9,577 matches
-
Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.15 │Plute de salvare │- Reg. III/4, │- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.17 │Bărci de salvare: │- Reg. III/4, │- Reg. III/21, │- Rez. MSC.81 (70) a IMO. │B + D a) bărci de salvare │- Reg. X/3. │- Reg. A.1/1.18 │Bărci de urgență │- Reg. III/4, │- Reg. III/21, │- Rez. MSC.81 X/3. │- Reg. A.1/1.19 │Bărci de urgență │- Reg. III/4, │- Reg. III/21, │- Rez. MSC
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
Reg. III/4, │- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.17 │Bărci de salvare: │- Reg. III/4, │- Reg. III/21, │- Rez. MSC.81 (70) a IMO. │B + D a) bărci de salvare │- Reg. X/3. │- Reg. A.1/1.18 │Bărci de urgență │- Reg. III/4, │- Reg. III/21, │- Rez. MSC.81 X/3. │- Reg. A.1/1.19 │Bărci de urgență │- Reg. III/4, │- Reg. III/21, │- Rez. MSC.81 X/3. │- Reg. III/31, │- ISO 15372 A.1/1
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
21, │- Rez. MSC.81 (70) a IMO. │B + D a) bărci de salvare │- Reg. X/3. │- Reg. A.1/1.18 │Bărci de urgență │- Reg. III/4, │- Reg. III/21, │- Rez. MSC.81 X/3. │- Reg. A.1/1.19 │Bărci de urgență │- Reg. III/4, │- Reg. III/21, │- Rez. MSC.81 X/3. │- Reg. III/31, │- ISO 15372 A.1/1.20 │Bărci de urgență │- Reg. III/4. │- Reg. III/34, │- IMO MSC/Circ. 1006, │B + F a) gonflabile; │ │- Rez
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
urgență │- Reg. III/4, │- Reg. III/21, │- Rez. MSC.81 X/3. │- Reg. A.1/1.19 │Bărci de urgență │- Reg. III/4, │- Reg. III/21, │- Rez. MSC.81 X/3. │- Reg. III/31, │- ISO 15372 A.1/1.20 │Bărci de urgență │- Reg. III/4. │- Reg. III/34, │- IMO MSC/Circ. 1006, │B + F a) gonflabile; │ │- Rez. MSC.48(66)-(Cod LSA) │- ISO 15372 (2000). G A.1/1.21 │Mijloace de lansare la │- Reg. III/4, │- Reg. A.1
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
Reg. III/4, │- Reg. III/34, │- Rez. A.1/1.31 │Aparat radiotelefonic A.1/1.32 │Transponder SAR în A.1/1.33 │Reflector radar pentru │- Reg. III/4, │- Reg. Rectificarea 1 (2008). A.1/1.34 │Compas pentru bărci A.1/1.35 │Echipament portabil A.1/1.36 │Motoare de propulsie │- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.37 │Motoare exterioare de │- Reg. III/4, │- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.39 │Plute de salvare │- Reg. III
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.37 │Motoare exterioare de │- Reg. III/4, │- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.39 │Plute de salvare │- Reg. III/4, │- Reg. c) plute de salvare; │ │- Rez. MSC.97(73)-(Cod HSC d) bărci de urgență; │ │2000) 8 a IMO. A.1/1.42 │Scară pentru pilot Punctul a fost mutat la A.1/4.49. A.1/1.43 │Bărci de urgență │- Reg. III/4, │- Reg. III/21, │- Rez. MSC.81 X/3
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
4, │- Reg. c) plute de salvare; │ │- Rez. MSC.97(73)-(Cod HSC d) bărci de urgență; │ │2000) 8 a IMO. A.1/1.42 │Scară pentru pilot Punctul a fost mutat la A.1/4.49. A.1/1.43 │Bărci de urgență │- Reg. III/4, │- Reg. III/21, │- Rez. MSC.81 X/3. │- Reg. III/34, │- ISO 15372 (2000). A.1/2.1 │Echipament de filtrare │- anexa I, Reg. 14. │- anexa I, Reg. 14. │- Rez. A.1/2.2 │Detectoare
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
X/3, │- Rez. X/3, │- Rez. Ed. 1.0 (2008). A.694(17) a IMO, │- IEC 60945 (2002), X/3, │- Rez. A.694(17) a IMO, │IEC 60945 X/3, │- Rez. X/3, │- Rez. A.1/4.23 │Compas pentru bărci de │- Reg. A.1/4.28 │Sistem de punte integrat│Punctul a fost mutat la A.2/4.30. V/20, │- Rez. A.694(17) a IMO, │IEC 60945 X/3, │- Rez. X/3, │- Rez. X/3, │- Rez. Notă: ITU-R
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
dar atât pe cap de locuitor, cât și pe suprafață, Monaco are una dintre cele mai dense forțe de poliție (515 ofițeri de poliție pentru aproximativ 36.000 de oameni) din lume. Poliția sa include o unitate specială care operează bărci de patrulare și supraveghere. Există și o mică forță militară. Aceasta constă într-o unitate de gărzi de corp pentru prinț și pentru paza palatului din , denumită (Compania de Carabinieri a Prințului), care este echipată cu arme moderne, cum ar
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
