10,626 matches
-
va putea prezenta o cerere pentru a obține compensația în intervalul de timp prevăzut la alin. (1) și (2), din motive pentru care în opinia Fondului nu poate fi făcut responsabil, Fondul va putea plati compensația și după expirarea intervalului amintit mai sus, dar nu mai târziu de 3 ani de la începerea plății compensațiilor. ... Articolul 19 Fondul se subroga în drepturile deponenților pentru o sumă egala cu plățile pe care le-a efectuat pentru depozitele garantate. În acest scop, Fondul înregistrează
ORDONANŢA nr. 39 din 28 august 1996 (**republicată**)(*actualizată*) privind înfiinţarea şi func��ionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170202_a_171531]
-
normă juridică", spre a îndeplini rolul de "legislator pozitiv" ( Decizia nr. 27 din 12 martie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). De altfel, așa cum a reținut Curtea în jurisprudența mai sus amintită, prin astfel de critici se vizează extinderea dispozițiilor legale criticate și la alte situații neprevăzute în text, în sensul de a se permite atacarea la instanțele judecătorești nu doar a rezoluțiilor și ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, ci și
DECIZIE nr. 293 din 9 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169053_a_170382]
-
Fondul Monetar Internațional, precum și cu organizațiile sindicale reprezentative ale funcționarilor publici". Prin urmare, Curtea reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 apare ca un răspuns la necesitatea de a da curs rezultatelor negocierilor Guvernului cu instituțiile internaționale amintite, precum și cu organizațiile sindicale, în sensul instituirii unor reforme în administrația publică. De asemenea, emiterea acestei ordonanțe este justificată de necesitatea reglementării aplicării dispozițiilor legii bugetare pentru anul 2005. De altfel, Curtea observă că aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a
DECIZIE nr. 305 din 9 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169100_a_170429]
-
furniza Băncii, la sau în jurul datei de 30 septembrie 2007, un raport care înglobează rezultatele activităților de monitorizare și evaluare întreprinse în baza prevederilor paragrafului a) de mai sus cu privire la progresele realizate în desfășurarea Proiectului pe parcursul perioadei anterioare datei raportului amintit și precizează măsuri recomandate pentru asigurarea derulării eficiente a Proiectului și îndeplinirii obiectivelor acestuia în perioada ulterioară acestei date; și ... c) va analiza împreună cu Banca, până la data de 30 noiembrie 2007 sau la o dată ulterioară solicitată de Bancă, raportul la
ACORD DE ÎMPRUMUT din 28 ianuarie 2005 (*actualizat*) (Proiectul pentru modernizarea sistemului de informare şi cunoaştere în agricultură) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168273_a_169602]
-
locală și pentru România, dar și pentru Uniunea Europeană. Astfel, românii vor înțelege mai bine care sunt exigențele integrării, nu își mai vor fixă așteptări supradimensionate față de acest proces și vor decide în deplină cunoștință de cauză. Pe plan extern, trebuie amintite următoarele: gradul de cunoaștere și vizibilitate a României în rândul statelor membre ale Uniunii Europene este foarte scăzut, informațiile despre România sunt conjuncturale și a existat o puternică mediatizare a elementelor negative. Lipsa de informare a publicurilor din statele membre
HOTĂRÂRE nr. 523 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei Guvernului de comunicare internă şi externă privind integrarea României şi Uniunea Europeană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168504_a_169833]
-
a constituit crearea cadrului constituțional de aderare a României la Uniunea Europeană - iar eradicarea corupției la nivelul celor mai înalte autorități ale statului era și atunci, cum este și în prezent, una dintre condițiile de bază ale primirii României în organizația amintită - considerăm că este cu totul de neacceptat teza că legiuitorul constituant a urmărit înlăturarea din competența Parchetului Național Anticorupție a cercetării infracțiunilor de corupție comise de deputați și senatori. De altfel, pentru atingerea unui asemenea scop nu era necesară revizuirea
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
prezenta cauză, fiind aplicabile în speță în ceea ce privește constituționalitatea dispozițiilor art. 57 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 , astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2004 . Pentru identitate de rațiune, motivarea cuprinsă în deciziile amintite este aplicabilă și în ceea ce privește constituționalitatea dispozițiilor alin. (2) teza întâi al art. 57 din Legea nr. 304/2004 , referitor la numărul de judecători ce alcătuiesc completul de judecată care judecă apelurile, astfel încât excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin
DECIZIE nr. 130 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi a celor ale art. 57 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167899_a_169228]
-
care să opereze un transfer de proprietate, după cum, prin reglementările sale, nu aduce nici o atingere dreptului de proprietate al societăților comerciale vizate". Deoarece autorul excepției nu a formulat argumente care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția din decizia amintită sunt valabile și în prezenta cauză. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (5) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2003 în raport cu art. 16 alin. (2), (3) și (4), art. 20 și art.
