8,591 matches
-
Chiar după Anschluss, s-a declanșat criza Cehoslovaciei. Iorga a adoptat o poziție pro-Cehoslovacia chiar din prima zi a crizei, scriind: Prietenul la nevoie. El considera că Austria era trambulina imperialismului nazist spre Europa de sudest și spre Orientul Apropiat, avertizînd cu disperare asupra acestui pericol 71. Iorga nu nega drepturile minorității germane din Sudet, dar în momentul în care Germania a lansat principiul Spațiului vital, toate regulile jocului s-au schimbat. Era furios pentru că Iugoslavia lui Stoiadinovici rămînea pasivă. Nici măcar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Institutul de Înalte Studii, Charles Bémont. În dimineața zilei de 25 iunie, o coloană de mașini acoperite de praf și noroi, pline cu germani basarabeni cu dare de mînă a sosit la București. Consulul german al Chișinăului și Cernăuțiului îi avertizase să plece cît timp o mai puteau face. În cursul după-amiezii, Iorga a fost convocat la Consiliul de Coroană. Aici a aflat că Stalin primise de la Hitler undă verde în privința ultimei sale obligații contractuale inclusă în pactul dintre ei, Basarabia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ungurii și românii au încercat în august să rezolve diferendele dintre ei prin negocieri, dar nu s-a ajuns la nici un rezultat. Germanii erau extrem de îngrijorați de posibila implicare a rușilor, ceea ce le periclita sursa de petrol. Hitler i-a avertizat pe unguri printr-o notă în care naziștii le explicau că nu pot conta pe sprijin german împotriva României, adăugînd că "se poate vedea începutul (faza inițială) a unui astfel de război, dar nu și ce direcție ar putea lua
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
său de Istorie Universală. Nu-i mai rămînea decît "Neamul românesc", dar aici Nicolae Georgescu-Cocoș era tot mai greu de controlat. Pe măsură ce anarhia legionară căpăta o amploare tot mai mare, Iorga a scris un editorial intitulat Umbra lui Robespierre. El avertiza că "orice revoluție își are Robespierre-ul ei", incoruptibilul, flegmaticul, tăiosul, nemilosul și arogantul Robespierre. Prundeni a replicat chiar a doua zi: "Da! Iorga are dreptate, nu există nici o revoluție fără un Robespierre", explicînd că Iorga nu putea oscila între A. C
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au venit să "cerceteze terenul" din jurul vilei lui Iorga. Legionarii foiau în jurul casei și le spuneau oamenilor că "au venit să-l termine pe Iorga"37. Vecinul (Ion Pascariu) i-a auzit lăudîndu-se cu aceasta, după care bătrînul l-a avertizat pe Iorga, oferindu-se să-l ascundă la niște rude ale lui. Iorga i-a mulțumit, dar nu părea îngrijorat. A petrecut totuși o noapte albă nu prea plăcută. A doua zi de dimineață, văzîndu-l pe domnul Pascariu pe fereastră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ar fi folosit termenul de "naționalism cultural"), atunci vom putea fi cruțați de spectacolul "Întoarcerii celui alungat" și de toată sălbăticia și brutalitatea implicate de o asemenea "întoarcere". De Gaulle vizionarul (numit uneori "ultimul supraviețuitor al secolului al XIX-lea") avertiza: "Națiunea este realitatea cea mai importantă". Dacă este așa, atunci trebuie căutată o autoafirmare națională compatibilă cu umanitatea. Era oare naționalismul cultural al lui Iorga compatibil cu umanitatea? Fără înțelegerea naționalismului românesc, a frustrărilor și a neliniștilor lui, nu putem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
gloate pestrițe, care, încă de pe vremea lui Socrate, era dornică să-i distrugă pe cei ce aveau mai multă inteligență și mai mult curaj decît cei de rînd. Iorga credea în permanența și în indestructibilitatea acestei "Ființe Gigantice": națiunea. Epictet avertiza: "Nu încercați să schimbați natura lucrurilor!" Analiza lumii noastre făcută de Iorga este simplă: el vedea calea viitoare a unei națiuni nu ca pe o repetare, ci sub forma unei continuări firești a celei din trecut. Pentru Iorga, forțele culturale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
între această școală de gîndire și aceea a lui Iorga în interpretarea și scrierea istoriei. Tolstoi a fost cel care a spus într-una din hiperbolele sale: "Istoria ar fi un lucru excelent doar dacă ar fi adevărată!" Paul Géraldy avertiza: "Memoria este un poet, nu fă din ea un istoric!" Felul de a scrie istorie al lui Iorga este oarecum răzbunat de către Tolstoi și de Géraldy. El voia ca istoria să fie mai mult decît o listă de nume, date