si doua de bowling. Cele trei plaje amenajate oferă atât călărășenilor cât și turiștilor locuri de distracție pe perioada verii; Cea mai mare dintre plaje este pe partea opusă brațului Borcea, cunoscută ca și Plaja Mare. Accesul se face cu barca sau șalupa. Este amplasată vis-a-vis de Parcul Central. Cea de-a doua plajă, Plaja Tineretului este amplasată în vecinătatea pădurii. Ultima plajă face legătura cu terasa Restaurantului Albatros. Călărașiul este înzestrat cu cinci terenuri artificiale de fotbal amenajate. De asemenea
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
o inundație ce a acoperit întreaga grădină zoologică. Un număr foarte mic de animale au putu fi salvate, printre care și un urs carpatin care a avut puterea de a sta o noapte întreagă într-un pom, dimineața urcând în barca care îi fusese special ancorată lângă pom. În anul 1990 la Grădina Zoologică din Călărași erau găzduite animale unicat în România, lucru care s-a datorat schimburilor de animale între Grădina Zoologică din Călărași și alte astfel de locații din
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
unde datorită pădurilor și curenților specifici există un aer ozonat benefic pentru refacerea stării de sănătate. În această parte a orașului a fost amenajată și a funcționat mulți ani o zonă de agrement dotată cu un ștrand, jocuri distractive, restaurant, bărci pentru plimbări de agrement pe râul Bârzava și un stadion. Mănăstirea a fost construită la începutul secolului XX, în apropierea unui izvor, în mai multe etape. Inițial a fost ridicată doar capelă, iar mănăstirea a fost ridicată mai târziu de către
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
în strânsă legătură cu așezarea geografică a orașului. Orașul fiind amplasat pe cursul râului Mureș a făcut posibilă construirea unui complex de agrement (cunoscut sub denumirea Weekend). În interiorul complexului există mai multe bazine pentru înot și unul pentru plimbări cu barca, acesta din urmă comunicând direct cu râul Mureș. Tot aici sunt amplasate și o serie de terenuri sportive care permit practicarea unor sporturi precum tenis, fotbal, volei. De asemenea orașul deține și o Grădină Zoologică, a doua din țară, ca
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
de pe domeniile sale de vânătoare, în ciuda necesităților presante ale flotei bizantine, vindea tot ceea ce se putea vinde din flotă, până și ancorele, în timp ce prefera să glumească cu bazileul pe tema mobilizării latinilor; deci au opus rezistență latinilor doar „20 de bărci putrezite”Evenimentul prezentat cel mai pe larg de Choniates este cucerirea Constantinopolului, 1204.Evenimentul din 1204 este, în viziunea lui, o pedeapsă divină aplicată poporului ales pentru păcatele sale, își critică și compatrioții; Constantinopolul era un oraș dominat de necuviință
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Illinois. Școala a fost fondată cu gândul ca studenții cu intenții de a deveni medici ar trebui să aibe dreptul la o școală accesibilă din punct de vedere economic și geografic. Cel mai popular sport al insulei este cursa cu barca, care este și considerat sportul național. Asemenea altor țări/teritorii cu istorie britanică, crichetul este foarte popular în Anguilla. Anguilla nu are echipă națională, ci trimite jucători pentru a participa în echipa Indiilor de vest. Echipa de rugby Anguilla Eels
Anguilla () [Corola-website/Science/296829_a_298158]
-
Legile asigură libertatea și bunăstarea cetățenilor. Pe rege îl indignează la culme ideea de a introduce în țară praful de pușcă, puștile și tunurile. Descrierea războaielor din Europa îl îngrozește pe bunul rege din Brobdingnag. În timpul unei călătorii pe mare, barca lui Gulliver este luată în ghiare de un vultur gigant și apoi abandonată, fiind salvat de o corabie în trecere, și astfel se întoarce pentru a doua oară în Anglia. Locuitorii din "Laputa" - aroganți și închipuiți savanți - nu trăiesc pe
Călătoriile lui Gulliver () [Corola-website/Science/301023_a_302352]
-
vocala . În cuvinte împrumutate se mai notează și cu litera W. Exemple: "rouă" , "nuiaua" , "colindau" , "western" , "cow-boy" . Apare de asemenea în limbi precum engleza în cuvinte ca "well" (bine) și poloneza, unde se notează cu litera Ł, de exemplu "łódka" (barcă).