DECIZIE nr. 156 din 17 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (5) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167916_a_169245]
-
art. 20 și art. 115 din Constituție, Curtea observă că autorul excepției nu a precizat în ce constă încălcarea acestor dispoziții constituționale. Analiza prevederilor legale ce fac obiectul excepției nu relevă însă existența vreunei neconcordanțe între acestea și dispozițiile constituționale amintite. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele
DECIZIE nr. 156 din 17 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (5) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167916_a_169245]
-
acestei obligații - desființarea construcției - nefiind contrară prevederilor constituționale menționate. Chiar dacă în prezenta cauză excepția de neconstituționalitate privește art. 28 alin. (1) și art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 , republicată în 2004, cele statuate prin decizia amintită își mențin valabilitatea, întrucât textele de lege sunt criticate sub aceleași aspecte. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1
DECIZIE nr. 199 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) şi ale art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168140_a_169469]
-
modificat componența secțiunilor (art. 25 paragraful 1 din regulament). Prezenta cerere a fost atribuită celei de-a doua secțiuni, astfel remaniată (art. 52 paragraful 1). 7. La 10 septembrie 2002, a fost declarată parțial admisibilă de o cameră a secțiunii amintite (camera), formată din următorii judecători: domnul J.-P. Costa, președinte, domnul L. Loucaides, domnul C. Bîrsan, domnul K. Jungwiert, domnul V. Butkevych, doamna W. Thomassen, doamna A. Mularoni, judecători, precum și doamna S. Dolle, grefier de secție. 8. La 10 iunie
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
luat șpagă și poate lua în continuare", sau, mai departe, "ni se pare însă ilar faptul că președintele Judecătoriei nu a dispus nici o măsură (...) motivând că suma ar fi prea mică" (paragrafele 19 și 20 de mai sus). 98. Trebuie amintită jurisprudența constantă a Curții, conform căreia, pentru aprecierea existenței unei "necesități sociale imperioase" care să justifice existența unei ingerințe în exercitarea libertății de exprimare, este necesar să se facă distincția clară între fapte și judecăți de valoare. Dacă materialitatea primelor
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
vorba de acuzații grave referitoare la doamna R.M., de natură să angajeze răspunderea sa penală, cum a arătat de altfel Curtea Supremă de Justiție în decizia sa din 9 iulie 1996 (paragraful 45 de mai sus). În această privință, trebuie amintit că exercitarea libertății de exprimare implică obligații și responsabilități și că garanțiile oferite jurnaliștilor de art. 10 sunt supuse condiției ca aceștia să acționeze cu bună-credință, astfel încât să furnizeze informații exacte și credibile, cu respectarea deontologiei jurnalistice (Radio France ș.a.
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
existenței cazului excepțional și a urgenței a fost îndeplinită conform cerințelor constituționale pentru adoptarea ordonanței de urgență criticate, prevăzute de art. 114 alin. (4) din Constituția nerevizuită. Această concluzie se desprinde din precizările făcute de Guvern în documentul mai sus amintit, legate de faptul că "amplificarea continuă a fenomenului infracțional, care a căpătat un caracter tot mai dinamic și mai complex, a reclamat soluții viabile de contracarare, concretizate în acest proiect de act normativ, pe de o parte, prin înăsprirea sancțiunilor
DECIZIE nr. 245 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 79 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi a ordonanţei în integralitatea sa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168929_a_170258]
-
Constituției nici noile prevederi, care dau posibilitatea Președintelui României să refuze numirea judecătorilor și procurorilor propuși de Consiliul Superior al Magistraturii. Prevederea legală citată dă eficiență prevederilor art. 1 alin. 3 din Constituție care caracterizează România ca stat "democratic". Trebuie amintit ca spre deosebire de alte state, în România judecătorii și procurorii nu sunt aleși prin vot popular. Președintele României însă este ales democratic, prin vot popular și prin urmare este singurul exponent al voinței populare în raporturile cu autoritatea judecătorească. Această ultimă
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
judecătorești pentru apărarea drepturilor, a libertăților sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus nici unei condiționări". Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură a impune o schimbare a jurisprudenței, considerentele și soluția amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față. De altfel, asupra măsurilor reparatorii instituite prin lege, Curtea Constituțională s-a pronunțat deseori, spre exemplu prin Decizia nr. 483 din 11 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 308 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169839_a_171168]
-
că reclamantul fusese deținut succesiv în Penitenciarul Mărgineni din 27 martie 1998 până în 3 octombrie 1999, din 27 iunie în 19 iulie 2000 și din 29 mai 2001 în 13 ianuarie 2002. Se arăta apoi de către aceasta că, în perioadele amintite, reclamantul avea în contul său suma de 592.000 lei și că nu făcuse nici o cerere în vederea obținerii unei eventuale finanțări care i-ar fi fost necesară pentru a putea introduce o cerere la Curte. Conducerea penitenciarului arăta apoi că
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Silvestru Cotleţ împotriva României*) (Cererea nr. 38.565/97). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167510_a_168839]
-
