ce te izbește În acest manual de teorie a literaturii este lipsa lui de combativitate. (Ă). Manualul rămâne Îndeobște rupt de problemele practice, de sarcinile actuale ale frontului literar de la noi. E drept, ici-colo, se fac În text unele actualizări, ca de pildă atunci când vorbind despre Uzina vie (Ă). Astfel, la poezia Unde-ni sunt visătorii a lui Vlahuță Întrebarea a patra o formulează așa: «Care este rolul poetului de azi În R.P.R.?» (I, 38). Dar culmea În această privință
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care clienții sunt gata să facă acest lucru. Pentru a evita focalizarea prematură pe planurile de acțiune, unii autori au denumit aceste formulare „Următoarele 90 de zile”. Formularul poate fi apoi folosit pentru a înregistra orice număr de acțiuni, inclusiv actualizarea unei probleme. Acest formular include în mod tipic doar câteva întrebări simple, pe care terapeutul și clientul le completează împreună. Monitorizarea eficienței folosirii de către consilier a strategiilor IM. O metodă practică disponibilă pentru practicieni se referă la observarea clienților. Dacă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
implementat în mod adecvat în întreaga organizație (ERM), acceptat și înțeles de către nivelurile de management; g. existența unei funcții de audit intern eficace care să dea asigurări privind existența sistemului de control intern și funcționalitatea acestuia și prin verificări și actualizări periodice să dea asigurări privind operativitatea acestuia. Deși managementul general de execuție și managementul de linie sunt conduse de țeluri operaționale și financiare diferite, ele trebuie să înțeleagă, să aprecieze, să urmărească și să asigure conformarea cu regulile jocului; h.
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
concordanță cu propria lor misiune, în condiții de regularitate, eficacitate, economicitate și eficiență; protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor din cauza erorii, risipei, abuzului sau fraudei; respectarea legii, a reglementărilor și deciziilor conducerii; dezvoltarea și întreținerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare și difuzare a datelor și informațiilor financiare și de conducere, precum și a unor sisteme și proceduri de informare publică adecvată prin rapoarte periodice; - cerințele privind organizarea și implementarea controlului intern<footnote Ibid., art. 4(2). footnote>, în entitățile publice, în
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
permanent<footnote Marcel Ghiță, Auditul intern, Editura Economică, București, 2004, p. 17. footnote>. În prezent, controlul intern, care include și auditul intern, este perceput ca funcție a managementului, care răspunde de organizarea acestora, dar mai ales este preocupat de permanenta actualizare a sistemului de control intern, datorită evoluției riscurilor cu care se confruntă entitatea. În România, în perioada economiei planificate, controlul avea o natură și obiective diferite, situație în care statul impunea sistemul de control din interiorul unităților economice și organiza
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
că procesele de control sunt implementate cu atenție; verificarea gradului de corectitudine a implementării. Managementul, și nu auditul intern, este responsabil pentru asigurarea faptului că mecanismele de control nu sunt ocolite, ci aplicate în totalitate, așa cum se intenționa; menținerea și actualizarea controalelor. Această caracteristică este, de asemenea, importantă prin faptul că securizarea controlului este o sarcină continuă care ar trebui să ocupe primul loc în preocupările managementului; includerea celor de mai sus într-o schemă de evaluare care verifică performanța managementului
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
și, chiar dacă s-ar pune, ar fi ceva birocratic, care ar ocupa mult timp și apoi trebuie să avem în vedere permanenta schimbare a mediului intern și extern, existența unei slăbiciuni în procedură sau a unei eventuale omisiuni care impun actualizarea permanentă a acestora. Realizarea acestor aspecte va depinde în mare măsură de cultura organizației și de modul de funcționare a acesteia. În practică, organizarea sistemului de comunicare se materializează prin eventuale ședințe de analiză în urma cărora se actualizează procedurile. Procedura
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
pași: cunoașterea propriului sistem de management și control intern de către managementul de linie; înțelegerea instrumentelor de control existente în cadrul entității și modul de utilizare a acestora; informarea tuturor angajaților despre noul sistem de control managerial; stabilirea responsabililor cu elaborarea și actualizarea Registrului riscurilor; stabilirea responsabililor cu elaborarea și actualizarea sistematică a procedurilor operaționale de lucru și a chestionarelor de control intern pentru fiecare activitate. Practic, sistemul de control managerial nu reprezintă un concept nou, deoarece el a însoțit în permanență dezvoltarea
