12,966 matches
-
în modul cel mai relevant. Această distincție este în deplin acord cu efortul vechilor greci și al lumii civilizate moderne de a realiza delimitări precise și de a evita sincretismul la nivelul spiritului major. Cu atît mai mult, atît lumea antică greco-latină cît și cea modernă occidentală au tins spre departajarea elementelor culturale și lingvistice realizate la nivelul societății tradiționale populare de cele create de erudiți la nivel major. Teoria schimbării formulată de Eugen Coșeriu are meritul de a reda în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-i de locuitorii altor continente și înso-țindu-i atunci cînd au ajuns pe alte continente cît timp și-au păstrat identitatea. Rezultatul investigației avînd aceste perspective a fost concluzia că lumea europeană a obținut un profil distinct mai întîi în epoca antică, atunci cînd s-au manifestat focarele culturale grecesc și latin, iar apoi, în epoca modernă, prin manifestarea focarelor romanic occidental și germanic. Dintre acestea, focarul cultural și lingvistic vechi grecesc ocupă primul loc, atît prin plasarea în timp, cît și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în același timp fundamentul creației culturale, atît la nivel popular, cît și la nivelul erudiției. Se înțelege astfel, de ce, această lucrare, consacrată comunicării, are o extinsă dimensiune lingvistică, care vizează, pe de o parte continuarea și răspîndirea elementelor specifice focarelor antice și, pe de altă parte, starea și colaborarea elementelor provenite din focarele culturale moderne. Este firesc ca un loc însemnat să revină în această analiză elementelor lexicale ale căror semnificații au evidente valențe culturale, dar două capitole extinse realizează sinteze
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fără inconveniente, fiind înlocuită de procedee mai simple, dar mai relevante. Această evoluție a făcut ca limbile corespunzătoare focarelor culturale europene din epoca modernă (adică limbile romanice vestice și limbile germanice) să se deosebească tipologic de limbile corespunzătoare focarelor culturale antice (greaca și latina). Deși în secțiunile a doua și a treia ale lucrării de față, care au o pronunțată componentă lingvistică, fenomenele adu-se în atenție sînt abordate din perspectiva comunicării europe-ne, ele beneficiază totuși de o analiză și de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fie mai bun decît trecutul. Acesta este mobilul care i-a determinat pe grecii atenieni să conceapă democrația, pentru a înlătura conducerea dinastică, și etalonul valorii materiale, reprezentat de monedă. Prin cultul omului activ și întreprinzător, orientat spre creație, grecii antici s-au distanțat de modelul practicat în Extremul Orient, susținător al fericirii prin non-acțiune și prin renunțarea la orice dorințe. Romanii de mai tîrziu, care au pus bazele primului imperiu cu centrul în Occident, au înțeles să preia modelul grecesc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și să-l dezvolte, dar apoi creștinismul a combătut caracterul benefic al acumulării de averi, încît vechiul ideal despre fericirea omului a fost în parte modificat 13. Totuși, prin Renaștere și Reformă, Occidentul a găsit posibilități de reabilitare a ideilor antice, încît viața fără lipsuri să devină un scop al existenței umane. Psihologia europeanului presupune și principiul multilateralității, în sensul că în structura culturii se admit manifestări numeroase și diversificate (filozofie, știință, artă, religie), care atestă cvasitotalitatea posibilităților de manifestare a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În sfîrșit, principiul diversității presupune că, deși unitară în linii generale, cultura europenilor are totuși elemente diversificatoare de la o comunitate la alta, fiind în mod necesar purtătoare de specific local (național). Funcționalitatea acestui principiu își are originea în democratismul lumii antice, care viza indivizii aceleiași clase sociale și care a fost extins în lumea contemporană la grupurile umane, îndeosebi la cele cu statut de națiune sau de naționalitate. Viața într-o comunitate este, în principiu, viața într-o tradiție și de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
parte, în epoca modernă, toate etniile continentului au conștiința de european și dorința de a fi considerat european (dovadă este și numărul mare al derivatelor cu euroîn toate limbile), deși fiecare are o identitate bine conturată. Ca atare, spre deosebire de lumea antică, cînd grecii și romanii nutreau numai mîndria de grec sau de roman, lumea modernă a Europei are această trăsătură a unirii identității comunitare cu una supracomunitară, continentală. Unitatea supracomunitară nu este însă una nivelatoare, ca în cazul imperiilor sau al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vestic al Mării Negre, insulele din Marea Egee, regiunea de coastă a Asiei Mici, zona estică din Nordul Africii și sudul Italiei cu insula Sicilia. Populată în mileniul al II-lea î. Hr. de triburile indo-europene ale aheilor, dorienilor și ionienilor, în Grecia Antică au luat naștere numeroase orașe state sclavagiste (polisuri). Între ele s-au remarcat, în mod deosebit, Sparta și Atena, dar și unele orașe din Asia Mică, din nordul Africii și din sudul Italiei, care au devenit concomitent sau succesiv centre