în contul său suma de 592.000 lei și că nu făcuse nici o cerere în vederea obținerii unei eventuale finanțări care i-ar fi fost necesară pentru a putea introduce o cerere la Curte. Conducerea penitenciarului arăta apoi că, în perioadele amintite, reclamantul se adresase o singură dată Ministerului Justiției, și aceasta doar pentru a solicita grațierea, și că nimic nu dovedea faptul că s-ar fi adresat ulterior Curții. II. Drept intern aplicabil 27. Dispozițiile legale și jurisprudența internă aplicabile sunt
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Silvestru Cotleţ împotriva României*) (Cererea nr. 38.565/97). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167510_a_168839]
-
Notă acordată la reevaluare este notă care se trece pe lucrare și va fi semnată de către cei trei profesori și de președintele comisiei. Aceste situații, care necesită o a treia corectare, vor fi consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei amintiți anterior. ... (10) După ce toate lucrările scrise, la fiecare disciplină de testare, au fost evaluate, acestea se deschid în prezența profesorilor evaluatori, a președintelui și a membrilor comisiei. Notele finale se înregistrează imediat în cataloagele electronice de testare, de către un membru
METODOLOGIE din 31 august 2006 de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181554_a_182883]
-
urmă reevaluării este notă care se trece pe lucrare; sub notă vor semna cei trei evaluatori și președintele comisiei. Numărul pachetului și numărul de ordine al lucrărilor care necesită a treia evaluare sunt consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei amintiți anterior. ... Articolul 51 (1) După ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate și notate, acestea se deschid, în prezența președintelui, a vicepreședintelui, a secretarului, a membrilor comisiei din centrul zonal de evaluare și a profesorilor evaluatori, iar notele
METODOLOGIE din 31 august 2006 de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2007*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181552_a_182881]
-
data de ............ în localitatea ...................... județul .............. cu ultimul domiciliu în localitatea ............ str. ........... nr. ....... bl. ......... sc. ........ etj. .......... apt. ........ sector ............ în calitate de .............. Dau prezenta declarație pentru a-i servi numitului(ei) ............ la schimbarea adresei de domiciliu în spațiul de locuit de la adresa mai sus amintită. DATĂ ........ SEMNĂTURĂ ............. Anexă 13 DATĂ ÎN FAȚA MEA, ................. la data de ....... semnătură ......... DECLARAȚIE Subsemnatul(a) .......... fiul(fiica) lui ........ și al .......... născut(a) la .............. dată de .......... în localitatea ......... județul ......... posesor al actului de identitate seria .............. numărul ......... prin mandatar .......... fiul(fiica) lui ............ și
NORME METODOLOGICE din 4 octombrie 2006 (*actualizate*) de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181686_a_183015]
-
și al .................... născut(a) la data de ............ în .................................. județul .............. cu ultimul domiciliu în localitatea ............ str. ........... nr. ....... jud. ........ în calitate de ............. Dau prezenta declarație pentru a-i servi numitului(ei) ............ la schimbarea adresei de domiciliu în spațiul de locuit de la adresa mai sus amintită. Dată ............ Semnătură ........... Anexă 14 DATĂ ÎN FAȚA MEA, ................. la data de ....... semnătură ......... DECLARAȚIE Subsemnatul(a) .......... fiul(fiica) lui ........ și al .......... născut(a) la data de ............... în localitatea ................... județul ......... posesor al actului de identitate seria .... nr. ..... declar că locuiesc efectiv în localitatea
NORME METODOLOGICE din 4 octombrie 2006 (*actualizate*) de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181686_a_183015]
-
al procesului de uscare convectiva - aplicații. 8. Reactoare chimice: definiție, funcțiile reactoarele; reactorul tip autoclava. 9. Coroziunea în industria chimică: definiție, tipuri de coroziuni, factorii care influențează coroziunea, enumerarea metodelor de eliminare a defectelor coroziunii. Notă: la toate utilajele tip amintite se cere: recunoașterea utilajului, enumerarea părților componente, descrierea funcționarii utilajului, avantaje și dezavantaje ale folosirii utilajului respectiv, specificarea normelor de exploatare și întreținere rațională (pornire, oprire, cauzele producerii incidentelor), particularități în funcționare - ex. Pompă cu piston uniformizarea și reglarea debitului
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
maternala. În fapt, CRI este un serviciu de zi care susține activitatea celorlalte servicii din protecția specială mai ales pe parcursul reformei din domeniu, urmând să-și piardă treptat această valență odată cu dezvoltarea acestui tip de activitate în cadrul serviciilor mai sus amintite. Cu alte cuvinte, în timp, CRI își poate schimba misiunea, fiind transformat într-un alt tip de serviciu de zi, în acord cu nevoile clienților din județul/ sectorul respectiv. Reintegrarea copiilor în familie este un proces complex, iar succesul acestuia
GHID METODOLOGIC din 6 iulie 2006 de implementare a Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179599_a_180928]
-
sistemul de protecție a copilului; - adopția internă. Se poate face confuzie între luarea deciziei în ceea ce privește măsura de protecție specială necesară pentru un copil separat, temporar sau definitiv, de părinți din diferite motive și obiectivul final al PIP. În luarea deciziei amintite mai sus, Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului este clară: plasamentul în servicii rezidențiale se realizează numai dacă nu a putut fi, în primul rând, instituită tutela și mai apoi dacă nu a putut fi plasat
GHID METODOLOGIC din 6 iulie 2006 de implementare a Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179599_a_180928]