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
intern de către managementul de linie; înțelegerea instrumentelor de control existente în cadrul entității și modul de utilizare a acestora; informarea tuturor angajaților despre noul sistem de control managerial; stabilirea responsabililor cu elaborarea și actualizarea Registrului riscurilor; stabilirea responsabililor cu elaborarea și actualizarea sistematică a procedurilor operaționale de lucru și a chestionarelor de control intern pentru fiecare activitate. Practic, sistemul de control managerial nu reprezintă un concept nou, deoarece el a însoțit în permanență dezvoltarea economico-socială a unei societăți, cu scopul asigurării eficacității
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
oficiale ale regimului, perfecționarea pregătirii cadrelor era (În limbajul comunist) o activitate cu caracter informativ generată de progresul științifico-tehnic, de introducerea rapidă a acestuia În activitatea practică, și desfășurată În institute de Învățământ sau În unități economico-sociale, În vederea lărgirii și actualizării cunoștințelor, dezvoltării aptitudinilor și modelării atitudinilor necesare cadrelor de conducere și de specialitate pentru creșterea nivelului calitativ al activității lor profesionale. Cursuri de perfecționare Frecvență Procent Procentul validat Procentul cumulat 1 lună 4 4 4 4 45 zile 9 9
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de absolvire, note și un(o) calificativ (apreciere) general(ă) de către comandantul cursului. Cursurile de reciclare nu difereau foarte mult de cele de perfecționare. Conform definițiilor oficiale, ele erau o „formă de perfecționare periodică a pregătirii, prin care se urmărește actualizarea Într-un anumit domeniu de activitate, punerea la punct cu cele mai noi orientări, metode și tehnici specifice apărute pe plan mondial și național, schimburi de opinii și de experiențe Între cursanți...”. Cursuri de reciclare Frecvența Procentul Procentul validat Procentul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cablu). În ceea ce privește tendințele din domeniul hardware, acestea sunt prezentate în tabelul. Schimbările în tehnologia informatică au fost generate de facilități importante în ceea ce privește depozitarea și accesarea datelor. Evoluția sistemelor de depozitare masivă a datelor, sistemele optice și magneto-optice facilitează constituirea și actualizarea unui volum imens de date, oferindu-le unor largi categorii de utilizatori la prețuri foarte reduse, respectând totodată criteriile de securitate și confidențialitate pentru unele tipuri de informații. Prelucrarea neuronală<footnote C. Enăchescu, „Rețele neuronale”, PC Report. footnote>, care ocupă
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cât și operații specifice tipului structurii. Cele mai întâlnite sunt: Crearea se execută o singură dată la începutul ciclului de viață al structurii respective, presupunând memorarea structurii respective de date în forma inițială, pe suportul de memorie internă sau externă. Actualizarea reprezintă operația de aducere la zi a unei structuri de date create anterior și presupune: − adăugarea și/sau inserarea de noi elemente ale structurii; − modificarea valorilor unor elemente ale structurii; − ștergerea fizică și/sau logică a unor elemente ale structurii
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
criteriilor de prelucrare, memorate pe suporturi tehnice de date, de unde pot fi utilizate în procesul de prelucrare. Asupra fișierelor se pot realiza următoarele operații de bază: crearea, adică operația prin care înregistrările logice sunt transpuse pe suportul tehnic de date; actualizarea, care este constituită din operații de adăugare, modificare și ștergere; consultarea, care este operația de regăsire a înregistrărilor; sortarea, adică ordonarea crescătoare sau descrescătoare a articolelor, după anumite criterii stabilite de utilizator; separarea, adică desfacerea unui fișier în două sau
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
suport unele după altele, în ordinea obținerii lor, după criterii stabilite de utilizator. Consultarea fișierelor secvențiale se poate face prin citirea articolelor în ordinea în care apar pe suport, accesul fiind secvențial. Ca urmare, timpul de acces este destul de ridicat, actualizarea fiind greoaie și lentă. Aceste fișiere sunt recomandate atunci când prin program se prelucrează toate articolele conținute sau un număr mare al acestora. Fișierele secvențiale se utilizează și ca fișiere de salvare/arhivare. Avantajul lor constă în faptul că pot fi