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
naștere după moartea lui Ale-xandru (regatele elenistice) s-au angrenat într-o istovitoare luptă pentru hegemonie, care le-a făcut vulnerabile și le-a adus în situația de a fi cucerite de romani în secolele II-I î. Hr. Cultura Greciei Antice s-a remarcat în toate domeniile: știință, artă, filozofie, tehnică, mitologie, politică etc. Legată de vechea cugetare și de vechile îndeletniciri autohtone, precum și de organizările raționale ale unora dintre mituri, ea a fost receptivă față de influențele orientale, între care se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
altă parte, realizarea lucrărilor pentru descrierea și normarea limbii (gramatici și retorici) în care limba a fost analizată, selectată și organizată pentru a fi folosită în diferite stiluri. Acestea sînt premisele care au făcut din cultura și din limba Greciei antice o sursă importantă pentru îmbogățirea limbilor și culturilor celorlalte etnii europene și, prin aceasta, un factor de unificare culturală și lingvistică pentru europeni. Acest rol unificator al culturii și limbii grecești nu se limitează însă la Europa, fiindcă, prin expansiunea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
popular și erudit ale culturii și ale limbii, fapt care atestă că aici se mențin încă stări culturale și lingvistice ce nu urmează întotdeauna orientarea de principiu la care a ajuns, după o evoluție de mai multe secole, spiritul grecesc antic. Lumea romană Marea putere militară și politică ce s-a afirmat insistent după secolul al IV-lea î.Hr., cu capitala la Roma, a devenit treptat și o mare putere culturală, însă a înțeles să preia și să dezvolte tezaurul Greciei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Lumea romană Marea putere militară și politică ce s-a afirmat insistent după secolul al IV-lea î.Hr., cu capitala la Roma, a devenit treptat și o mare putere culturală, însă a înțeles să preia și să dezvolte tezaurul Greciei antice. Dar, deși cultura romană continuă, în mare parte, cultura grecească, este totuși, sub unele aspecte, diferită de ea. Stăpînirea romanilor a fost mai extinsă decît cea a grecilor, cuprinzînd o mare parte din Europa de vest întinsă pînă la teritoriile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și, într-o anumită măsură, în limba română. Amprenta latină asupra culturii și limbilor Europei depășește cu mult spațiul vechiului Imperiu Roman și al zone-lor în care se vorbesc limbile romanice. Mai mult, la fel ca în cazul realizărilor Greciei Antice, realizările romanilor au continuat a fi preluate, valorificate și imitate chiar după ce Imperiul Roman nu a mai existat și după ce latina nu a mai fost limbă populară uzuală. Situația a fost favorizată în primul rînd, desigur, de valoarea culturii și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-lea al XV-lea și folosită atunci de toate popoarele germanice, dar numai germanii au perpetuat-o pînă în secolul al XX-lea, cînd au înlocuit-o cu scrierea latină propriu-zisă. Lumea germanică Spațiul european s-a remarcat în epoca antică și mai tîrziu nu numai prin greci și prin romani, ci și prin alte popoare, între care se disting prin importanță celții și germanicii. Triburile celților formau majoritatea populației din Euro-pa apuseană și centrală, în secolele V-III î.Hr., unii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
social. Susținînd că și sclavul este o ființă omenească, Creștinismul a combătut implicit sclavia și a erodat astfel bazele statului sclavagist 20. Pe de altă parte, fiind o religie cu aspirații universaliste, Creștinismul trebuia să se impună în centrul lumii antice, care era Roma, și, de aceea, aici a fost fixată conducerea supremă a bisericii, instituție desemnată să administreze mîntuirea. Universalismul creștin venea însă în contradicție cu tradiția multietnică și de permisivitate religioasă specifică Europei și, în asemenea condiții, centrul eclesiastic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
generat, după secolul al X-lea, numeroase încercări de opunere și mai multe sciziuni. Ca atare, extensiunea și expansionismul Imperiului Roman era în acord cu universalitatea creștină, dar spiritul diversificator, specific europenilor, s-a revoltat, producînd mai întîi fragmentarea imperiului antic și, apoi, a religiei univer-sale și contestînd astfel valabilitatea unui centru unic și despotic. Prin tradiție, creștinarea europenilor a cunoscut un moment esențial prin activitatea apostolului Pavel, care a făcut numeroase călătorii în Asia Mică și în Grecia, și a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
