167,112 matches
-
baza cărora s-a fundamentat prețul inițial al contractului, inclusiv prin oferte de preț actualizate pe elementele semnificative de cost ale acestuia și prin declarație pe proprie răspundere că în această perioadă nu a beneficiat de facilități acordate mediului de afaceri cu impact direct asupra compensării costurilor de realizare a contractului de către guvernele statelor unde contractanții își au rezidența în vederea atenuării efectelor generate de criza economică în relația cu implementarea contractului. (la 14-07-2022, Litera d) din Alineatul (13) , Articolul
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 64 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255065]
-
a Guvernului nr. 40/2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările și completările ulterioare, sau potrivit art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne, sau în condițiile alin. (6) , cu încadrarea în creditele de angajament, aprobate anual cu această destinație, prin legile bugetare anuale. Notă ... Conform articolului XV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 44 din 24 mai 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 64 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255065]
-
mecanismele cererilor de plată și mecanismele cererilor de rambursare, precum și la cererile de fonduri definite în Hotărârea Guvernului nr. 48/2015 privind stabilirea sistemului de management și control în vederea gestionării fondurilor acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne, cu modificările și completările ulterioare, după caz. Articolul 39 Beneficiarii proiectelor finanțate din fonduri europene care nu au încheiate contracte de finanțare pentru proiecte de infrastructură de transport de interes național sau european, de infrastructură majoră apă - apă uzată
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 64 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255065]
-
CIUCĂ Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii, Sorin Mihai Grindeanu Viceprim-ministru, Kelemen Hunor Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel-Ioan Boloș Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila-Zoltán Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian-Ionuț Chesnoiu Ministrul finanțelor, Adrian Câciu Ministrul afacerilor interne, Lucian Nicolae Bode București, 9 mai 2022. Nr. 64. Anexa nr. 1 Indicii de cost în construcții, total, prognozați de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în luna de referință, pentru anii 2021, 2022, 2023, 2024 și 2025 Luna
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 64 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255065]
-
care exclud dintre competențele Înaltei Curți de Casație și Justiție competența privind modificarea legilor. Prin interpretarea unică și obligatorie dată celor două texte de lege s-a modificat fără drept substanța reglementărilor interpretate, prin aceea că s-a introdus Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în categoria „ordonatorilor de credite“. Se susține, de asemenea, încălcarea art. 21 și a art. 16 alin. (3) din Constituție, întrucât se blochează posibilitatea reclamantului de a trage la răspundere subsidiară și MAI, conform art. 224 din Codul
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
a decis că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 7 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 222 din Codul civil
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 222 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială“. ... 13. În opinia autorilor
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, Curtea a observat că, în cauzele în care a fost invocată această critică, autorii excepției au formulat acțiuni în care calitatea de pârât o avea și Ministerul Afacerilor Interne. ... 16. Din analiza cadrului procesual în prezenta cauză, Curtea constată că, în mod similar, obiectul cauzei îl constituie soluționarea acțiunii privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, formulată de autorii excepției în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Generală
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
avea și Ministerul Afacerilor Interne. ... 16. Din analiza cadrului procesual în prezenta cauză, Curtea constată că, în mod similar, obiectul cauzei îl constituie soluționarea acțiunii privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, formulată de autorii excepției în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și Guvernul României. Cu privire la acest aspect, Curtea a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
formulată de autorii excepției în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și Guvernul României. Cu privire la acest aspect, Curtea a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială. Motivând această decizie, Înalta
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că în măsura în care pretențiile deduse judecății vizează exclusiv acordarea unor drepturi salariale sau de natură salarială, fără a pune în discuție atribuțiile legal reglementate ale ordonatorului principal de credite, Ministerul Afacerilor Interne nu poate avea calitate procesuală pasivă în acest gen de cauze. Interesul atragerii în proces și a ordonatorului principal de credite, pe motiv că acest demers ar reprezenta o garanție a executării obligației de plată ce revine instituției/autorității publice
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
acest context, Curtea a reținut că susținerea autorilor este în sensul că, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007, ministrul administrației și internelor are calitatea de ordonator principal de credite, și nu Ministerul Afacerilor Interne, iar calitatea în care a fost chemat acest minister ca pârât derivă din calitatea de angajator a acestui minister, și nu din aceea de ordonator de credite. ... 18. Or, Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016, precitată, a avut
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
chemat acest minister ca pârât derivă din calitatea de angajator a acestui minister, și nu din aceea de ordonator de credite. ... 18. Or, Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016, precitată, a avut în vedere doar ipoteza în care Ministerul Afacerilor Interne a fost chemat ca ordonator principal de credite, și nu ca angajator, instanța supremă nedezvoltând în considerentele deciziei pronunțate și această ipoteză, întrucât aceasta nu a constituit obiectul supus analizei sale. Prin urmare, Curtea a constatat că, în realitate
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
nr. 859 din 14 decembrie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 828 din 23 august 2022 Valer Dorneanu - președinte Cristian Deliorga - judecător Marian Enache - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Gheorghe Stan - judecător Livia Doina Stanciu - judecător
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Ion Buțu în Dosarul nr. 861/54/2018 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.440D/2018. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Ion Buțu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui raport de evaluare a integrității emis de Agenția Națională de Integritate. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare, care aveau următorul cuprins: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, fără să păstreze soluția legislativă criticată de autorul excepției de neconstituționalitate. De asemenea, art. 87 alin. (1) lit. d) a fost modificat
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
alin. (1) lit. d) a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 17 iunie 2017. Ținând însă cont de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 dau expresie voinței legiuitorului, care a apreciat că funcțiile publice care obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice sunt incompatibile cu funcțiile private, specifice mediului de afaceri, întrucât cumulul acestora ar putea duce la atingerea interesului public și a încrederii cetățenilor în autoritățile administrației publice (a se vedea Decizia nr. 347 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 21
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Curtea a constatat că incompatibilitatea stabilită prin dispozițiile legale criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Totodată, prin Decizia nr. 765 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 8
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă, în același timp, o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept. ... 16. În prezenta cauză Curtea observă că o primă critică privește încălcarea prin textul de lege
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]