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
suport, cât și la căutările ulterioare. Adresa de pe suport se determină astfel pe baza algoritmului de randomizare, folosind o funcție A = F(k), unde k reprezintă un element al înregistrării. Organizarea directă este specifică suporturilor adresabile și asigură consultarea și actualizarea rapidă a fișierelor. O formă deosebită a organizării directe este organizarea relativă. Un fișier de organizare relativă are următoarele caracteristici: se poate organiza numai pe suporturi adresabile; suprafața de memorare este împărțită în unități adresabile, numite casete, de dimensiuni fixe
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
prelucrare, autonomie mai greu de realizat datorită dependenței programelor de structura logică a datelor. Practic, baza de date elimină sau reduce dezavantajele organizării în fișiere: un grad redus de redundanță a datelor și eliminarea, în mare măsură, a inconsistenței datelor; actualizarea facilă a datelor; instrumente pentru realizarea de interogări - obținerea facilă a informațiilor ad hoc; reducerea costurilor; suport pentru standardizare; partajarea datelor între toți utilizatorii cărora le sunt necesare, cu asigurarea securității datelor prin mecanisme de securitate. Bazele de date sunt
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
caz) și descrierea naturii datelor și a legăturilor lor logice fie la nivelul global (sub forma schemei conceptuale), fie la nivelul specific fiecărei aplicații (sub forma schemei externe sau sub-schemei); limbajul de manipulare a datelor (LMD), care permite gestionarea și actualizarea datelor dintr-o bază de date; utilitare de întreținere a bazei de date, care permit gestionarea de către un operator a bazei de date și care pot efectua următoarele operații: crearea versiunii inițiale a bazei de date și încărcarea acesteia folosindu
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de date, care permit gestionarea de către un operator a bazei de date și care pot efectua următoarele operații: crearea versiunii inițiale a bazei de date și încărcarea acesteia folosindu-se fie o copie creată anterior, fie date neorganizate, crearea și actualizarea jurnalelor tranzacțiilor realizate asupra bazelor de date, reorganizarea bazei de date pentru recuperarea spațiului vid, restaurarea bazei de date după un incident logic sau fizic, cu refacerea stării existente anterior acestuia, realizarea diverselor statistici ce permit cunoașterea activității și utilizării
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
interacționează cu o serie de componente fizice ale bazei de date: fișierele de date, care reprezintă suportul propriu-zis al bazei de date; dicționarul de date, ce înregistrează informații relative la structura bazei, fiind solicitat în toate operațiunile de consultare și actualizare; indecșii, într-un număr suficient de mare pentru creșterea vitezei de acces la date. Banca de date reprezintă un sistem de colecții de date aflate în interdependență, împreună cu descrierea datelor, și a relațiilor dintre ele și cu sistemul de programe
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
are ca scop transformarea acestora în informații: transcrierea datelor pe alte documente; gruparea datelor pe tranzacții similare; sortarea datelor după una sau mai multe caracteristici; calcularea și compararea datelor cantitative. Gestionarea datelor: memorarea datelor în baze de date și fișiere; actualizarea datelor pentru reflectarea ultimelor evenimente; restaurarea datelor prin accesare și sortare; controlul și securitatea datelor, care presupune validarea datelor (amintită anterior), autorizarea, verificarea și revizia lor; generarea (producerea) informațiilor, în scopul folosirii de către utilizatori, care presupune: • raportarea prin pregătirea rapoartelor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Arhitecturile sistemelor au evoluat înspre schema „Internet computing”. Principalul mesaj constă în: centralizarea resurselor informaționale (baza de metadate și date, depozitul de date, serverele de date și de aplicații), soluție eficientă tehnic și economică, rezolvând în mod eficace și problema actualizării datelor și aplicațiilor; asigurarea accesului prin rețea a utilizatorilor, prin unități locale cu capacitate de prelucrare proprie sau unități cu capacitate de prelucrare minimală (găzduire browser), staționare sau mobile. Evident, această arhitectură a devenit posibilă în condițiile dezvoltării infrastructurii de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]