scolastica a fost dominată de influența filozofiei platonice, dar, începînd cu secolul al XIII-lea, prin activitatea lui Albertus Magnus și a lui Toma d'Aquino, s-a orientat tot mai mult spre gîndirea lui Aristotel, prin adaptarea gîndirii filozofului antic la cerințele dogmatice ale catolicismului, căci, în general, scolastica a urmărit folosirea filozofiei pentru a motiva și sistematiza dogmele religioase. S-a manifestat sub forma a două curente opuse, realismul și nominalismul, pornind de la disputa în legătură cu realitatea sau cu nominalitatea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cunoaște, dorința de a acumula valori materiale și de a trăi în belșug, aspecte care au avut drept urmare și atenuarea rigorilor pauperiste ale creștinismului. Ca atare, se poate constata că atîta timp cît mediul social era receptiv la valorile Greciei Antice avea asigurată calea spre progres și civilizație, căci romanii, arabii și creștinii au cunoscut perioadele de mare glorie atunci cînd au preluat și au dezvoltat aceste valori. Prin urmare, de-a lungul a mai multe veacuri, în Peninsula Iberică, au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
latine și erau dominate ideologic de teologia catolică. Despre existența unei bogate literaturi și filozofii grecești se știa, dar nu existau posibilități de acces la valorile acestei culturi. Arabii însă cunoșteau operele grecești prin intermediul culturii bizantine, care era moștenitoarea culturii antice grecești, opere pe care le-au studiat, comentat și tradus, încît, atunci cînd au ajuns în Peninsula Iberică, au fost în măsură să aducă aceste opere în atenția europenilor. S-a creat astfel curînd necesitatea înființării unor centre de traducere
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
inițiat la sfîrșitul secolului al XIV-lea și s-a încheiat la începutul secolului al XVII-lea, epocă inaugurată în Italia și extinsă în toate zonele Europei occidentale. S-a produs atunci o exaltare a valorilor clasice și ale artei antice, s-au făcut eforturi de laicizare a culturii și de promovare a gîndirii umaniste, care să aibă omul drept valoare centrală. Din acest motiv, admirația pentru antichitatea greacă și latină nu a devenit o imitare servilă, ci numai o preluare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vechii Grecii, iar apoi moștenirea clasicismului grecesc s-a întîlnit cu geniul practic și spiritul de întreprindere ce caracterizau pe nordici 23. Ca atare, prin Renașterea italiană și prin Marile descoperiri geografice, s-a produs o valorificare a lumii precreștine antice și o extindere a lumii europene. Circulația comercială s-a mutat din Marea Mediteraneană în Oceanul Atlantic și astfel a început perioada modernă a civilizației și culturii occidentale, ceea ce a reprezentat rezultatul combinat al descoperirii Americii, al supremației comerciale portugheze în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca și la popoarele ortodoxe, acestea au devenit inteligibile mai tîrziu, îndeosebi cînd au fost inserate în operele literare scrise în zonele protestante, răspîndindu-se astfel prin contact cultural. Sub acest aspect, protestantismul a produs un fenomen asemănător aceluia din comunitatea antică grecească, în care erau constante aluziile la mitologie (precum se atestă în opera lui Homer: călcîiul lui Ahile). Mișcarea reformată a produs schimbări și în zonele europene unde nu s-a impus ca atare și unde au continuat vechile culte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
încît ar putea duce chiar la ideea unor discontinuități evolutive. În lumea antichității grecești, individul uman era puternic legat de statul său și de lumea sa, încît își găsea realizarea numai în și prin ele. În acest context, gînditorii epocii antice manifestau ostilitate și dispreț față de limbile și culturile străine și excludeau orice comparație între elementele limbii și culturii lor și alte limbi sau culturi, care erau considerate "barbare". Aspecte în parte diferite s-au manifestat în perioada elenistică, studiul limbii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din anumite centre economice, politice și sociale, avînd la bază dialectele locale. În perioada Renașterii însă (secolele al XV-lea al XVI-lea), s-a realizat tipul cultural vest-european cu o importantă componentă lingvistică, care-l deosebește fundamental de tipul antic, atît de cel grecesc, cît și de cel roman, dar și de tipul medieval de pînă atunci. Omul de tip renascentist, care a fost continuat de tipul modern, tinde să călătorească, să cunoască mai multe popoare și să vorbească mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]