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rămăsese din toate acestea. Era un bătrîn firav și pe moarte cel care stătea în fața mea..., o stafie. Era el oare o stafie a istoriei europene? Îmi amintea de spusele lui Shakespeare: Timpul este un zapciu nemilos... nu uită". Fusesem avertizat înainte de a sosi că Boeru se senilizase, dar nu aveam impresia că stau de vorbă cu un om senil. Boeru părea destul de vioi. Cînd am discutat despre crimă (în ciuda fostelor sale afirmații față de Sima și față de alți români care îl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
esențial în înțelegerea conceptelor artistice și istorice ale lui Iorga. Dar O luptă literară reprezintă analiza lui a situației sociale și culturale din România la începutul secolului. Lucrarea constituie o expunere a doctrinelor și idealurilor lui Iorga 77 El îl avertiza pe blajinul poet ardelean Ștefan Octavian Iosif, deoarece îl văzuse în compania lui Ilarie Chendi, cu care Iorga era la cuțite. Despre unii dintre membrii redacției "Neamului românesc", Răcoasa, nu a putut afirma nimic mai condamnabil decît faptul că acesta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
31 "Neamul românesc", 6 martie 1931. Regele îl curta pe Iorga de cîteva luni de zile ca să formeze un guvern 32 Memorii, vol. VI, p. 74 33 Op. cit., pp. 79-85 34 D-na Liliana Pippidi-Iorga către autor. Maniu l-a avertizat pe Iorga: "Argetoianu vă va conduce fără ca măcar să vă dați seama!" Memorii, vol. VI, p. 87 35 Basil Munteanu, Correspondance, Paris, 1979, p. 436. Vezi și Memorii, vol. VII, pp. 8, 12 și 21 36 Memorii, vol. VI, p. 31
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Neamul românesc", 13 ianuarie 1937 136 "Neamul românesc", 19 noiembrie 1936 137 Memorii, vol. VII, p. 109 și 110 138 Op. cit., p. 344 139 Iorga l-a văzut pe Brătescu-Voinești la Cameră "braț la braț" cu Stere și l-a avertizat imediat, întrebîndu-l "dacă era conștient cu ce ființă monstruoasă se plimba braț la braț". Memorii, vol. VI, p. 1 140 Numerus valachicus al lui Vaida era îndreptat mai mult împotriva ungurilor decît a evreilor 141 Politics and Political Parties in
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care întreținea relații prietenești). Se plimbau împreună pe străzi, iar Iorga voia să intre într-un anticariat, așa că i-a rugat pe Blaga și pe d-na Catinca să-l aștepte. S-a întors brusc din drum și l-a avertizat ironic pe Blaga: Sper să-mi găsesc la întoarcere nevasta cu mintea întreagă" 112 E. Lovinescu, Titu Maiorescu și posteritatea lui critică, București, 1943, p. 214 113 La moartea profesorului Bogdan-Duică, Iorga a primit condoleanțe. "E clar că nu erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de calcule se făceau și În Germania. Dar acolo populația locală nu a avut nici un cuvânt de spus despre propria soartă. Prin aceeași Declarație de la Moscova, din 30 octombrie 1943, care exonera Austria de responsabilitatea orientării sale naziste, Aliații Îi avertizau pe germani că vor fi trași la răspundere pentru crimele de război săvârșite. Ceea ce s-a și Întâmplat. Într-o serie de procese care au avut loc Între 1945 și 1947, puterile aliate din Germania ocupată i-au pus sub
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bază. Mai mult, Împrumuturile - În special cele acordate statelor occidentale - nu erau dezinteresate. Imediat după capitularea japoneză, președintele Truman a luat măsura imprudentă de a anula acordurile Lend-Lease („Împrumut-Închiriere”) din timpul războiului, ceea ce l-a făcut pe Maynard Keynes să avertizeze cabinetul britanic, Într-un raport din 14 august 1945, asupra faptului că țara era În pragul unui „Dunkerque economic”. În lunile următoare, Keynes a negociat cu succes un Împrumut substanțial din partea Statelor Unite, obținând dolari pentru cumpărarea produselor care nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ai altor țări”. Patru zile mai târziu, Stalin s-a răzgândit. Lui Gottwald i s-a spus să refuze invitația, contramandând participarea la conferință. Întâlnindu-se cu o delegație a guvernului ceh, din care făcea parte și Masaryk, Stalin a avertizat că „aceasta este o problemă fundamentală, de care depinde prietenia ruso-cehoslovacă. Mergând la Paris, veți arăta că doriți să luați parte la o acțiune menită să izoleze Uniunea Sovietică”. A doua zi, guvernul de coaliție ceh a anunțat conștiincios că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de semnare a Tratatului În Sala Constituției de la Washington, orchestra cânta I’ve Got Plenty of Nothing... Cu toate acestea, dinspre Europa lucrurile se vedeau cu totul altfel. Americanii nu atribuiau alianțelor militare o semnificație deosebită, dar europenii, cum Îi avertiza Walter Bedell Smith pe colegii săi din divizia strategică a Departamentului de Stat, „dau mai multă importanță peticului de hârtie care promite sprijindecât i-am dat noi vreodată”. Deloc surprinzător: nu aveau altă speranță. Marea Britanie, măcar, era o insulă. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