Consoană sonantă labiovelară () [Corola-website/Science/300074_a_301403]
-
operația se soldează cu un eșec, deoarece spaniolii erau pregătiți mult mai bine decât se așteptau. În confuzia atacului, multe ambarcațiuni nu ajung la țărm în pozițiile corecte, în vreme ce cele care au andocat corect, sunt respinse de focuri de armă. Barca lui Nelson ajunge la doc, dar cum pune piciorul pe pământ, este rănit la umăr în mai multe locuri. Este dus pe "Theseus" pentru a fi tratat de un chirurg. Ajuns la navă, refuză să fie ajutat să urce la
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
el se va scuza cu comodorul John Thomas Duckworth că nu scrie scrisori mai lungi, pentru că nu este un stângaci natural. În acest timp, cei aflați sub comanda lui Sir Thomas Toubridge sunt blocați și nu se pot retrage pentru că bărcile lor au fost scufundate. Toubridge este constrâns să negocieze cu comandanții spanioli și ulterior i se permite să se retragă. Expediția este un faliment, un sfert din forțele britanice sunt morți sau răniți. Britanicii rămân la Tenerife trei zile, iar
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
(247 - 183/182/181 î.Hr.) a fost un om de stat și general cartaginez, considerat unul dintre cei mai străluciți comandanți militari din istorie și unul dintre cei mai mari dușmani ai Republicii Romane. , fiul lui Hamilcar Barca (247 î.Hr. - 183 î.Hr.), a fost comandantul militar cartaginez, considerat unul dintre cei mai mari comandanți din istoria militară. Tatăl său, Hamilcar Barca, a comandat forțele cartagineze în Primul Război Punic, iar frații săi erau Mago, Hasdrubal și Hasdrubal cel
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
comandanți militari din istorie și unul dintre cei mai mari dușmani ai Republicii Romane. , fiul lui Hamilcar Barca (247 î.Hr. - 183 î.Hr.), a fost comandantul militar cartaginez, considerat unul dintre cei mai mari comandanți din istoria militară. Tatăl său, Hamilcar Barca, a comandat forțele cartagineze în Primul Război Punic, iar frații săi erau Mago, Hasdrubal și Hasdrubal cel Cinstit. Hannibal a trăit într-o perioada de maximă tensiune în regiunea Mediteraneană, când Republica Romană și-a stabilit supremația asupra Cartaginei, regatelor
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
Delaware de către un grup de câțiva oameni mascați ce s-au urcat pe vas și au legat echipajul, și au plecat într-o direcție necunoscută. În iulie 1772, vasul Gaspee a fost atacat de sute de oameni aflați în opt bărci, comandantul fiind rănit, iar vasul a fost ulterior incendiat. Apare o altă formă de rezistență vigilentă: un prim comitet de corespondență (din Boston) care trebuia să supravegheze comportarea Metropolei și să stabilească relații și cu alte comitete din alte state
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
avea 1444 de locuitori în satele Dinculești, Gălățanu, Gălcești, Negoești, Negrea, Poiana Lacului și în cătunele Popești și Teiu; iar comuna Samara avea 1586 de locuitori în satele Cătunașu, Dealu Orașului, Dealu Viilor, Popești, Valea Satului și în cătunele Dealu Bărcii, Dealu Rogozei, Piscu Popii și Zlapia. În 1931, comunele Păduroiu și Samara au fost desființate, satele lor trecând la comuna Poiana Lacului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
permit munții, crește doar iarbă. Deoarece pe Insulele Feroe nu există păduri, lemnul este un articol de import foarte căutat. Până nu demult, locuitorii se încălzeau cu turbă, din cauza că era puțină cherestea și toată era necesară construirii de case și bărci. Cultivarea plantelor se restrânge la grâu, fânețe, cartofi (de la începutul secolului XVIII), rubarbă și câteva legume în sere. Fructele trebuie importate și de aceea sunt de obicei scumpe. Din cauza izolării insulei (cea mai apropiată coastă este la 500 km depărtare
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
km lungime, cu un total de 109 ecluze, și traversează două departamente ale Burgundiei, Yonne și Cote d'Or. Astăzi, canalul este folosit în principal pentru turism; Dijon, cel mai important oraș de-a lungul canalului, are un port pentru bărci de agrement. Cel mai cunoscut produs al regiunii este "vinul de Burgundia" și cel mai important producător este departamentul Côte-d' Or. Pe lângă vin, agricultura și creșterea bovinelor sunt domenii foarte bine dezvoltate. Din punct de vedere industrial, în secolul XIX
Burgundia () [Corola-website/Science/300730_a_302059]