oficiale de lucru din RDG (dar nu și a salariilor) a stârnit un amplu protest la câteva zeci de kilometri mai la nord. Măsurile au fost impuse de un regim nepopular, mai rigid chiar decât șefii de la Moscova (care Îi avertizaseră pe liderii comuniști est-germani să accepte reforme și compromisuri pentru a stăvili valul de muncitori calificați spre Occident). La 16 iunie, 400.000 de muncitori din Germania de Est au intrat În grevă, cele mai mari demonstrații având loc chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1939 și 1941: editura MVD tipărise și pregătise pentru distribuție, Într-un milion de exemplare, broșura care explica „De ce evreii trebuie mutați din regiunile industriale ale țării”. Se pare, Însă, că până și Stalin a ezitat (Ilya Ehrenburg l-a avertizat că un proces-spectacol al doctorilor evrei ar avea un efect devastator asupra opiniei publice occidentale); În orice caz, a murit la 5 martie 1953, Înainte de a fi luat o decizie. Prejudecățile lui Stalin nu necesită o explicație: În Rusia și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Le Monde că principalul dar al Americii pentru Europa postbelică fusese... falusul; chiar și În țara lui Stendhal, „falusul e pe cale să devină o zeitate”. Trei ani mai târziu, editorii creștini ai revistei Esprit le reaminteau cititorilor că „noi am avertizat Încă de la Început că integritatea națională e periclitată de cultura americană, care atacă tocmai fundamentele coeziunii psihologice și morale a popoarelor europene”. Între timp, un insidios artefact american se răspândea pe continent. Între 1947 și 1949, compania Coca-Cola a deschis
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
declanșat un adevărat scandal public. Când Le Monde a dezvăluit că obiectivul Coca-Cola pe 1950 era să vândă În Franța 240 de milioane de sticle, au apărut proteste sonore, Încurajate (Însă nu orchestrate) de comuniști, care s-au mulțumit să avertizeze că rețeaua de distribuție Coca-Cola va funcționa și ca rețea de spionaj pentru americani. În editorialul din 29 martie 1950, Le Monde decreta: „Coca-Cola este Danzigul culturii europene”. Scandalul stârnit de „coca-colonizare” avea și aspecte amuzante (se zvonea că firma
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dar și de resentimente. Iar acestea din urmă n-au făcut decât să se accentueze la sfârșitul anilor ’50, când a devenit clar că un război În Germania ar implica folosirea armelor nucleare tactice - sub controlul total al altora. Adenauer avertizase Încă din 1956 că RFG nu putea rămâne pentru totdeauna un „protectorat nuclear”. Atunci când, la Începutul anilor ’60, devenise clar că Aliații vestici ajunseseră la o Înțelegere cu Moscova pe această temă delicată și că nu vor permite niciodată accesul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că trăiau În inima unui imperiu. Unul dintre motivele pentru care Londra era mult mai mare decât Parisul era că prosperase datorită rolului său imperial de port, antrepozit comercial, centru de producție și capitală financiară. Ghidul intern al BBC Îi avertiza pe angajați să nu uite de audiența predominant necreștină de peste mări: „Remarcele condescendente, nemaivorbind de cele peiorative, la adresa budiștilor, hindușilor, musulmanilor și așa mai departe... reprezintă insulte grave și trebuie evitate În mod absolut”. Însă, după 1945, britanicii nu puteau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
această sursă ar fi fost Întreruptă sau dacă arabii ar fi decis să refuze plata În lire, Marea Britanie ar fi fost nevoită să-și folosească rezervele financiare ca să cumpere dolari și să importe petrol din altă parte. Mai mult, așa cum avertiza ministrul de Externe Anthony Eden cabinetul britanic În februarie 1953, „ocupația ar putea fi menținută prin forță, Însă, În cazul Egiptului, baza militară necesară ocupației nu folosește la nimic dacă nu e deservită de localnici”. Ca urmare, În octombrie 1954
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
indice un efect incipient de contaminare, de care liderii sovietici se temeau de multă vreme, ceea ce i-a determinat să adopte o nouă abordare. În consecință, la numai o zi după ce Prezidiul Sovietic promisese negocieri pentru retragerea trupelor, Hrușciov a avertizat că „imperialiștii” vor interpreta o asemenea retragere ca pe un simptom al slăbiciunii sovietice. Dimpotrivă, URSS trebuia acum „să ia inițiativa restabilirii ordinii În Ungaria”. Diviziile armatei sovietice staționate În România și Ucraina au primit ordin de deplasare spre granița
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]